Contestaţia la executare

Decizie 297 din 22.08.2019


Procedura contestaţiei la executare nu permite reexaminarea fondului cauzei din perspectiva stabilirii modului de calcul al pedepsei, respectiv cum au fost aplicate dispoziţiile privind concursul sau recidiva, deoarece, sub acest aspect, hotărârea judecătorească este definitivă şi are autoritate de lucru judecat sub aspectul raportului juridic de drept penal şi procesual penal soluţionat, neputând fi reanalizat pe calea contestaţiei la executare.

Deliberând asupra cauzei constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 276 din data de 30.05.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul numărul …, în baza art.598 al.1 lit.d CPP, s-a respins contestaţia la executare, formulată de contestatorul ..., deţinut în Penitenciarul Craiova, ca inadmisibilă.

În baza art.275 al.2 CPP, a obligat contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 13.03.2019, sub nr.1960/63/2019  condamnatul …, în baza art. 598 al.1, lit. d şi c Cod de procedură penală a formulat contestaţie la executare împotriva  mandatului de executare a pedepsei în executarea căruia se află.

Analizând actele dosarului şi dispoziţiile legale incidente, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 248 din 18.06.2018 a Tribunalului Argeş, definitivă,  prin decizia penală nr. 78/C/CJ a Curţii de Apel Piteşi, în baza art. 585 Cod procedură penală, s-a admis cererea de contopire a pedepselor, formulată de petentul - condamnat ..., fiul lui .., născut la data de .. în .. domiciliat în ... CNP - .., în prezent încarcerat în Penitenciarul Mioveni.

 S-a constatat că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul - inculpat ... prin sentinţa penală nr. 388/29.10.2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 372/09.03.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul nr. .., sunt concurente cu infracţiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 209/04.04.2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 1813/22.11.2017  a Curţii de Apel Craiova, în dosarul nr. ..

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 9 ani 3 luni şi 20 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 388/29.10.2015 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin decizia  penală nr. 372/09.03.2017 a  Curţii de Apel  Bucureşti, în pedepsele componente şi le-a repus în individualizarea lor, după cum urmează :

-1 an şi 8 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 207 alin. 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 (faptă comisă data de 01.12.2013);

-1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 207 alin.2,3 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 ( faptă »misă la data de 26.03.2014);

-2 ani şi 4 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 207 alin. 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 ( faptă comisă data de 31.05.2014);

 - 5 ani şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, d Cod penal şi pedeapsa accesorie cu acelaşi conţinut, aplicată prin sentinţa penală nr. *) 9/22.02.2012 a Tribunalului Olt, definitivă prin decizia penală nr. 1679/16.05.2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ( fapte comise la data de 17.02.2011).

 A fost descontopită  pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 11 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 209/04.04.2017 a Tribunalului Dolj. definitivă prin decizia penală nr. 813/22.11.2017 a Curţii de Apel Craiova,  în pedepsele componente, ce au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează :

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, irt. 323 alin. 1, 2 Vechiul Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera a Vechiul Cod penal, art. 5 2od penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 ( fapte comise în vara anului 2013);

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 Vechiul Cod penal, rap. la art. 74/2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 37 lit. a Vechiul Cod Penal, art. 5 Cod penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 ( fapte comise în vara anului 2013);

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 255 alin. 1 Vechiul Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal, art. 37 lit. a Vechiul Cod Penal, art. 5 Cod penal şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 ( fapte comise în vara - toamna anului 2013);

- 5 ani şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a. b. d Cod penal, precum şi pedeapsa accesorie cu acelaşi conţinut, aplicată prin sentinţa penală nr. 29/22.02.2012 a Tribunalului Olt, definitivă prin decizia penală nr. 1679/16.05.2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ( fapte comise la data de 17.02.2011).

S-a constatat că prin sentinţele penale nr.388/29.10.2015 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 372/09.03.2017 a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa penală nr. 209/04.04.2017 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr.1813/22.11.2017 a Curţii de Apel Craiova, a fost revocată, conform art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 83 Vechiul Cod Penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţă penală nr. 844/22.10.2010 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 612/14.03.2012 a Curţii de Apel Craiova, dispunându-se executarea în întregime a acesteia (pentru fapta comisă la data de 08.06.2010).

În baza art. 38 Cod penal, rap. la art.39 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 45 alin. 3 şi 5 Cod penal, coroborat cu art. 10 din legea nr.187/2012, au fost contopite pedepsele mai sus menţionate (cu excepţia celei de 5 ani şi 3 luni închisoare) şi  s-a dispus ca petentul - condamnat să o execute pe cea mai grea de 2 ani şi 4 luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse ( 1 an şi 8 luni + 1 an şi 6 luni +1 an + 6 luni +1 an şi 6 luni ), respectiv 2 ani şi 20 zile, rezultând pedeapsa de 4 ani 4 luni şi 20 zile închisoare, la care s-au adăugat pedepsele de 8 luni închisoare a cărei suspendare condiţionată a executării a fost revocată şi 5 ani şi 3 luni închisoare (având în vedere că această pedeapsă a fost stabilită în mod definitiv ca aplicată pentru o faptă comisă în stare de recidivă faţă de pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, conform sentinţei penale nr. 388/29.10.2015 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 372/09.03.2017 a Curţii de Apel Bucureşti), urmând ca petentul condamnat să execute în total pedeapsa de 10 ani 3 luni şi 20 zile închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d Cod penal, precum şi pedeapsa accesorie cu acelaşi conţinut.

În baza art. 40 alin. 3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată respectiv din data de 09.06.2010 până la data de 25.06.2010 şi din data de 20.05.2014, la zi.

Au fost anulate vechile mandate de executare a pedepsei închisorii nr. 809/2015/09.03 şi nr. 243/22.11.2017 şi dispune emiterea unui nou mandat.

În baza sentinţei penale menţionate, s-a emis MEPI nr.289/2018, din 09.11.2018 de către Tribunalul  Argeş.

Instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 598 C.p.p., contestaţia la executare se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre nedefinitivă; când executarea este îndreptata împotriva altei persoane decât cea prevăzuta în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se executa sau vreo împiedicare la executare; când se invoca amnistia, prescripţia, graţierea sau orice alta cauza de stingere ori de micşorare a pedepsei.

De asemenea a mai  reţinut că motivele invocate de contestator în prezenta contestaţie la executare, nu se încadrează în vreunul din cazurile limitativ prevăzute de art. 598 C.p.p., însă ele ar fi putut fi invocate prin căile ordinare de atac.

Astfel, contestaţia la executare nu poate schimba sau modifica soluţia, care a căpătat autoritate de lucru judecat, ea este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicţional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acest moment, în cursul executării pedepsei, dacă incidentul s-a ivit în perioada executării si chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei.

Prin contestația la executare formulată în cauza de față, contestatorul a solicitat să se constate că  în mandatul de executare există erori, în ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate, care este prea aspră, întrucât pedepsele nu au fost contopite în mod corect.

S-a constatat, astfel, că motivele invocate de contestator, nu se încadrează între cazurile limitative de contestaţie la executare, prevăzute de art. 598 lit a-d CPP, solicitarea acestuia presupunând de fapt, o nouă reevaluare a pedepsei rezultante, pedeapsă aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, care a dobândit autoritate de lucru judecat.

În raport de considerentele expuse, instanţa, în baza art.598 al.1 lit.d CPP, a respins contestaţia la executare, formulată de contestatorul ..., ca inadmisibilă.

În baza art.275 al.2 CPP. a obligat contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat contestaţie petentul ..., fără a preciza în scris  motivele, iar motivele susţinute oral de avocatul său ales se regăsesc în practicaua deciziei.

Astfel, Curtea constată că petentul ... a introdus la Tribunalul Dolj o cerere având ca obiect contestaţie la executare, precizând prin cererea introductivă şi prin susţinerile orale formulate de avocatul său ales că în mandatul de executare există erori în ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate, care este prea aspră, întrucât pedepsele nu au fost contopite în mod corect.

În ceea ce priveşte obiectul căii de atac a contestaţiei, Curtea constată că această cale de atac are un caracter devolutiv, în sensul că, dacă este exercitată în termen, provoacă o nouă judecată asupra fondului, putând fi readuse în fața instanței de control judiciar toate problemele de fapt și de drept, însă numai acele probleme care au făcut obiectul dezbaterilor la prima instanță.

Cu alte cuvinte, nu se poate ajunge la schimbarea cadrului procesual, sub aspectul obiectului cererii introductive soluţionată de prima instanţă, deoarece pe calea formulării căii de atac nu se poate schimba obiectul cererii.

În consecinţă, Curtea constată că nu se impune defiinţarea hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, aşa cum a solicitat apărarea, invocând faptul că hotărârea care se execută ar fi nelegală, deoarece s-a procedat în mod greşit la efectuarea operaţiunii de contopire, întrucât contestaţia la executare nu reprezintă o nouă cale de atac împotriva hotărârii ce se execută. Aşadar, se constată că instanţa de fond a soluţionat cauza în limitele trasate de petent, care a fost asistat de avocatul ales, iar din practicaua sentinţei primei instanţe nu reise că avocatul ales al petentului ar fi invocat o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, ci doar a susţinut că pedeapsa ar trebuii recalculată.

În aceste codiţii, Curtea constată că în mod legal şi temeinic a fost respinsă contestaţia la executare, deoarece în această procedură nu se poate schimba sau modifica soluţia care a căpătat autoritate de lucru judecat. Aşadar, contestaţia la executare este doar un mijloc proce¬sual, cu caracter jurisdicţional, care poate fi folosit înainte de punerea în exe¬cu¬tare a hotărârii penale definitive, dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acest moment, în cursul executării pedepsei, dacă incidentul s-a ivit în perioada executării şi chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei. Este un mijloc procesual de a se asigura punerea în executare şi executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale.

Datorită acestei naturi juridice, legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca pe această cale să fie afectată autoritatea de lucru judecat.

Pentru ca un „incident” să poată forma caz de contestaţie la executare se cer îndeplinite două condiţii: în primul rând, incidentul să se ivească în cursul exe¬cutării pedepsei, deci o împrejurare ce nu putea fi avută în vedere la pronun¬ţarea hotărârii de condamnare, deoarece altfel neaplicarea sa de către instanţă este o eroare de judecată care nu poate fi înlăturată decât printr-o cale de atac extraordinară.

În al doilea rând, incidentul să se refere la executarea hotărârii, fără să atragă schimbări în dispozitivul hotărârii definitive, să respecte deci autoritatea de lucru judecat.

Faţă de aceste considerente teoretice Curtea reţine că, procedura contestaţiei la executare nu permite reexaminarea fondului cauzei din perspectiva stabilirii modului de calcul al pedepsei, respectiv cum au fost aplicate dispoziţiile privind concursul sau recidiva, deoarece, sub acest aspect, hotărârea judecătorească este definitivă şi are autoritate de lucru judecat sub aspectul raportului juridic de drept penal şi procesual penal soluţionat, neputând fi reanalizat pe calea contestaţiei la executare.

În consecinţă, Curtea de Apel urmează a respinge contestaţia formulată de contestatorul ..., împotriva sentinţei penale nr. 276 din data de 30.05.2019, pronunţate de către Tribunalul Dolj, în dosarul numărul 1960/63/2019, ca nefondată.

În baza art. 275 alin. 2 C.P.P. va fi obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de stat.