Legitimarea procesuală pasivă nu este conferită prin simpla calitate a succesibilului de sezinar, fiind necesară însuşirea de către acesta a calităţii de moştenitor, prin acceptarea succesiunii într-unul dintre modurile prevăzute de lege.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 08.06.2017, reclamanții LA și LD au solicitat, în contradictoriu cu pârâții IM, IA, DL, DD, DE, DF, PG, PR, ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să oblige pârâții să încheie contractul de vânzare-cumpărare în ceea ce privește locuința situată în București, … sector 1 împreună cu terenul aferent sau să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare în acest sens, iar în subsidiar, pârâții să fie obligați la plata triplului prețului vânzării, respectiv triplul sumei de 17.000 lei, pentru neîndeplinirea obligației din antecontract.

În motivare, reclamanții au arătat că între aceștia și pârâta IM s-a încheiat antecontractul nr. …/21.11.2013 prin care pârâta s-a obligat să le vândă locuința situată la adresa anterior menționată, pe care o deținea în calitate de chiriașă. Astfel, s-a obligat ca actul de vânzare să îl perfecteze în termen de cel mult 30 zile de la intabularea dreptului său de proprietate asupra locuinței, dar nu mai târziu de 01.06.2014.

De asemenea, au mai arătat că prețul vânzării de 17000 lei a fost achitat integral la data autentificării antecontractului.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul pârâților, expertize.

Cererea a fost legal timbrată (filele 45-48).

La data de 30.04.2018 pârâta DD a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

A mai invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru ambele capete de cerere formulate, arătând că termenul a început să curgă de la data de 01.06.2014, data limită până la care pârâta IM trebuia să își îndeplinească obligația de vânzare.

Totodată, a invocat inadmisibilitatea cererii cu privire la obligația pârâților să încheie un contract de vânzare-cumpărare sau pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

La data de 30.05.2018 reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au învederat că au renunțat la primul capăt de cerere, capătul principal devenind obligarea pârâților la plata triplului prețului vânzării.

Au mai arătat că momentul de început al termenului de prescripție este decesul pârâtei IM, respectiv 13.01.2017.

La termenul de judecată din data de 14.06.2018 reclamanții au depus cererea modificatoare prin care au arătat că obiectul acțiunii devine obligarea pârâților la plata triplului prețului vânzării.

La data de 24.07.2018 instanța, apreciind necesare lămuriri noi cu privire la situația decesului pârâtei IM, a repus cauza pe rol, citând pârâta DD cu mențiunea de a depune în copie la dosarul cauzei certificatul de deces al numitei IM.

Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității de folosință, în baza art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța reține următoarele :

Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile.

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.

Potrivit art. 56 alin. (1) Cod de procedură civilă, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută, astfel cum prevede art. 56 alin. (3) din același act normativ.

Instanța reține că cererea de chemare în judecată ce formează obiectului prezentului dosar a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 08.06.2017, ulterior datei decesului pârâtei IM din 13.01.2017, conform certificatului de deces de la fila 149 vol. I, motiv pentru care se constată că pârâta nu avea, la data formulării acțiunii, capacitate procesuală de folosință necesară pentru a avea drepturi și obligații pe plan procesual.

Pentru aceste considerente, urmează a admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei IM și a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, în baza art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța reține următoarele :

La termenul de judecată din data de 27.09.2018 instanța a pus în vedere reclamanților să întreprindă demersuri cu privire la calitatea de moștenitori ai pârâtei IM a celorlalți pârâți chemați în judecată, în vederea justificării calității procesuale pasive a acestora.

La termenul de judecată din data de 08.11.2018 instanța a menținut în sarcina reclamanților obligația de a face precizări cu privire la persoanele chemate în judecată, respectiv cu privire la calitatea în care aceștia sunt chemați în judecată, în nume propriu sau în calitate de moștenitori.

La data de 04.12.2018 reclamanții au depus note scrise (fila 213 vol. II) prin care au arătat că înțeleg să se judece în contradictoriu cu pârâții IA, DL, DD, DE, DF, PG, PR.

Din răspunsul primit în urma verificărilor efectuate la Camera Notarilor Publici București reiese că pe rolul biroul notarial S.B. există înregistrat dosarul succesoral nr. …/2019 privind pe defuncta IM, decedată la data de 13.01.2017.

Prin Încheierea de certificare nr. … din data de 26.03.2019  s-a reținut că succesibilii IA, DL, DD, DE, DF, PG, PR nu s-au prezentat la termenele precizate în citațiile emise de notarul public, cauza succesorală fiind suspendată.

Instanța apreciază că legitimarea procesuală pasivă nu este conferită prin simpla calitate a succesibilului de sezinar, fiind necesară însuşirea de către acesta a calităţii de moştenitor, prin acceptarea succesiunii într-unul dintre modurile prevăzute de lege.

Astfel, în primul rând, potrivit art. 1106 C. civ., nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine, iar, în conformitate cu art. 1114 alin. (2) C. civ., moştenitorii legali (...) răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.

De asemenea, art. 36 teza I C. proc. civ. prevede că legitimarea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

În acest context, din moment ce, sub aspectul dreptului substanţial, un succesibil sezinar, neacceptant al moştenirii, nu răspunde pentru datoriile şi sarcinile moştenirii, nici în planul dreptului procesual, acesta nu ar putea avea calitate procesuală pasivă, neputând fi obligat prin hotărârea judecătorească pronunţată în cauză.

În al doilea rând, în sprijinul acestei soluţii, poate fi adus un alt argument de text, şi anume acela că art. 1125 C. civ. face referire numai la dreptul (moştenitorilor sezinari - n.n.) de a administra patrimoniul defunctului  şi de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului, neprevăzând în cuprinsul său şi obligaţiile defunctului, acestea excluzându-se astfel, prin folosirea argumentului de interpretare logică per a contrario.

În al treilea rând, nu se poate face abstracţie de dispoziţiile art. 412 alin. (1) pct. 1 şi art. 415 pct. 2 C. pr. civ., care fac referire la moştenitori, fără deosebire după cum aceştia sunt sezinari sau nu.

De asemenea, simpla chemare în judecată a succesibilului sezinar nu se încadrează în situaţiile expres şi limitativ prevăzute de lege de acceptare forţată a moştenirii.

Pentru aceste considerente, nefiind făcută dovada calității de moștenitori ai defunctei IM în privința pârâților împotriva cărora se îndreaptă pretențiile reclamanților, urmează a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive și a respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii LA și LD în contradictoriu cu pârâţii IA, DL, DD, DE, DF, PG, PR, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei IM cu domiciliul în Bucureşti, … parter, sector 1, invocată din oficiu.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii LA și LD, ambii cu domiciliul în Bucureşti, … sector 1, în contradictoriu cu pârâta IM ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii LA și LD în contradictoriu cu pârâţii IA, DL, DD, DE, DF, PG, PR, toţi cu domiciliul în Bucureşti, … sector 1, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 25.04.2019.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare