Repartizarea aleatorie în sistem informatic a cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor de judecată

Repartizarea aleatorie în sistem informatic a cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor de judecată se realizează o singură dată, urmând ca, în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale, să se recurgă la regulile stabilite în Regulamentul de Ordine Interioară al Instanței.

Transferul membrului completului de judecată la care s-a repartizat aleatoriu cauza la o altă instanţă judecătorească.

Colegiul de conducere al instanței aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta.

Decizia civilă nr. 752/26.07.2019

I.Prin sentința civilă nr. 271/12.04.2019 a Tribunalului Galați Secția Contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 752/26.07.2019 a Curții de Apel Galați, s-a admis cererea reclamantului  M.A. de sesizare a Curţii Constituţionale și s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate  a dispoziţiilor  art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, a disp. art. 354 teza a II a din Legea 135/2010,  precum şi a disp. art. 52 alin. 1 teza a II a din Legea 304/2004.

Totodată, s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul M.A., în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul B. şi Colegiul de Conducere al Tribunalului B. privind anularea în parte a Hotărârii nr. 25/19.06.2018 emisă de pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. şi obligarea pârâtelor la efectuarea operaţiunilor administrative judiciare necesare repartizării aleatorii în sistem informatizat a cauzelor nr. .../3/2017 şi nr. .../3/2017/a1. A fost respinsă cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 25/19.06.2018 emisă de pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați secţia CAF la data de 15.02.2019. sub nr. ../121/2019, reclamantul M.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul B, şi Colegiul de Conducere al Tribunalului B,, anularea în parte a Hotărârii nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B, în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului care a prezidat completul CF26 căruia i-au fost repartizate cauzele nr. ../3/2017 şi nr. .../3/2017/a1 ale Tribunalului B. cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic şi obligarea pârâţilor la efectuarea operaţiunilor administrative judiciare necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatizat a cauzelor nr. ../3/2017 şi .../3/2017/a1 ale Tribunalului B.

De asemenea, a solicitat suspendarea executării actului administrativ – Hotărârea nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B.  în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului care a prezidat completul CF26 căruia i-a fost repartizată cauza nr. ../3/2017 a Tribunalului B cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic, până la soluţionarea definitivă a cauzei, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea 554/2004.

În motivarea acțiunii, reclamantul  a arătat că, la data de 03.12.2018, i s-a comunicat un extras al Hotărârii nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B., urmare solicitării adresate Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului B. La data de 07.12.2018 a formulat plângere prealabilă administrativă solicitând revocarea în parte a hotărârii mai sus menţionate pentru motive de nelegalitate, neconstituţionalitate şi neconvenţionalitate, răspunsul la plângerea prealabilă formulată fiindu-i comunicat la data de 07.01.2019.

Reclamantul susţine că are calitate de persoană vătămată în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, întrucât este parte în dosarul nr. ../3/2017 şi în dosarul asociat nr ..../3/2017/a1, dosar în care componenţa completului de judecată cu judecător unic a fost schimbată prin hotărârea nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. cu încălcarea principiului repartizării aleatorii în sistem informatic, principiu enunţat de disp. art. 53 din Legea 304/2004, ale art. 126 alin. 2, art. 21 alin. 3 şi art. 16 alin. 1 din Constituţia României, precum şi ale art. 6 parag. 1 din CEDO.

În acest sens susţine că a fost modificat în totalitate completul CF26, căruia i s-a repartizat cauza aleatoriu în sistem informatic, întrucât judecătorul unic ce îl constituia a fost transferat la o altă instanţă, nu este acelaşi cu  completul CF26 care a soluţionat cauza efectiv (prezidat de un alt judecător), dovedindu-se astfel că nu a existat repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei şi că cel de al doilea magistrat judecător a fost ales să soluţioneze cauza.

Se susţine că s-a ajuns în situaţia în care dosarul asociat, în care este parte, să fie soluţionat de un complet de judecată constituit exclusiv prin act administrativ şi nu prin lege şi prin urmare, în situaţia unei nelegale compuneri a completului de judecată, devenind incidentă sancţiunea nulităţii absolute prevăzută de art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen.

Se face trimitere la disp. art.  3 alin. 7 şi ale art. 354 alin. 1 C.proc.pen., precizându-se că hotărârea nr. 25/19.06.2018 emisă de Colegiul de Conducere al Tribunalului B. este  nelegală, întrucât din analiza textelor de lege incidente în materie nu rezultă posibilitatea modificării completului de judecată prin acte administrative.

Reclamantul apreciază că din interpretarea gramaticală şi teleologică a art. 11 din Legea 304/2004, invocat de pârâtul Tribunalul B. în răspunsul acordat plângerii prealabile reiese că legiuitorul a dorit să acopere situaţiile temporare şi reversibile care ar împiedica judecătorul investit prin repartizare aleatorie informatică să participe la judecată, respectiv starea de sănătate, evenimente personale cu caracter inopinat, sau fenomenele meteorologice care îl împiedică să se prezinte la sediul instanţei în ziua termenului de judecată. Astfel, textul mai sus invocat nu ar avea aplicabilitatea în dosarul nr. .../3/2017a1, întrucât are în vedere o limitare temporară a continuităţii, în situaţia în care, la un termen de judecată, magistratul judecător stabilit prin repartizare aleatorie nu poate participa, urmând să revină la noul termen acordat. În situaţia dosarului nr. ../3/2017/a1, din moment ce judecătorul unic a promovat la instanţa superioară, nu mai poate exista continuitate, motiv pentru care era necesară trimiterea dosarului la registratură spre a fi efectuată o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei.

Se susţine că actul administrativ contestat contravine şi dispoziţiilor art. 53 din Legea 304/2004, care nu permite excepţii de la regula repartizării aleatorii în sistem informatic precum şi dispoziţiilor art. 126 alin. 2, art. 21 alin. 3 şi art. 16 alin. 1 din Constituţia României.

Reclamantul precizează că nu a beneficiat de dreptul la repartizarea aleatorie a cauzei, astfel cum ar beneficia alţi justiţiabili în situaţia admiterii unei cereri de abţinere sau de recuzare a judecătorului cauzei, reglementările administrative, art. 110 alin. 2 şi 111 alin. 13 din ROIIJ, oferind soluţii distincte şi discriminatorii în situaţia în care este admisă cererea de abţinere sau de recuzare, dosarul este înaintat pentru o nouă repartizare aleatorie, iar în situaţia în care judecătorul iniţial învestit nu mai activează în cadrul instanţei, pe cale administrativă, este numit un alt magistrat.

Apreciază reclamantul că se află într-o situaţie de vădită discriminare procesuală, că i s-a negat dreptul la un proces echitabil şi că a fost lipsit de dreptul de a beneficia de o repartizare aleatorie în sistem informatic.

De asemenea, se susţine că actul administrativ contestat nu respectă nici condiţia oportunităţii adoptării acestuia, întrucât, în cauza înregistrată sub nr. ../3/2017/a1 nu a existat vreun motiv care să justifice  lipsa repartizării aleatorii a cauzei, întrucât în perioada dintre termenele de judecată  din 07.06.2018 şi 27.09.2018 exista timp suficient pentru trimiterea dosarului la registratură în vederea repartizării aleatorii în sistem informatizat a cauzei, neexistând vreun motiv care să justifice înlăturarea acestei garanţii a dreptului la un proces echitabil.

Se susţine că actul administrativ emis încalcă şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, invocându-se în acest sens practica CEDO – prin care s-a stabilit  că o încălcare de către instanţă a prevederilor legale naţionale referitoare la stabilirea şi competenţa organelor judiciare este contrară art. 6 prag. 1 din Convenţie – hotărârea dată în Cauza DMD GROUP, A.S. împotriva Slovaciei, hotărârea dată în cauza Zand contra Austriei, Cauza Levents contra Letoniei, cauza Fatullayev contra Azerbaidjanului.

Se invocă inclusiv decizia nr. 685/07.11.2018 a Curţii Constituţionale a României, susţinându-se că, dacă desemnarea prin act administrativ a unui singur judecător din cei 5 care constituie completul de 5 judecători a determinat intervenţia legiuitorului prin modificarea Legii 304/2004 cu scopul respectării principiului repartizării aleatorii a tuturor membrilor de judecată, cu atât mai mult schimbarea prin act administrativ singurului judecător ce formează completul de judecată este o încălcare  evidentă a principiului repartizării aleatorii şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil Garantat de art. 6 parag. 1 din CEDO.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării  hotărârii nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B., în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului care a prezidat completul CF 26, căruia i-a fost repartizată cauza nr. ../3/2017 a Tribunalului B. cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic, se susţine că încălcarea principiilor repartizării aleatorii în sistem informatic a cauzelor, continuităţii completului de judecată, nemijlocirii şi egalităţii cetăţenilor în faţa legii reprezintă un caz bine justificat.

Prin faptul că prin actul administrativ contestat, a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil şi de dreptul de a beneficia de o repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei, în condiţiile în care alt justiţiabil, într-o situaţie similară, ar beneficia de o nouă repartizare aleatorie, reclamantul susţine că este îndeplinită şi condiţia prevenirii unei pagube iminente.

În drept, se invocă disp. art. 8 alin. 1, art. 15 alin. 1 din Legea 554/2004 rap. la art. 53 din Legea 304/2004, art. 354 Cod procedură penală, art. 3 alin. 7 Cod procedură penală, art. 16 alin. 1, art. 21 alin. 3 şi art. 126 alin. 2 din Constituţia României, art. 6 parag. 1 din CEDO.

În susţinerea acţiunii depune înscrisuri.

Legal citaţi, pârâţii Colegiul de Conducere al Tribunalului B. şi Tribunalul B. au formulat întâmpinări, apărările invocate fiind similare.

Astfel s-a invocat de către pârâţi excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. în cadrul căreia s-a susţinut că, în contextul art. 49 alin. 1 din Legea 304/2004 şi al art. 4 alin. 2 din ROIIJ aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, Colegiul de Conducere al Tribunalului B. reprezintă o entitate colectivă de decizie, prin care se asigură conducerea Tribunalului B., fără a avea personalitate juridică şi capacitate de a fi subiect de drept titular de drepturi şi obligaţii proprii.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii formulate, ca fiind neîntemeiată.

S-a susţinut că, în temeiul art. 49 alin. 1 din Legea 304/2004 şi a art. 111 alin. 13 din ROIIJ aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, Colegiul de Conducere al Tribunalului B. a avizat favorabil solicitările formulate de conducerea Secţiei I Penale şi a dispus prin Hotărârea nr. 25/19.06.2018 modificarea planificărilor de şedinţă aferente lunilor iulie – decembrie 2018, respectiv a planificărilor de permanenţă aferente lunilor iulie – septembrie 2018, preluarea de către d.l judecător J.M.I. a cauzelor aferente completelor prezidate anterior de către d.na judecător V.E., respectiv C26 F (fost C6FS I P), CP 26, CF 26, CDI 26, CCCP1, CCF1 şi complet contestaţii DI  1, CF exp 26, începând cu data de 01.07.2018 şi desemnarea d.lui judecător J.M.I. în locul d.nei judecător V.E. în componenţa următoarelor complete de apel şi recurs : C1A/R, C28 A/R, C20 A/R, începând cu data de 01.07.2018.

Hotărârea astfel emisă este apreciată ca fiind în acord cu disp. art. 11 din Legea 304/2004, a art. 52 alin. 1 şi a art. 53 alin. 1 şi 2 din Legea 304/2004, a art. 139 alin. 1 lit. b din Legea 304/2004 şi a art. 111 alin. 13 din ROIIJ.

S-a susţinut că dosarul nr. .../3/2017/a1 a fost repartizat aleatoriu completului de judecată prezidat de d.na judecător V.E. la data repartizării şi numai ca urmare a transferului acesteia la Curtea de apel P. (cauză obiectivă şi excepţională), cauzele în care reclamantul are calitate procesuală, împreună cu alte dosare aferente completelor prezidate de d.na judecător, au fost repartizate unui alt judecător prin actul contestat de reclamant.

Apreciază pârâtele că rezultă cu claritate justificarea emiterii actului administrativ (transferul la o altă instanţă a judecătorului) cât şi a legalităţii acestuia (art. 101 alin. 3 şi art. 111 alin. 13 din ROIIJ) iar soluţionarea unei cereri în defavoarea petiţionarului sau contrar aşteptărilor sale nu reprezintă în mod automat un refuz nejustificat.

Se apreciază că nu se impune suspendarea executării HCC nr. 25/19.06.2018 privind preluarea de către d.l judecător J.M.I. a cauzelor completelor prezidate anterior de către d.na judecător V.E. atât timp cât nu se poate reţine că a fost încălcată vreo dispoziţie legală privind emiterea hotărârii contestate şi nici nu poate fi constatată o pagubă iminentă a fi produsă reclamantului, astfel cum este definită de art. 2 alin. 1 lit. s din Legea 554/2004.

În drept se invocă Legea 304/2004, Regulamentul aprobat prin HCSM nr. 1375/2015 şi art. 205 Cod procedură civilă.

Depun înscrisuri în susţinerea apărărilor formulate. (f. 72 – 166 vol. I dosar).

La data de 02.04.2019, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, a disp. art. 354 teza a II a din Legea 135/2010,  precum şi a disp. art. 52 alin. 1 teza a II a din Legea 304/2004 şi a solicitat să se constate îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei invocate şi să se dispună sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cererea formulată a fost comunicată pârâţilor.

La termenul de judecată din data de 05.04.2019, a fost respinsă, ca nefondată excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a  Colegiul de Conducere al Tribunalului B., invocată de pârâţi, pentru motivele expuse în considerentele încheierii pronunţate.

De asemenea a fost pusă în discuţia părţilor cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, a disp. art. 354 teza a II a din Legea 135/2010,  precum şi a disp. art. 52 alin. 1 teza a II a din Legea 304/2004.

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată de reclamant, Tribunalul Galaţi a apreciat-o admisibilă şi a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor  art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, a disp. art. 354 teza a II a din Legea 135/2010 ,  precum şi a disp. art. 52 alin. 1 teza a II a din Legea 304/2004, sens în care a pronunţat sent. civ. nr. 271/12.04.2019.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în fapt şi în drept, în esenţă, următoarele:

Potrivit art. 29 alin. 1, 2 şi 5 din Legea 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Faţă de prevederile mai sus citate, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art. 11 teza a II a din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, a disp. art. 354 teza a II a din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală,  precum şi a disp. art. 52 alin. 1 teza a II a din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară este admisibilă.

Potrivit art.  11 din Legea 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Potrivit art. 52 alin. 1 din Legea 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Potrivit art. 354 alin. 2 din Codul de procedură penală, completul de judecată trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.

Una dintre condiţiile cerute de textul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 vizează ca prevederea legală apreciază ca fiind neconstituţională să facă parte dintr-o lege sau ordonanţă de guvern, în vigoare, şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei.

Este cert că faţă de aspectele de nelegalitate ale actului administrativ tipic contestat în cauză, dispoziţiile legale în legătură cu care se invocă excepţia de neconstituţionalitate, sunt în vigoare şi au legătură cu soluţionarea cauzei.

 De asemenea se reţine faptul că dispoziţiile legale mai sus menţionate nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale, printr-o decizie anterioară dată de instanţa de contencios constituţional.

Opinia instanței asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legale amintite este în sensul că aceasta este nefondată, prevederile textelor de lege criticate fiind conforme cu  dispoziţiile art. 16 alin. 1, art. 124 alin. 2, art. 21 alin. 3 şi ale art. 1 alin. 5 din Constituţia României.

În acest sens se apreciază că textele legale apreciate ca fiind neconstituţionale instituie excepţii de la regula instituită privind desfăşurarea activităţii de judecată cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor şi a principiului continuităţii completului de judecată iniţial investit urmarea repartizării aleatorii a cauzei în sistem informatic. Aceste situaţii excepţionale ce pot interveni pe parcursul desfăşurării unui proces aflat pe rolul instanţei de judecată vizează în special situaţia în care membrii completului de judecată sau unul dintre aceştia nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, neputând fi comparate cu incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată, urmare cărora membrul sau membrii completului de judecată sunt opriţi să ia parte la soluţionarea unei pricini, în cazurile expres prevăzute de lege. De asemenea, instanţa apreciază că dispoziţiile legale apreciate ca fiind neconstituţionale îndeplinesc condiţia de claritate şi previzibilitate a normei legale întrucât  mecanismul de soluţionare a situaţiilor de excepţie intervenite în legătură cu situaţii similare celei de faţă, este stabilit prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, mecanism avut în vedere şi la momentul emiterii  Hotărârii 25/2018.

Pe fondul cauzei, instanța  reține următoarele:

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului B. au fost avizate favorabil solicitările formulate de către Conducerea Secţiei I Penale şi a dispus aprobarea modificării planificărilor de şedinţă aferente lunilor iulie – decembrie 2018, astfel cum au fost întocmite de către Conducerea Secţiei I Penale precum şi aprobarea modificării planificărilor de permanenţă aferente lunilor iulie – septembrie 2018, astfel cum au fost întocmite de către Conducerea Secţiei I Penale. În raport de cele enunţate mai sus s-a aprobat preluarea de către d.l judecător J.M.I. a cauzelor aferente completelor prezidate anterior de către d.na judecător V.E., respectiv C26F, CP26, CF26, CDL26, CCCP1, CCF1 şi Complet Contestaţii DL1, CF Exp26, începând cu data de 01.07.2018 şi desemnarea d.lui judecător J.M.I. în locul d.nei judecător V.E. în componenţa completelor de apel şi recurs: pe locul I în completul C1A/R, pe locul II în completul C28A/R şi pe locul III în completul C20A/R, începând cu data de 01.07.2018.

Împotriva actului administrativ astfel emis, a formulat plângere prealabilă reclamantul M.A., apreciind că are calitate de persoană vătămată în sensul legii contenciosului administrativ fiind parte într-unul din dosarele preluate de d.l judecător J.M.I., respectiv în dosarul nr. ../3/2017 al Tribunalului B., întrucât componenţa completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza în sistem informatic a fost modificată cu încălcarea principiului legal al repartizării aleatorii în sistem informatic , garanţie a dreptului la un proces echitabil. A solicitat revocarea în parte a hotărârii Colegiului de Conducere a Tribunalului B. în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire  a judecătorului care a prezidat completul C26F căruia i-au fost repartizate aleatoriu cauzele înregistrate sub nr. .../3/2017 şi sub nr. .../3/2017/a1 şi dispunerea măsurilor administrative necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatizat a cauzelor mai sus menţionate (f 32 – 45 dosar).

Prin adresa nr. 116692/C/21.12.2018, pârâtul Tribunalul B. a comunicat reclamantului faptul că dosarul penal nr. .../3/2017/a1 al Tribunalului B. – Secţia I Penală, repartizat iniţial d.nei judecător V.E., transferată la Curtea de Apel P. începând cu data de 01.06.2018, a fost preluat, împreună cu toate celelalte cauze aferente completelor de judecate prezidate anterior de către d.na judecător, de către d.l judecător J.M.I., transferat la Tribunalul B. începând cu data de 01.07.2018 şi repartizat la secţia I Penală, dându-se eficienţă regulii stabilite la art. 111 alin. 13 din ROIIJ (f 46 – 47).

Reclamantul aduce critici actului administrativ emis de organul administrativ cu caracter colegial care asigură conducerea Tribunalului B. din punct de vedere al legalităţii, întrucât, în opinia reclamantului înfrânge principiul repartizării aleatorii a cauzelor, în sistem informatizat, consacrat prin lege.

Instanţa constată că actul administrativ contestat este emis de Colegiul de Conducere al Tribunalului B. în virtutea atribuţiilor conferite de art. 19 lit. j din HCSM 3175/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, potrivit căruia colegiul de conducere aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta.

În situaţia de faţă motivul obiectiv care a determinat pârâtul să aprobe schimbarea componenţei C26F l-a constituit transferul membrului completului la o altă instanţă judecătorească începând cu data de 01.06.2018, astfel că judecătorul, membru iniţial în completul C26 F nu mai putea participa la judecarea cauzelor repartizate aleatoriu în sistem informatic completului respectiv dintr-un motiv obiectiv, situaţie care se circumscrie excepţiei prevăzute în mod expres de la principiile distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii de art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, de art. 52 alin. 1 teza II din Legea 304/2004 şi de art. 53 alin. 2 din Legea 304/2004.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Potrivit art. 52 alin. 1 din Legea 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. Potrivit art. 53 alin. 2 din acelaşi act normativ, cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

Raportat la situaţia reclamantului, parte în dosarul penal nr. ../3/2017 înregistrat pe rolul Tribunalului B., cauza a fost repartizată aleatoriu în sistem informatic completului C26 F, ce avea o anumită componenţă la acel moment.

Potrivit art. 101 alin. 3 din ROIIJ,  repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

Ulterior, potrivit art. 98 alin. 1 din ROIIJ, după alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond nr. .../3/2017, pentru procedura de cameră preliminară a fost creat primul dosar asociat nr. .../3/2017/a1, repartizat aceluiaşi complet.

 Începând cu data de 01.06.2018, membrul completului C26F urma să nu mai participe la judecarea cauzelor repartizate, din cauză obiectivă, astfel că, începând cu data de 01.07.2018, pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. a  aprobat preluarea cauzelor repartizate completului C26F de către un alt magistrat judecător, în baza art. 111 alin. 13 din Regulament.

Astfel, potrivit dispoziţiei legale mai sus menţionate, prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, de către alt sau alţi judecători, după caz. În această situaţie vor fi preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate.

Reclamantul precizează că  se impunea o nouă repartizare aleatorie a cauzelor completului C26F, măsură aplicabilă urmare ivirii unor incidente procedurale, precum admiterea unei cereri de recuzare sau de abţinere, potrivit art. 110 alin. 2 din Regulament.

În situaţia dată, în condiţiile reglementării exprese, diferite a măsurilor ce se impuneau, o nouă repartizare aleatorie a cauzei ar fi fost total nejustificată, contrară disp. art. 101 alin. 3 din Regulament, potrivit cărora repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

Prin urmare, nu se poate vorbi despre o situaţie discriminatorie în care ar fi fost pus reclamantul, faţă de părţile ale căror cauze ar fi fost, din nou,  repartizate aleatoriu în sistem informatic, potrivit art. 110 alin. 2 – 4 din Regulament, urmare a incapacităţii funcţionale a membrului completului stabilită în urma admiterii unei cereri de recuzare sau de abţinere, reclamantul neaflându-se într-o situaţie similară.

Având în vedere normele mai sus menţionate, Tribunalul apreciază că actul administrativ emis de pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului Bucureşti respectă atât condiţia de legalitate cât şi pe cea de oportunitate, nefiind o măsură discreţionară, ci luată în scopul desfăşurării în bune condiţii a activităţii administrative şi jurisdicţionale a instanţei.

 Tribunalul apreciază că măsura luată cu respectarea regulilor referitoare la modificarea compunerii completului de judecată, nu aduce atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil, măsura fiind luată cu asigurarea imparţialităţii obiective a instanţei de judecată.

Faţă de considerentele mai sus expuse, cum actul administrativ emis de pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. îndeplineşte condiţiile de legalitate şi oportunitate, refuzul pârâţilor de a efectua operaţiunilor administrative judiciare necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatizat a cauzelor nr. ../3/2017 şi nr..../3/2017/a1 ale Tribunalul B. nu este nejustificat.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului care a prezidat completul CF26 căruia i-a fost repartizată cauza nr. .../3/2017 a Tribunalului B. cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic, până la soluţionarea definitivă a cauzei,  se reţin următoarele:

 Potrivit disp. art. 15 din Legea nr 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art. 14 şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.

Tribunalul apreciază că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepţie, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reţine îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ş) şi t) din aceeaşi lege.

Îndeplinirea celor două condiţii vizând cazul bine justificat şi iminenţa pagubei se analizează în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.

În ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, instanţa reţine că această exigenţă legală trebuie interpretată în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, care prevăd că sunt cazuri bine justificate acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Totodată, existenţa unui caz bine justificat poate fi reţinută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative, aşa cum în mod constant a stabilit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

Faţă de aspectele reţinute în considerentele prezentei hotărâri referitoare la criticile aduse de reclamant,  instanţa contată că nu există argumente juridice aparent valabile în contestarea legalităţii, actului administrativ supus controlului judecătoresc,  care să creeze o îndoială serioasă în privinţa conformităţii acestuia cu legea în a cărei executare a fost emis, astfel că nu este realizată condiţia cazului bine justificat.

Referitor la cea de a doua condiţie, respectiv iminenţa producerii unei pagube, definită de dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. ş din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, se observă că reclamantul nici nu a făcut vorbire despre o eventuală pagubă care i-ar fi produsă prin actul emis

Analiza acestei condiţii ar fi, însă de prisos atâta timp cât, așa cum s-a arătat anterior, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din aceeași lege.

II. Împotriva susmenţionatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pe motive de nelegalitate,  sub următoarele aspecte:

1. Hotărârea judecătorească sus menţionată este nelegală şi pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept materia( art. 488 alin. 1 pct. 8), în sensul că s-a făcut cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor legale care impun fără echivoc realizarea repartizării aleatorii în sistem informatic a dosarelor pe complete de judecată. De asemenea, Sentinţa nr. 271/12.04.2019 este în contradicţie şi cu cele ce rezultă din Constituţia României şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304 din 2004 arată fără putinţă de tăgadă că „repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat", iar potrivit Deciziei nr. 685 din 7.11.2018 a Curţii Constituţionale {paragraful 188) dreptul la un proces echitabil presupune respectarea mai multor garanţii, iar „între aceste garanţii se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât şi al compunerii completului de judecată instituit prin lege".

Contrar celor reţinute de prima instanţă, în cauză există multiple motive de nelegalitate şi neconstituţionalitate care reclamă anularea actului administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B., în situaţia în care se realizează o judicioasă aplicare a dreptului material, fiind totodată încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi cele ale art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (CDFUE).

2. Conform art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ., calea de atac a recursului poate fi exercitată şi atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Acest caz de recurs este la rândul său incident în cauză întrucât Sentinţa nr. 271/12.04.2019 nu este motivată în fapt şi în drept, din moment ce situaţia de drept dedusă judecăţii, aceea de neconformitate a actului administrativ cu legea, Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu a primit o rezolvare judiciară, prima instanţă nemotivând în vreun fel contradicţia dintre art. 53 din Legea nr. 304 din 2004, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi actul administrativ contestat.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a învederat instanţei următoarele:

1. Cu privire Ia cazul de casare prevăzut Ia art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.:

a) Sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea şi greşita aplicare a dreptului material, cu referire la art. 53 din Legea 304 din 2004, art. 6 paragraful 1 din CEDO, totodată încălcând şi art 126 alin. (2), art 124 alin. (2), art. 21 alin. (3) şi art. 16 alin. (1) din Constituţia României, art. 47 din CDFUE, precum şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 685 din 7.11.2018).

Astfel, prin Hotărârea Colegiului de Conducere contestată în prezenta cauză, judecătorul investit prin repartizare aleatorie să soluţioneze cauza sus menţionată a fost schimbat printr-un act administrativ, dosarul fiind soluţionat de alt judecător ce nu a fost repartizat aleatoriu în sistem informatizat să soluţioneze cauza, deşi garanţia dreptului la un proces echitabil este reprezentată şi de principiul repartizării aleatorii în sistem informatic a cauzelor.

Contrar celor susţinute de prima instanţă, repartizarea aleatorie în sistem informatizat este o garanţie esenţială a dreptului la un proces echitabil, iar conform art- 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, şi nu printr-un act administrativ (subl. n.s.). Cu alte cuvinte, aplicarea principiului sus menţionat trebuie să aibă ca efect imposibilitatea alegerii judecătorului cauzei, inclusiv de către conducerea instanţei, cerinţă convenţională nerespectată în cazul subsemnatului, întrucât magistralul judecător ce a soluţionat cauza nr. 46826/3/2017/al a fost ales şi numit de conducerea instanţei, nu desemnat aleatoriu.

Astfel, prima instanţă a aplicat eronat dreptul material (art. 53 din Legea nr. 304 din 2004), întrucât prin cele stabilite în Hotărârea nr. 25 din 19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. s-a încălcat principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat a dosarelor.

Procedura administrativă de înlocuire a judecătorului căruia i s-a repartizat aleatoriu în sistem informatic cauza fără a fi efectuată o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic este contradictorie cu cele enunţate în Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, în Constituţia României, în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi cu cele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

Textul de lege nu lasă loc de alte interpretări, fiind lipsit de echivoc. Or, potrivit hotărârii judecătoreşti pronunţată de prima instanţă, este încălcat principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat, enunţat în art. 53 din Legea nr. 304 din 2004, art. 126 alin. (2), art. 124 alin. (2), art. 21 alin. (3) şi art. 16 alin. (1) din Constituţia României, precum şi art. 6 paragraful 1 din C.E.D.O.

Repartizarea aleatorie în sistem informatic, obligatorie potrivit Legii nr. 304 din 2004, Constituţiei României şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului presupune ca judecătorul care soluţionează cauza să fie desemnat aleatoriu şi nu cel care a prezidat două şedinţe de judecată, soluţionate prin amânări, aşa cum s-a întâmplat în dosarul 46826/3/2017/al privitor la reclamant.

b) Contrar dreptului material aplicabil, prima instanţă şi pârâtul Tribunalul B. apreciază că actul administrativ îndeplineşte toate condiţiile de legalitate şi este astfel în acord cu legislaţia superioară în materie, inclusiv cu art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304 din 2004. în prezenta speţă, Completul CF26 a fost modificat în totalitate, întrucât judecătorul unic ce îl constituia a fost transferat la o alta instanţă. Astfel, nu mai poate exista continuitatea completului de judecată şi nici nu maj subzistă repartizarea aleatorie efectuată iniţial, întrucât nu numărul de identificare reprezintă în fapt şi în drept completul de judecată, ci judecătorii care îl compun, fiind astfel dovedit ca nu sunt respectate prevederile legale sus menţionate şi astfel actul administrativ este nelegal. Completul CF 26 căruia i s-a repartizat aleatoriu în sistem informatic cauza (prezidat de judecătorul V.E.) nu este acelaşi cu completul CF26 care a soluţionat efectiv cauza (prezidat de judecătorul J.M.I.), dovedindu-se astfel că nu a existat repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei şi că cel de al doilea magistrat judecător a fost ales să soluţioneze cauza.

Din doctrina de drept administrativ, rezultă fără putinţă de tăgada ca legalitatea este una dintre condiţiile actului administrativ, în sensul că actul administrativ este nelegal dacă acesta nu corespunde legii sau principiului supremaţiei Constituţiei în emiterea actului administrativ.

În aceeaşi ordine de idei, se observă că art. 53 din Legea nr. 304 din 2004 nu permite excepţii de Ia regula repartizării aleatorii a cauzelor în sistem informatic, iar unde legea nu distinge nici cel care o aplică (emitentul actului administrativ) nu trebuie să distingă. AstfeL dacă legea nu permite excepţii, nici actul administrativ cu putere inferioară nu poate prevedea excepţii, date fiind prevederile art. 81 din Legea nr. 24 din 2000, text de lege intitulat „subordonarea faţă de actele de nivel superior", care stabileşte că: „(1) La elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziţii se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi altor acte de nivel superior." în acest sens, este stabilit cu putere de principiu faptul că niciun act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ.

c) Greşita aplicare a dreptului material rezultă şi din faptul că, din analiza textelor de lege incidente în materie, nu rezultă posibilitatea modificării completului de judecată prin acte administrative fără a fi efectuată o nouă repartizare aleatorie.

În nicio dispoziţie legală nu se arată că nu se realizează o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic în situaţia modificării compunerii completului de judecată formal din judecător unic. Astfel, potrivit art. 354 alin. (1) C.proc.pen., instanţa judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar potrivit art. 3 alin. (7) C.proc.pen., judecata se realizează de către instanţă în complete legal constituite.

d) De asemenea, greşita aplicare a dreptului material constă şi în faptul că instanţa de fond a preluat susţinerile pârâtului în ceea ce priveşte incidenţa art. 11 din Legea nr. 304 din 2004. Textul de lege sus menţionat arată că „activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor m care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective”.Or, din interpretarea gramaticală şi teleologică a acestor prevederi legale sus menţionate, apreciem că legiuitorul a dorit să acopere situaţiile în care, pentru situaţii temporare şi reversibile, judecătorul investit prin repartizare aleatorie informatică nu poate participa la judecată, de exemplu din cauza stării de sănătate, a unor evenimente personale cu caracter inopinat, a fenomenelor meteorologice extreme care îl împiedică să se prezinte la sediul instanţei în ziua termenului de judecată.

Astfel, pentru a evita amânarea cauzei din cauza lipsei magistratului, legiuitorul a permis înfrângerea temporară a principiilor distribuirii aleatorii şi continuităţii, urmând ca acelaşi judecător sa revină la prezidiu la epuizarea motivului indisponibilităţii sale, astfel nefiind necesară o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei. Aşadar, textul de lege nu are aplicabilitate în dosarul nr. .../3/2017/al, întrucât norma legala are în vedere o limitare temporară a continuităţii, în situaţia în care la un termen de judecată magistratul judecător stabilit prin repartizare aleatorie nu poate participa, urmând să revină la noul termen acordat. Dată fiind importanţa deosebită a principiilor repartizării aleatorii şi a continuităţii, legiuitorul nu a dorit să le suprime în situaţia unui eveniment ireversibil şi previzibil precum transferul judecătorului la o altă instanţă (situaţie în care se impune o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei), ci doar în cazul unei imposibilităţi de participare temporare a judecătorului investit deja prin repartizare aleatorie în sistem informatic.

În cazul dosarului nr. .../3/2017/al care îl priveşte pe dânsul, din moment ce judecătorul unic a promovat la instanţa superioară, nu mai poate exista continuitate, motiv pentru care pentru care era necesară trimiterea dosarului la registratură spre a fi efectuată o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei.

e) Cu încălcarea dreptului material prima instanţă a decis şi că actul administrativ contestat ar respecta condiţia oportunităţii adoptării acestuia.

Contrar celor arătate de instanţa de fond, în cauza înregistrată sub nr. .../3/2017/al a Tribunalului B. nu a existat vreun motiv care să justifice lipsa repartizării aleatorii a cauzei. întrucât în perioada dintre termenele de judecată din 07.06.2018 şi 27.09.2018 exista timp suficient pentru trimiterea dosarului la registratură în vederea repartizării aleatorii în sistem informatizat a cauzei, neexistând vreun motiv care să justifice înlăturarea acestei garanţii a dreptului la un proces echitabil.

În acest sens, la termenul din 07.06.2017 cauza a fost amânată de un judecător din planificarea de permanenţă, iar ulterior timp de 3 luni nu a fost acordat vreun termen, acesta fiind acordat la 27.09.2018, dovedindu-se astfel că se putea trimite cauza Ia registratură spre a fi repartizată aleatoriu -operaţiune care ar fi durat 1 zi.

Prin hotărârea pronunţată, instanţa de fond a încălcat şi prevederile Constituţiei României, întrucât legea fundamentală arată prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) că procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, iar la art. 21 alin. (3) legea fundamentală stabileşte dreptul cetăţenilor la un proces echitabil, precum şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii Ia art. 16 alin. (1).

În dezacord cu instanţa fondului, în dosarul 46826/3/2017 al Tribunalului B. procedura de judecată (ce conţine şi modalitatea de desemnare a judecătorilor) a fost stabilită prin act administrativ unilateral şi nu prin lege, iar dreph.il la un proces echitabil presupune şi dreptul oricărui justiţiabil de a beneficia de o repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei sale.

f) Referitor la egalitatea în drepturi, drept garantat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, se observă că actul administrativ contestat şi menţinerea acestuia ca legal de către instanţa de fond nesocotesc şi acest drept, din moment ce unii justiţiabili beneficiază de dreptul la repartizarea aleatorie a cauzei, iar recurentul nu. După cum voi arăta în cele ce urmează, în situaţia ivirii unor incidente procedurale, precum admiterea unei cereri de abţinere sau de recuzare sau promovarea judecătorului, reglementările administrative oferă soluţii distincte şi profund discriminatorii: în situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau cererii de recuzare se trimite dosarul la registratură pentru o nouă repartizare aleatorie, iar în situaţia în care judecătorul iniţial investit nu mai activează în cadrul instanţei, se numeşte administrativ alt magistrat, împrejurare care creează o situaţie discriminatorie şi neconstituţională.

Astfel, conform prevederilor art. 110 alin. (2) din Regulamentul de Ordine Interioara al Instanţelor Judecătoreşti, în situaţia în care completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu mai este în măsură să judece (dată fiind admiterea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare), dosarul se repartizează aleatoriu. Cu toate acestea, potrivit prevederilor art. 111 alin. (13) din Regulament, în situaţia în care judecătorul unic investit prin repartizare aleatorie să soluţioneze cauza nu mai face parte din cadrul instanţei, se va numi, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Instanţei, prin act administrativ, un alt judecător, deşi soluţia legală şi în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ar fi trimiterea dosarului Ia registratură, pentru o nouă repartizare aleatorie.

Aşadar, prin dispoziţiile Hotărârii nr. 25 din 19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. şi prin cele stabilite de instanţa de fond, dânsului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, fiind  lipsit de dreptul de a beneficia de o repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei, deşi într-o situaţie similară (înlocuirea judecătorului consecinţă a admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare), alt justiţiabil ar beneficia de o nouă repartizare aleatorie. Prin urmare, rezultă că mă aflu într-o situaţie de vădită discriminare procesuală, deşi Constituţia României interzice discriminări, stabilind prin prevederile art. 16 alin. (1) următoarele: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.", iar prin prevederile art. 124 alin. (2) Constituţia arată că „Justiţia este unica, imparţială şi egală pentru toţi".

g) Instanţa de fond a încălcat şi prevederile art. 6 paragraful 1 din CEDO şi cele ale art. 47 din CDFUE prin sentinţa pronunţată.

Astfel, prin folosirea noţiunii de tribunal stabilit prin lege de către tratatele internaţionale sus menţionate, se instituie practic şi condiţia stabilirii prin lege a instanţei, condiţie ce se subsumează dreptului la un proces echitabil, pe lângă condiţiile caracterului independent şi imparţial al acesteia. Contrar art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sentinţa primei instanţe şi Hotărârea nr. 25 din 19.06.2018 a Colegiului de Conducere permit instituirea instanţei prin decizie administrativă unilaterală, decizie care înlătură regula repartizării aleatorii în sistem informatic. Prin instituirea acestei condiţii, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a dorit să se asigure că organizarea judiciară într-o societate democratică nu depinde de bunul plac al executivului şi că ea este reglementată printr-o lege adoptată de Parlament.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în numeroase hotărâri faptul că, o încălcare de către o instanţă a prevederilor legale naţionale referitoare la stabilirea şi competenţa organelor jxidiciare este contrară art.6 paragraful 1 din Convenţie (Hotărârea din 5 octombrie 2010, pronunţată în Cauza DMD GROUP, A.S. împotriva Slovaciei, paragrafele 60 şi 61).

Întrucât rolul actelor administrative este acela de a oglindi legea şi nu de a o ocoli, rezultă nelegalitatea, neconvenţionali ta tea şi neconstituţionalitatea Hotărârii Colegiului de Conducere al Tribunalului B., precum şi încălcarea dreptului material de către instanţa de fond, cu atât mai mult cu cât actul administrativ este contrar şi prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, iar legea fundamentală arată că dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.

h) De asemenea, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. în acest sens, trebuie menţionat şi faptul că, urmare a celor statuate de Curtea Constituţională în data de 07.11.2018 prin Decizia nr. 685 în soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (conflict generat de faptul că au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completelor de 5 Judecători, prin urmare cauzat tot de înfrângerea principiului repartizării aleatorii a judecătorilor), înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la desemnarea prin tragere Ia sorţi a tuturor membrilor Completelor de 5 Judecători.

Or, dacă desemnarea prin act administrativ a unui singur judecător din cei 5 care constituie completul de 5 judecători a determinat intervenţia legiuitorului prin modificarea Legii nr. 304 din 2Q04 cu scopul respectării principiului repartizării aleatorii a tuturor membrilor de judecată, cu atât mai mult schimbarea prin act administrativ a singurului judecător ce formează completul de judecată este o încălcare evidentă a principiului repartizării aleatorii şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Constituţională a constatat, în jurisprudenţa sa, că instituirea regulilor de desfăşurare a procesului constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind sensul prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea „sunt prevăzute numai de lege". Astfel, schimbarea judecătorului prin act administrativ este în contradicţie cu deciziile în materie pronunţate de Curtea Constituţională, întrucât nu există prevedere legală care să justifice o asemenea măsură.

În Decizia nr. 685 din 7.11.2018 a Curţii Constituţionale (pronunţata într-o cauză ce prezintă similarităţi cu prezenta speţă), la paragraful 188, cu referire la garanţiile presupuse de dreptul la un proces echitabil, instanţa de contencios constituţional a decis că „între aceste garanţii se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât şi al compunerii completului de judecată instituit prin lege", astfel ca nu se poate concepe existenţa dreptului la un proces echitabil şi a caracterului independent şi imparţial al instanţei în ipoteza încălcării principiului repartizării aleatorii în sistem informatic a cauzelor pe complete de judecată.

i) Nu în ultimul rând, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, interpretând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, obligatorie pentru autorităţile judiciare naţionale, rezultă că dreptul la un proces echitabil nu poate fi conceput în ipoteza numirii prin act administrativ a magistratului ce a soluţionat cauza, fiind necesar pentru respectarea exigenţelor şi garanţiilor presupuse de dreptul la un proces echitabil ca instanţa să fie stabilită prin lege, cu repartizare aleatorie în sistem informatic.

Or, aşa cum am arătat. Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului B. numeşte practic judecătorul, fără a menţiona vreun criteriu obiectiv şi cu eludarea dispoziţiilor legale privind repartizarea aleatorie în sistem informatic a cauzelor, rezultând că actul administrativ este contrar legii şi contrar art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În sensul de mai sus, în jurisprudenţa sa, în cauza ZAND contra AUSTRIEI, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noţiunea „instanţă stabilită prin lege" presupune asigurarea garanţiilor privind organizarea si compunerea tribunalului, însă ceea ce contează este ca „tribunalul să răspundă criteriilor de precizie si accesibilitate, întrucât organizarea sistemului judiciar nu poate fi lăsata la discreţia executivului şi nici la discreţia autorităţilor judiciare". De asemenea, în cauza LAVENTS contra Letoniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că „potrivit art. 6 paragraful 1 o instanţă trebuie să fie întotdeauna stabilită prin lege." în acelaşi sens, în cauza FINDLAY contra Regatului Unit, Curtea a precizat că pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată independentă, trebuie să se ţină seama, în special, de modul de numire şi mandatul membrilor săi.

Totodată, în cauza FATULLAYEV contra Azerbaidjanului, s-a statuat de Curtea Europeană faptul că „obiectul noţiunii stabilită prin lege din art. 6 al Convenţiei este acela de a asigura faptul că, într-o societate democratică, organizarea judiciară nu depinde de puterea discreţionară a executivului, ci că este reglementată de legea emisa de Parlament", precizându-se de asemenea că sintagma stabilită prin lege acoperă nu numai temeiul juridic pentru însăşi existenţa unui tribunal, ci şi componenţa instanţei de judecată în fiecare caz.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reţinut că, în aprecierea imparţialităţii obiective a instanţelor judecătoreşti, aparenţele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justiţiabililor (Hotărârea din 1 octombrie 1982 pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragrafele 28—32, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunţată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, paragrafele25—30, sau Hotărârea din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragrafele 46—52). Or, prin actul administrativ contestat în prezenta cauză această aparenţă de imparţialitate este înfrântă, deoarece judecătorul căruia i s-a repartizat aleatoriu în sistem informatic cauza a fost schimbat cu alt magistrat, desemnat să judece prin act administrativ, în lipsa oricărei repartizări aleatorii.

Concluzionând cu privire la acest motiv de recurs, instanţa de fond a încălcat dreptul material aplicabil în speţă şi a făcut o greşită aplicare a legii, fiind încălcate prevederile imperative ale art. 53 din Legea nr. 304 din 2004, art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României, precum şi cele ce rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Dreptiirilor Omului.

2. Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ.:

Sentinţa instanţei de fond nu este motivată cu privire la problema de drept cu care a fost sesizată, respectiv faptul că Hotărârea nr. 25/19.06.2018 nu corespunde cu art. 53 din Legea nr. 304 din 2004, art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 alin. (3) din Constituţie, art. 126 alin. (2) din Constituţie şi jurisprudenţei obligatorii a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale în materie.

Din hotărârea pronunţată de prima instanţă, rezultă că nu s-a dat o rezolvare juridică contradicţiei dintre actul administrativ şi lege, ci s-a apreciat că Hotărârea nr. 25/19.06.2018 este legală şi nu trebuie a fi anulată întrucât ar corespunde art. 111 alin. (13) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti şi cu art. 101 alin. (3) din acelaşi regulament administrativ.

Or, cererea de chemare în judecata nu a avut drept obiect neconformitatea actului administrativ cu reglementările administrative, ci contradicţia dintre Hotărârea nr. 25/19.06.2019 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B. şi legea ce reglementează materia, întrucât din lege nu rezultă că nu s-ar efectua o nouă repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei în situaţia în care se modifică completul de judecată format din judecător unic.

Concret, deşi stabileşte legalitatea actului administrativ contestat, hotărârea primei instanţei:

 Nu este motivată în ceea ce priveşte neconformitatea dintre Hotărârea nr. 25/19.06.2018 şi art. 53 din Legea nr. 304 din 2004, art. 21 alin. (3) din Constituţie, art. 126 alin. (2) din Constituţie, arh 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

Nu este motivată în vreun fel ceea ce priveşte nerespectarea condiţiei legalităţii actului administrativ, cu toate că principiul legalităţii actelor administrative presupune în mod absolut ca un act administrativă să aibă menirea de a organiza executarea legii sau de a executa legea şi nu de a se substitui sau a contracara legea; Nu este motivată în ceea ce priveşte încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, încălcare invocată prin cererea de chemare în judecată;

Nu este motivată în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil prin încălcarea legii ce reglementează materia şi nu a regulamentelor administrative;

Nu este motivată în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a imparţialităţii şi independenţei instanţei de judecată,

Fiind menţionat abstract şi general că sunt asigurate aceste drepturi întrucât actul administrativ este emis în conformitate cu reglementările administrative din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, deşi prin cererea de chemare în judecată s-a invocat şi demonstrat că actul administrativ nu corespunde legii, Constituţiei României şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în niciun moment prima instanţă nu a analizat contradicţia evidentă dintre actul administrativ contestat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenţa inserată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, concluziilor orale şi concluziilor scrise depuse la dosarul instanţei de fond.

În niciun moment prima instanţă nu şi-a motivat decizia raportându-se la faptul că pârâtul Tribunalul B. apreciază că repartizarea aleatorie în sistem informatic efectuată în luna decembrie 2017 completului C26 format din judecătorul V.E. este valabilă şi în luna septembrie 2018 pentru completul de judecată C26 format din judecătorul J.M.I., prima instanţă nemotivând hotărârea pronunţată sub acest aspect de nelegalitate evidentă invocat prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, în cauză este incident şi motivul de casare prevăzut la art. art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ., hotărârea primei instanţe necuprinzând motivele pe care se întemeiază sau cuprinzând motive străine de natura cauzei, întrucât cererea de chemare în judecată are drept temei contradicţia dintre actul administrativ pe de o parte şi legea. Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe de altă parte, iar sentinţa primei instanţe nu este motivată în vreun fel sub acest aspect, apreciind că actul administrativ este legal întrucât este conform reglementărilor administrative în materie.

Pentru motivele reproduse mai sus, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 227 din 12.04.2019  şi, în rejudecare, anularea în parte a Hotărârii nr. 25 din 19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B., în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului ce a prezidat Completul CF26, căruia i-au fost repartizate aleatoriu cauzele nr. .../3/2017 şi nr.../3/2017/al ale Tribunalului B. cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic să soluţioneze cauza, întrucât actul administrativ sus menţionat este nelegal, neconstituţional şi neconvenţional, obligarea pârâţilor la efectuarea operaţiunilor administrative judiciare necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatizat a cauzelor nr. .../3/2017 şi nr.../2017/al ale Tribunalului B.

Intimatul, Colegiul de Conducere al Tribunalului B., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sens în care a reiterat apărările de la judecata în fond.

Intimatul Tribunalul B., la rândul său,  a solicitat pe calea întâmpinării, respingerea recursului ca nefondat.

La primul termen de judecată fixat în recurs, recurentul-reclamant a solicitat suspendarea judecăţii recursului până la soluţionarea dosarului nr. 1056/D/2019 având ca obiect  excepţia de neconstituţionalitate invocată la judecata în fond, cerere respinsă de Curte, motivat de faptul neincidenţei în speţă a temeiului de drept invocat de recurentul-reclamant prin reprezentantul său convenţional .

Recursul de faţă este nefondat din perspectiva următoarelor consideraţiuni:

Analizând hotărârea primei instanţe în raport de criticile/apărările părţilor, de înscrisurile existente la dosar şi de dispoziţiile legale în vigoare, Curtea o apreciază legală.

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului B. au fost avizate favorabil solicitările formulate de către Conducerea Secţiei I Penale şi s-a dispus aprobarea modificării planificărilor de şedinţă aferente lunilor iulie – decembrie 2018, astfel cum au fost întocmite de către Conducerea Secţiei I Penale precum şi aprobarea modificării planificărilor de permanenţă aferente lunilor iulie – septembrie 2018, astfel cum au fost întocmite de către Conducerea Secţiei I Penale. În raport de cele enunţate mai sus s-a aprobat preluarea de către d.l judecător J.M.I. a cauzelor aferente completelor prezidate anterior de către d.na judecător V.E., respectiv C26F, CP26, CF26, CDL26, CCCP1, CCF1 şi Complet Contestaţii DL1, CF Exp26, începând cu data de 01.07.2018 şi desemnarea d.lui judecător J.M.I. în locul d.nei judecător V.E. în componenţa completelor de apel şi recurs: pe locul I în completul C1A/R, pe locul II în completul C28A/R şi pe locul III în completul C20A/R, începând cu data de 01.07.2018.

Împotriva actului administrativ astfel emis, a formulat plângere prealabilă reclamantul M.A., apreciind că are calitate de persoană vătămată în sensul legii contenciosului administrativ fiind parte într-unul din dosarele preluate de d.l judecător J.M.I., respectiv în dosarul nr. .../3/2017 al Tribunalului B., întrucât componenţa completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza în sistem informatic a fost modificată cu încălcarea principiului legal al repartizării aleatorii în sistem informatic, garanţie a dreptului la un proces echitabil. A solicitat revocarea în parte a hotărârii Colegiului de Conducere a Tribunalului B. în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire  a judecătorului care a prezidat completul C26F căruia i-au fost repartizate aleatoriu cauzele înregistrate sub nr. .../3/2017 şi sub nr. .../3/2017/a1 şi dispunerea măsurilor administrative necesare pentru repartizarea aleatorie în sistem informatizat a cauzelor mai sus menţionate (f. 32 – 45 dosar).

Prin adresa nr. 116692/C/21.12.2018, pârâtul Tribunalul B. a comunicat reclamantului faptul că dosarul penal nr. .../3/2017/a1 al Tribunalului B. – Secţia I Penală, repartizat iniţial d.nei judecător V.E., transferată la Curtea de Apel P. începând cu data de 01.06.2018, a fost preluat, împreună cu toate celelalte cauze aferente completelor de judecate prezidate anterior de către d.na judecător, de către d.l judecător J.M.I., transferat la Tribunalul B. începând cu data de 01.07.2018 şi repartizat la secţia I Penală, dându-se eficienţă regulii stabilite la art. 111 alin. 13 din ROIIJ (f. 46 – 47).

Această situaţie de fapt, reţinută şi de prima instanţă, a fost corect încadrată în drept.

Astfel, actul administrativ contestat este emis de Colegiul de Conducere al Tribunalului B. în virtutea atribuţiilor conferite de art. 19 lit. j din HCSM 3175/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, potrivit căruia colegiul de conducere aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta.

În speţă, motivul obiectiv care a determinat pârâtul să aprobe schimbarea componenţei C26F l-a constituit transferul membrului completului la o altă instanţă judecătorească începând cu data de 01.06.2018, astfel că judecătorul, membru iniţial în completul C26 F nu mai putea participa la judecarea cauzelor repartizate aleatoriu în sistem informatic completului respectiv dintr-un motiv obiectiv, situaţie care se circumscrie excepţiei prevăzute în mod expres de la principiile distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii de art. 11 teza a II a din Legea 304/2004, de art. 52 alin. 1 teza II din Legea 304/2004 şi de art. 53 alin. 2 din Legea 304/2004.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Potrivit art. 52 alin. 1 din Legea 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. Potrivit art. 53 alin. 2 din acelaşi act normativ, cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

Raportat la situaţia reclamantului, parte în dosarul penal nr. .../3/2017 înregistrat pe rolul Tribunalului B., cauza a fost repartizată aleatoriu în sistem informatic completului C26 F, ce avea o anumită componenţă la acel moment.

Potrivit art. 101 alin. 3 din ROIIJ,  repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

Ulterior, potrivit art. 98 alin. 1 din ROIIJ, după alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond nr. .../3/2017, pentru procedura de cameră preliminară a fost creat primul dosar asociat nr. .../3/2017/a1, repartizat aceluiaşi complet.

Începând cu data de 01.06.2018, membrul completului C26F urma să nu mai participe la judecarea cauzelor repartizate, din cauză obiectivă, astfel că, începând cu data de 01.07.2018, pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. a  aprobat preluarea cauzelor repartizate completului C26F de către un alt magistrat judecător, în baza art. 111 alin. 13 din Regulament.

De lege lata, potrivit art. 111 din ROI, prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, de către alt sau alţi judecători, după caz. În această situaţie vor fi preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate.

În situaţia dată, în condiţiile reglementării exprese, diferite, a măsurilor ce se impuneau, o nouă repartizare aleatorie a cauzei ar fi fost total nejustificată, contrară disp. art. 101 alin. 3 din Regulament, potrivit cărora repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

Prin urmare, nu se poate vorbi despre o situaţie discriminatorie în care ar fi fost pus reclamantul, faţă de părţile ale căror cauze ar fi fost, din nou,  repartizate aleatoriu în sistem informatic, potrivit art. 110 alin. 2 – 4 din Regulament, urmare a incapacităţii funcţionale a membrului completului stabilită în urma admiterii unei cereri de recuzare sau de abţinere, reclamantul neaflându-se într-o situaţie similară.

Având în vedere normele mai sus menţionate, în mod legal s-a concluzionat de către prima instanţă în sensul că actul administrativ emis de pârâtul Colegiul de Conducere al Tribunalului B. respectă atât condiţia de legalitate cât şi pe cea de oportunitate, nefiind o măsură discreţionară, ci luată în scopul desfăşurării în bune condiţii a activităţii administrative şi jurisdicţionale a instanţei, cu respectarea regulilor referitoare la modificarea compunerii completului de judecată, fără a  aduce atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil şi cu asigurarea imparţialităţii obiective a instanţei de judecată.

Cât priveşte solicitarea de suspendare a executării hotărârii nr. 25/19.06.2018 a Colegiului de Conducere al Tribunalului B., în ceea ce priveşte modalitatea de înlocuire a judecătorului care a prezidat completul CF26 căruia i-a fost repartizată cauza nr. .../3/2017 a Tribunalului B. cu un alt judecător numit prin act administrativ şi fără repartizare aleatorie în sistem informatic, până la soluţionarea definitivă a cauzei,  Curtea apreciază că nu s-a dovedit de către reclamant existenţa unor împrejurări subsumabile cazului bine justificat.

Astfel cum a reţinut şi prima instanţă, existenţa unui caz bine justificat poate fi reţinută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative, aşa cum în mod constant a stabilit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

Or, în speţă nu au fost prezentate argumente juridice aparent valabile în contestarea legalităţii actului administrativ supus controlului judecătoresc, care să creeze o îndoială serioasă în privinţa conformităţii acestuia cu legea în a cărei executare a fost emis.

Nefiind răsturnată prezumţia de legalitate a actelor administrative contestate, faţă de caracterul cumulativ al condiţiilor legale ale suspendării, nu se impune a se efectua verificări sub aspectul condiţiei iminenţei producerii unei pagube,  cu atât mai mult cu cât reclamantul nu a făcut vorbire despre o eventuală pagubă care i-ar fi produsă prin actul emis.

Hotărârea primei instanţe este legală prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare. Faptul că, în opinia recurentului, parte din aceste dispoziţii contravin Constituţiei nu echivalează cu nelegalitatea hotărârii, câtă vreme instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat încă asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză.

Pentru motivele expuse succint mai sus, Curtea conchide în sensul legalităţii hotărârii primei instanţe, neconfirmându-se criticile recurentului-reclamant privitoare la nesocotirea dreptului material şi nici cele privitoare la nemotivarea hotărârii, soluţia recurată fiind precedată de o amplă argumentare, în fapt şi în drept, contrar celor alegate de recurent, impunându-se a fi menţinută ca atare, cu consecinţa imediată a respingerii recursului de faţă, în conformitate cu disp. art. 496 C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare