Pentru a fi admisă ordonanţa de plată trebuie îndeplinite mai multe condiţii, şi anume i) existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, ii) obiectul creanţei să fie reprezentat de plata unei sume de bani şi iii) creanţa să rezulte dintr-un înscris s

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de … sub nr. … pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti creditoarea P SA în contradictoriu cu debitoarea SC Z SRL a solicitat instanţei să pronunţe o ordonanţă de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 78.451,77 de lei reprezentând debit principal, la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,25% pe zi de întârziere, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, creditoarea a arătat că între părţi s-au derulat relaţii comerciale pe baza contractului de servicii nr. … , iar în baza acestuia a pus la dispoziţia debitoarei un terminal electronic şi aplicaţia PC Solution pentru a face posibilă colectarea sumelor datorate şi plătibile de către consumatori diverşilor furnizori de servicii şi utilităţi.

În continuare, a susţinut că în orice moment se cunoaşte cu exactitate suma pe care P. trebuie să o vireze către furnizorii de utilităţi pentru care a intermediat colectarea şi, pentru ca P. să îşi poată respecta obligaţiile contractuale, este necesar ca, la rândul său, să primească în timp util respectivii bani de la comercianţii care au făcut încasările propriu-zise.

Creditoarea a precizat că, în conformitate cu art. 4 din Anexa 2, debitoarea avea obligaţia de a plăti creditoarei sumele încasate din vânzarea codurilor PIN descărcate prin intermediul terminalului instalat în locaţia debitoarei, obligaţia trebuind a fi executată în fiecare zi de luni pentru încasările efectuate în săptămâna anterioară.

A motivat că sumele facturate se vor considera asumate de către debitoare la fata emiterii de către P., dacă debitoarea nu contestă sumele în maxim 3 zile de la emiterea facturilor, iar debitoarea nu avea niciun drept asupra sumelor încasate pentru furnizorii de servicii şi/sau utilităţi şi nu putea folosi sumele încasate pentru niciun alt scop.

Creditoarea a indicat că părţile au convenit penalităţi de întârziere în cuantum de 0,25% pe zi de întârziere pentru neplata la termen.

A evidenţiat că sunt îndeplinite condiţiile procedurii speciale a ordonanţei de plată, creanţa fiind certă, lichidă şi exigibilă.

În drept, creditoarea a invocat dispoziţiile art. 1014-1026 şi art. 662 C. proc. civ. 

În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată (fila 1).

Debitoarea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

Debitoarea a susţinut că din evidenţele sale rezultă un debit mult mai mic, motiv pentru care a solicitat telefonic şi în scris verificarea mai amănunţită a sumelor virate, însă nu a primit niciun răspuns.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 C. proc. civ.

Creditoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a indicat că debitoarea recunoaşte debitele datorate şi nu face dovada afirmaţiilor sale cu privire la eventuala contactare în vederea soluţionării amiabile a litigiului.

În temeiul art. 258 alin. (1) rap. la art. 255 alin. (1) C. proc. civ. instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri, socotind-o admisibilă potrivit legii şi de natură să conducă la soluţionarea pricinii.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între părţi a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 17604 din data de 01.07.2013 (filele 14-39).

Potrivit art. 4.1 din anexa 2, debitoarea avea obligaţia de a plăti sumele încasate din vânzarea codurilor PIN descărcate prin intermediul echipamentului de tranzacţie, săptămânal, în fiecare zi de luni pentru vânzările săptămânii anterioare. În această ordine de idei, art. 4.4 arată că partea creditoare trebuia să factureze săptămânal serviciile de reîncărcare vândute aferente perioadei de calcul conform notificărilor transmise. Totodată, art. 4.7 dispune că, în scopul utilizării procedurii somaţiei de plată, sumele facturate se vor considera asumate de către debitoare la data emiterii facturilor, dacă nu contestă aceste sume în maxim 3 zile de la emiterea facturilor.

În temeiul art. 3.1 din anexa 3, debitoarea avea obligaţia de a depune zilnic sumele corespunzătoare contravalorii facturilor încasate în ziua precedentă prin intermediul echipamentului de tranzacţie P. , în timp ce art. 4.12 stabileşte că debitoarea nu are niciun drept asupra sumelor încasate pentru furnizorii de servicii şi/sau utilităţi şi nu poate folosi sumele încasate pentru niciun alt scop decât acela de a le pune la dispoziţia creditoarei.

În conformitate cu art. 3.1 din anexa 4, debitoarea avea obligaţia de a plăti sumele încasate reprezentând contravaloarea cardurilor Paysafecard descărcate prin intermediul echipamentului de tranzacţie P., săptămânal, în fiecare zi de luni pentru încasările săptămânii anterioare.

Pentru depăşirea termenului de plată, părţile au prevăzut, în art. 5.2 din contract, penalităţi de întârziere în cuantum de 0,25% pe zi de întârziere.

În baza contractului, creditoarea a emis facturile nr. 099202/18.07.2016, 071595/18.07.2016, 3016791/19.07.2016, 3019724/20.07.2016, 3022658/21.07.2016, 3025619/22.07.2016, 102770/25.07.2016, 071879/25.07.2016, 3035864/26.07.2016, iar din fişa de client rezultă că debitoarea figurează cu un rest de plată provenit din aceste facturi în cuantum de 78.451,77 de lei (filele 42-50 şi 52).

În drept, potrivit art. 1014 alin. (1) C. proc. civ., „Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege”.

Din acest text de lege rezultă că pentru a fi admisă ordonanţa de plată trebuie îndeplinite mai multe condiţii, şi anume i) existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, ii) obiectul creanţei să fie reprezentat de plata unei sume de bani şi iii) creanţa să rezulte dintr-un înscris semnat de părţi sau însuşit în alt mod admis de lege.

i) Caracterul cert al creanţei este definit de art. 663 alin. (2) C. proc. civ., care trebuie aplicat în mod corespunzător ordonanţei de plată. Astfel, creanţa este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din chiar cuprinsul înscrisului. În prezentul dosar, temeiul debitului este reprezentat de contractul de prestări servicii nr. 17604 şi anexele aferente, precum şi de facturile emise în executarea acestuia. În consecinţă, existenţa debitului reiese din înscrisuri.

Potrivit art. 663 alin. (3) C. proc. civ., creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când înscrisul semnat de părţi conţine elemente care permit stabilirea lui. În cauza de faţă, preţul serviciilor este determinat potrivit prevederilor cuprinse în contractul nr. 17604 şi în anexele aferente, înscrisurile conţinând suficiente elemente pentru stabilirea acestuia. În plus, debitul a fost concretizat prin emiterea facturilor de către creditoare.

Art. 663 alin. (4) C. proc. civ. dispune că datoria este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă ori acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. În speţă, scadenţele facturilor au fost depăşite, astfel încât creanţa rezultată din acestea este exigibilă.

Totodată, debitoarea nu a făcut dovada plăţii prin niciun mijloc de probă recunoscut de lege şi nu a probat existenţa vreunei cauze justificative. Astfel, există o neexecutare a obligaţiei de plată a debitului din partea acesteia.

 Din aceste motive rezultă că, în prezenta cauză, creditoarea este titulara unei creanţe certe, lichide şi exigibile în cuantum de 78.451,77 de lei.

Apărarea debitoarei în sensul că debitul are o valoare mai mică nu poate fi reţinută întrucât debitoarea nu a depus niciun înscris doveditor din care să rezulte că ar fi efectuat plăţi parţiale sau că debitul ar fi fost calculat eronat. În plus, debitoarea nu a probat faptul că ar fi contestat sumele înscrise în facturi, deşi potrivit contractului beneficia de acest drept.

În aceeaşi ordine de idei, debitoarea nu a dovedit faptul că s-ar fi adresat creditoarei pentru ca aceasta din urmă să recalculeze debitul.

ii) În speţă, obiectul obligaţiei îl constituie plata unei sume de bani.

iii) Potrivit legii, creanţa trebuie să rezulte dintr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură sau într-un alt mod admis de lege. În prezenta cauză, contractul nr. 17604 şi anexele aferente au fost semnate şi ştampilate de către debitoare (filele 18, 22, 28 şi 35).

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere, temeiul acestora este reprezentat de art. 5.2 din contract, în care s-a stabilit, în caz de neplată la termen, obligaţia de a suporta penalităţi de întârziere în valoare de 0,25% pe zi de întârziere.

Scadenţele facturilor au fost următoarele: pentru factura nr. 099202/18.07.2016 în valoare de 8.452,75 de lei, scadenţa a fost la data de 20.07.2016; pentru factura nr. 071595/18.07.2016 în valoare de 300 de lei, scadenţa a fost la data de 18.07.2016; pentru factura nr. 3016791/19.07.2016 în valoare de 10.214,66 de lei, scadenţa a fost la data de 19.07.2016; pentru factura nr. 3019724/20.07.2016 în valoare de 21.392,84 de lei, scadenţa a fost la data de 20.07.2016; pentru factura nr. 3022658/21.07.2016 în valoare de 19.249,87 de lei, scadenţa a fost la data de 21.07.2016; pentru factura nr. 3025619/22.07.2016 în valoare de 11.173,12 lei, scadenţa a fost la data de 22.07.2016; pentru factura nr. 102770/25.07.2016 în valoare de 7.307,70 de lei, scadenţa a fost la data de 27.07.2016; pentru factura nr. 071879/25.07.2016 în valoare de 125 de lei, scadenţa a fost la data de 25.07.2016, iar pentru factura nr. 3035864/26.07.2016 în valoare de 235,83 de lei, scadenţa a fost la data de 26.07.2016. Prin urmare, de la aceste momente se naşte obligaţia debitoarei de a suporta penalităţi de întârziere, calculate asupra debitului restant provenit din fiecare factură. De asemenea, având în vedere că debitele nu au fost achitate în integralitate până la acest moment, penalităţile vor fi datorate şi în continuare, până la data plăţii efective.

Din aceste considerente, instanţa urmează să admită cererea şi să emită ordonanţa de plată, obligând debitoarea la plata către creditoare a sumei de 78.451,77 de lei cu titlu de debit principal, precum şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,25% pe zi de întârziere, calculate asupra debitului provenit din fiecare factură, de la scadenţa fiecărei facturi până la data plăţii efective, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanţei.

Referitor la cheltuielile de judecată, art. 453 alin. (1) C. civ. dispune că „Partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată”.

În prezenta cauză, creditoarea a făcut dovada achitării sumei de 660 de lei cu titlu de taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat (filele 1 şi 57-59).

Având în vedere soluţia asupra cererii principale, instanţa urmează să oblige debitoarea la plata către creditoare a sumei de 660 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea privind emiterea unei ordonanţe de plată formulată de creditoarea P. SA cu sediul ales în … în contradictoriu cu debitoarea SC Z SR cu sediul în … şi sediul ales în … .

Emite ordonanţa de plată şi obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 78.451,77 de lei cu titlu de debit principal, precum şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,25% pe zi de întârziere, calculate asupra debitului provenit din fiecare factură, de la scadenţa fiecărei facturi până la data plăţii efective, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanţei.

Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 660 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

Executorie.

Cu drept de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data comunicării. Cererea în anulare se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 21.12.2018.

PREŞEDINTE,GREFIER

Domenii speta

Spete similare