Legea nr.10/2001-Legea nr.165/2013

DOSAR NR. ……

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILA

SENTINŢA CIVILĂ NR…..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.042019

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE :

GREFIER :

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamanţii ………  în contradictoriu cu pârâta …………, cauza având ca obiect Legea nr.10/2001-Legea nr.165/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns reclamanţii ……… reprezentaţi de avocat în baza împuternicirii avocaţiale depusă la dosar, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este nelegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care prezintă pe scurt obiectul cauzei, stadiul judecăţii, modalitatea de  îndeplinire a procedurii de citare, după care;

Tribunalul, având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pune în discuţie competenţa instanţei, conform art. 131 C.proc.civ.

Apărătorul reclamanţilor apreciază că tribunalul este competent să soluţioneze prezentul dosar faţă de obiectului cererii.

Tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezentul litigiu, în temeiul dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013.

Apărătorul reclamanţilor învederează că îndreaptă menţiunea din cererea de chemare în judecată privitoare la suprafaţa utilă a construcţiei ca fiind 125,4 mp. Arată că pârâta prin întâmpinare invocă faptul că momentul de la care se stabileşte cursul valutar este cel al şedinţei şi nu cel al emiterii deciziei, astfel că menţionează că este de acord cu această menţiune, data fiind 30.08.2018 şi nu 09.10.2018.

Tribunalul acordă cuvântul pe excepţia tardivităţii invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Apărătorul reclamanţilor, având cuvântul pe excepţia tardivităţii invocată de către pârâtă prin întâmpinare, învederează că contestaţia este depusă în termen, astfel încât solicită respingerea excepţiei.

Tribunalul după deliberare respinge excepţia tardivităţii invocată de către pârâtă prin întâmpinare, având în vedere că data comunicării deciziei contestate este 25.10.2018, data depunerii la poştă a prezentei contestație este 19.11.2018, prin urmare termenul de 30 de zile nu a fost depăşit.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat, Tribunalul acordă cuvântul pe probe.

Apărătorul reclamanţilor solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri sens în care depune la dosar un set de înscrisuri.

Tribunalul după deliberare, încuviinţează proba cu înscrisuri, constatând administrată proba la acest termen de judecată.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat ori probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamanţilor solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată, în sensul de a se dispune anularea Deciziei de compensare nr. ………, emise de ……; obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de compensare prin puncte; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, pentru motivele expuse pe larg în cererea de chemare în judecată, pe care le susţine oral în şedinţa publică.

Tribunalul reţine cauza spre soluţionare.

T R I B U N A L U L,

Deliberând, reţine:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a Civilă la data de 3.12.2018 sub dosar nr……… reclamanţii …….. , au solicitat în contradictoriu cu pârâta …….., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anularea Deciziei de compensare nr. 22381/09.10.2018, emise de ……..; obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de compensare prin puncte; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat.

În motivarea cererii reclamanta arată că prin Decizia de compensare nr. …, emisă la data de 09.10.2018 de către ….. (denumită în cele ce urmează "Decizia de compensare’) (Anexa nr. 1), a fost validată Dispoziţia Primarului Municipiului, modificată şi completată (denumită în cele ce urmează "Dispoziţia primarului') (Anexa nr. 2), prin care au fost propuse măsuri reparatorii pentru imobilul teren şi construcţii pe care autorul reclamantelor, …. l-a deţinut înainte de expropiere în mun. ….., pe care, la data emiterii Dispoziţiei primarului era/este amplasat un bloc de locuinţe cu amenajările aferente.

Cu privire la imobilul ce face obiectul Dispoziţiei primarului, prin Sentinţa civilă nr. ……, pronunţată de ….., rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. ……., pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Anexa nr. 3), s-a reţinut că acesta este format din teren în suprafaţă de 250 mp şi iar prin Decizia civilă nr. ….., pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, definitivă (Anexa nr. 4), s-a reținut că, imobilul cuprinde şi construcţia în suprafaţă utilă de 125,4 mp.

Din conţinutul Deciziei de compensare reiese că pentru imobilul, mai sus precizat au fost propuse un număr de 13.993 puncte, respectiv 13.993 lei, valoare din care a fost dedusă valoarea despăgubirilor în cuantum de 31.135 lei, încasate în anul 1988, actualizată cu coeficientul de actualizare.

Conform art. 35 alin. 1 din Legea nr. 165/17.05.2013 „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării."

În opinia reclamantelor, Decizia de compensare este nelegală, întrucât, pe de o parte acesta nu este motivată sub imobilului expropriat, iar pe de altă parte, întrucât evaluarea imobilului efectuată de pârâtă este eronată.

Decizia de compensare nu este motivată sub aspectul modalităţii de calcul al valorii imobilului expropriat

Potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013….. emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv, după ce, în prealabil acesta a fost evaluat prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii şi după scăderea, acolo unde este cazul a valorii actualizate a despăgubirilor încasate la data preluării.

Potrivit grilei notariale aferente anului 2013, imobilele sunt evaluate în funcţie de mai multe criterii valoarea finală fiind influențată de încadrarea atât a terenului cât şi a construcţiei în anumite categorii.

În prezenta cauză, din conţinutul Deciziei de compensare emise de pârâtă reise cuantumul total al imobilului (teren şi construcţii) fără a exista însă şi menţiuni cu privire la categoria în care a fost încadrat acesta, astfel încât, subsemnatele, în calitate de beneficiari să avem posibilitatea de a verifica dacă grila a fost aplicată corect.

Mai mult, tot din conţinutul Deciziei de compensare reiese că valoarea totală a punctelor menţionată în decizie este rezultatul diferenţei dintre valoarea imobilului evaluat conform grilei notarilor şi actualizarea cu coeficientul de actualizare a sumei de 31.135 lei, încasate de autorul subsemnatelor la data preluării (1988), fără însă a se menţiona care este efectiv cuantumul sumei actualizate.

În lipsa menţiunilor privind modalitatea de calcul a valorii imobilului prin arătarea în mod concret a fiecărei categorii în care a fost încadrat imobilul (teren şi construcţii) şi sumei actualizate cu coeficientul de actualizare, sumă dedusă din cuantumul total al imobilului rezultat în urma aplicării grilei notarilor, Decizia de compensare nu este transparentă, întrucât nu poate fi verificată de subsemnatele sub aspectul temeiniciei şi totodată întrucât nu permite instanţei să realizeze controlul său jurisdicţional.

În jurisprudenţa comunitară s-a reţinut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară şi neechivocă algoritmul urmat de instituţia care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor şi, de asemenea, să permită curţilor comunitare competente să efectueze revizuirea actului (cauza C - 367/1995). Totodată s-a reţinut că o motivare insuficientă, sau greşită, este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor, iar insuficienţa motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C - 41/1969). De asemenea, în cauza C - 509/1993 s-a reţinut că o detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenţă, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat şi, în acelaşi timp, permite exercitarea de către curte a controlului jurisdicţional.

Concluzionând, Decizia de compensare nu conţine toate elementele de natură să permită reclamantelor înţelegerea legalităţii acesteia, motivarea nefiind completă şi precisă, fapt ce atrage nulitatea acesteia.

Decizia de compensare este neîntemeiată întrucât evaluarea imobilului efectuată de pârâtă este eronată.

Examinând grila notarilor publici pentru imobilele situate în mun. ….. aferentă anului 2013, se constată că imobilul format din teren în suprafaţă de 250 mp şi construcţia cu suprafaţa  utilă de 95,42 mp, se evaluează astfel:

A.Teren în suprafaţă de 250 mp situat în Călăraşi, B-dul Prelungirea Bucureşti nr. 120, jud. Călăraşi

Potrivit înscrisului intitulat "zonarea Municipiului …..' - pg. 474 din Ghidul privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare pe anul 2013 în judeţele Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, (grila notarilor), B-dul Prelungirea Bucureşti (între bd. Cuza şi str. Panduri) este situată în zona 1.

Totodată, conform înscrisului intitulat "preţuri de referinţă pentru imobile (clădiri, anexe, teren) situate în mediul URBAN” - pg. 483, în mun. ….., zona 1,1 mp teren (categoria curţi construcţii) este de 53 euro.

Prin urmare valoarea terenului este de 13.250 euro (250 mp x 53 euro), respectiv 61.835,10 lei (curs valutar BNR din data 09.10.2018 - data emiterii deciziei de compensare).

Potrivit înscrisului intitulat "preţuri de referinţă pentru imobile (clădiri, anexe, teren) situate în mediul URBAN' - pg. 483, în mun. …., zona 1, casele din chirpici, sunt evaluate la 76 euro/mp.

Prin urmare valoarea construcţiei este de 7.251,92 euro (95,42 mp - suprafaţă utilă x 76 euro), respectiv 33.843,26 lei (curs valutar BNR din data 09.10.2018 - data emiterii deciziei de compensare).

Aşadar, dacă adunăm valoarea terenului cu valoarea construcției, rezultă valoarea totodată a imobilului, respectiv suma de 95.678,36 lei.

Din această sumă trebuie scăzută suma de 31.135 lei încasată de autorul reclamantelor la data preluării (1988), actualizată cu coeficientul de actualizare.

Pentru actualizarea sumei de 31.135 lei cu coeficientul de actualizare, am avut în vedere prevederile ar. 11 din Legea 10/2001, pct. 11.4 din Normele Metodologice din 2007 de aplicare unitară a Legii 10/2001, art. I alin. 1 al titlului II din O.U.G. nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 10/2001, Anexa la Ordinul nr. 4/05.08.2003, privind cursul oficial leu/dolar S.U.A. în perioada 1945-1989, emis de Banca Naţională a României (Anexa nr. 5) şi Extras site BNR - Arhivă curs.

Conform art. 11.4 din Normele Metodologice din 2007 de aplicare unitară a Legii 10/2001, "modul de calcul al despăgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de actualizare prevăzut la art. I alin. 1 al titlului II din O.U.G. nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 10/2001”, iar potrivit acestui din urmă articol "Pentru actualizarea despăgubirilor acordate în perioada cuprinsă între 6 martie 1945 şi 22 decembrie 1989 se va utiliza un coeficient de actualizare aferent fiecărui an prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluării, la cursul leu/dolar S.U.A. din anul emiterii deciziei/dispoziţiei prin care se soluţionează notificarea. Acest coeficient de actualizare se va utiliza şi pentru calculul valoni estimative a construcţiilor şi terenurilor preluate în mod abuziv în intervalul de referinţă a legii."

Potrivit Anexei la Ordinul nr. 4/05,08.2003, privind cursul oficial leu/dolar S.U.A. în perioada 1945-1989, emis de Banca Naţională, în anul 1988 (data acordării despăgubirilor în cuantum de 31.135 lei) 1 dolar american =3,99 lei.

Potrivit extrasului de pe site-ul BNR - secţiunea arhivă curs valutar, la data de 09.10.2018 - data emiterii Deciziei de compensare, 1 dolar american = 4.0705 lei.

Faţă de toate cele ante-menţionate rezultă că valoarea despăgubirilor actualizate cu coeficientul de actualizare este de 31.763.13 lei, calculată astfel:• 31.135 lei reprezentau 7.803,25 dolari în anul 1988; 7.803,25 dolari x 4.0705 lei (valoarea cursului leu/dolar S.U.A. la data emiterii Deciziei de compensare) - 31.763,13 lei.

Aşadar, dacă deduce suma de 31.763,13 lei (valoarea despăgubirilor actualizate cu coeficientul de actualizare) din suma de 95.678,36 lei (valoarea imobilului rezultate urmare  evaluării conform grilei notarilor) rezultă suma de 63.915,23 lei, respectiv,63.915,23 puncte.

Fată de cele ce preced, solicităm instanţei să admită prezenta cerere de chemare în judecată şi, în consecinţă să dispună anularea deciziei de compensare nr. 22381/09.10.2018 şi totodată să dispună obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de compensare care să conţină numărul corect de puncte ce reprezintă valoarea imobilului (teren, în suprafaţă de 250 mp şi construcţie în suprafaţă utilă de 95,42 mp) situat în mun. Călăraşi, B-dul Prelungirea Bucureşti nr. 120, jud. Călăraşi, stabilită conform grilei notarilor şi prevederilor art. 21 alin. 6 din Legea 165/2013.

În drept îşi întemeiază prezenta cerere pe dispoziţiile pe art. 194 şi urm. din C. proc. civ. şi art. 31 alin. 1 din Legea 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificata si completata.

Pârâta … a formulat întâmpinare prin solicită respingerea acţiuni ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: în şedinţa din data de 20.10.2016, ….. a aprobat propunerea de invalidare a Dispoziţia nr. ….. de modificare şi completare a Dispoziţiei nr. ……., emise de Primarul Municipiului .., pentru imobilul situat în municipiul ………, compus din teren în suprafaţă de 250 mp din care 125,04 m.p. construcţie desfăşurată, 95,42 mp. suprafaţă utilă şi 50,05 mp. suprafaţă locuibilă.

S-a reţinut faptul că prin notificarea nr. …. s-a solicitat acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1000 m.p. situat în municipiul …………, nefiind solicitată acordarea de despăgubiri şi pentru construcţia demolată. De asemenea, nu au fost depuse înscrisuri care să facă dovada dreptului de proprietate al autorului notificatoarelor pentru imobilul ce face obiectul măsurilor reparatorii, iar la dosar nu există înscrisuri din care să reiasă calitatea de persoane îndreptăţite a notificatoarelor de pe urma fostului proprietar …… existând posibilitatea ca, doamnele ……., sau autorul acestora să fie renunţători în ceea ce priveşte această succesiune, situaţie în care acestea nu pot fi considerate persoane îi potrivit Legii nr. 10/2001, republicată.

Astfel, a fost emisă Decizia de invalidare nr. …….., care a fost contestată către reclamantele ………………….

Prin Sentinţa civilă nr. …….., pronunţată de Tribunalul Bucureşti, instanţa a anulat Decizia de invalidare nr. …….. şi a obligat …….. să emită decizie de validare a Dispoziţiei nr. ……… de modificare şi completare a Dispoziţiei nr. ….., emise de Primarul Municipiului Călăraşi.

Prin Decizia civilă nr. ……., Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul ca nefondat.

Arată că potrivit fisei imobilului, starea tehnică a construcţiei era “satisfăcătoare”, iar imobilul nu dispunea de instalaţii sanitare. Se impune să învederăm faptul că, în măsura în care imobilul nu este prevăzut cu toate cele trei instalaţii, se aplică această corecţie, fără ca grila să facă distincţie între aplicarea acesteia pentru lipsa unei dintre instalaţii sau pentru toate. în acest sens, atragem atenţia că, în susţinerea acestei modalităţi de aplicare, se are în vedere faptul că acolo unde se distinge, grila prevede câte o corecţie pentru fiecare dintre instalaţiile lipsă, astfel că în speţă, în lipsa unei astfel de distincţii, se aplică corecţia indiferent de care dintre instalaţii lipseşte, fiind de natură a corija faptul că preţul prevăzut include toate aceste instalaţii, ceea ce în speţă nu este cazul;

 Corecţia pentru risc seismic se impune având în vedere că dosarul nu cuprinde nicio expertiză tehnică de rezistenţă, stabilitate sau alte înscrisuri din care să reiasă faptul că ar fi fost supus unei astfel de expertize, dar nici vreo altă menţiune cu privire la această specificaţie, conform căreia imobilul în concluzie nu prezintă risc seismic;

 În cazul corecţiei pentru lipsa finisajelor, aceasta s-a impus ca urmare a incidenţei prevederilor art. 21 alin (61) din Legea nr. 165/2013, la dosar nefiind documente din care să reiasă această caracteristică.

 Despăgubirile încasate in anul 1988 au fost actualizate conform prevederilor Art. 1

(1)titlul II din O.U.G.184/2002 prin raportarea la coeficientul de actualizare cursul oficial leu/$ la data preluării) aferent anului 1988. Astfel, valoarea de 31.135 lei a fost împărțit  la3,99( cursul oficial leu/$ din anul 1988). Rezultatul obținut a fost înmulțit cu 3,9852 (valoarea cursului leu/$ comunicat de BNR in 29.08.201

Despăgubiri actualizate = 31.135 lei/3,99* 3,9852- Suma finală= 9.699,26 euro * 4,6489 lei/euro - 31.097,54 lei= 13.993,35 lei—> 13.993 puncte.

Referitor la aserţiunea reclamantelor potrivit căreia decizia nu detaliază modalitatea de calcul, supunem atenţiei următoarele:

Legiuitorul nu a instituit obligativitatea ……. de a anexa, pe lângă decizia de validare prin compensare prin puncte şi actele şi lucrările justificative, care au stat la baza emiterii deciziei de validare.

Prin art. 25 din Legea 165/2013 se prevede fară echivoc că: ”(1) Decizia de compensare emisă de Comisia Naţională se comunică persoanelor îndreptăţite, în termen de 45 de zile de la data emiterii.

(2) Decizia de invalidare emisă de Comisia Naţională se motivează şi se comunică atât titularilor, cât şi entităţilor învestite de lege, în termen de 60 de zile de la data emiterii.”

În anumite situaţii legiuitorul face distincţie clară între decizie emisă de ….. şi decizi/ sau dispoziţie motivată de entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în acest sens amintii) art 1. alin 3 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989 prevede că ’’măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia, sau după caz dispoziţia motivată a entităţii învestite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării (...) măsurile reparatorii în echivalent constând în măsuri compensatorii în condiţiile legii (...) se acordă prin decizia, sau după caz dispoziţia motivată a entităţii învestite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării.”; art 21 din Legea 10/2001: "Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare."

În acest sens, este impetuos necesar să interpretăm per a contrario ideea că generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a introduce distincţii pe care textul respectiv nu le conţine (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus).

Mai mult decât atât, validarea deciziei de compensare emisă de ….., se face pe baza evaluării înscrisurilor regăsite în dosarul administrativ, dosar care este înaintat de către entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în al cărui cuprins regăsim documentaţia depusă de către persoana care a formulat notificarea şi care se prezumă a fi persoana îndreptăţită în temeiul legii.

În ceea ce priveşte încadrarea pe grilă şi modalitatea de calcul, pe site-ul www.anrp.gov.ro sunt publicate Grilele notariale comunicate de Camera Notarilor Publici Timişoara, iar persoanele îndreptăţite pot efectua propriul calcul al valorii imobilelor, nefiind necesare cunoştinţe de specialitate pentru realizarea acestuia.

În combaterea argumentelor învederate de reclamanţi, subliniem faptul că subscrisei nu i se impută de către legiuitor, obligaţia de a justifica prin cuprinsul Deciziei de compensare, modalitatea de evaluare aleasă, modul de calcul prin care s-a ajuns la punctajul acordat sau alte chestiuni privitoare la valoarea despăgubirilor.

Lipsa obligativităţii este perfect susţinută de legislaţia în vigoare, întrucât, Legea nr. 165/2013, opozabilă erga omnes, prin art. 21 alin. 6 stabileşte fără echivoc cum se face evaluarea imobilului; grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 este publicată şi pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor; este accesibilă oricui şi nu necesită cunoştinţe de specialitate pentru înţelegerea şi aplicarea ei; notificatorii sau persoanele îndreptăţite au cunoştinţă de înscrisurile care se regăsesc în cuprinsul dosarului administrativ şi le sunt comunicate toate adresele, lipsurile şi solicitările care se efectuează în dosarul de despăgubire în care sunt parte.

Ca atare, nu se justifică niciun moment pretenţia Reclamanţilor de a primi o Deciziei do compensare cu motivarea şi explicarea modalităţii de evaluare şi modului de calcul ales.

Există un singur mod de calcul, o singură modalitate de evaluare, clar identificate legiuitor prin legile în materie.

Legiuitorul şi-a exprimat foarte clar opţiunile privind evaluarea imobilului, neexistând loc de interpretări sau de oportunităţi pentru a vătăma drepturile notificatorilor.

Nu în ultimul rând, prin prezenta, în subsidiar, solicită ca în situaţia în care se va dispune administrarea probei cu expertiza având ca obiectiv evaluarea imobilului care face obiectul prezentului litigiu, vă rugăm, doamnă Preşedinte, să dispuneţi comunicarea unui exemplar ai acesteia în vederea formulării unor eventuale obiecţiuni.

Faţă de cele mai sus arătate, a solicitat respingerea acţiunii reclamantelor în contradictoriu cu ……., în principal ca tardiv formulată, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

În drept, invocă Legea nr.10/2001, republicată, H.G nr.250/2007, Legea 165/2013, art. 205 - 208 Noul Cod de Procedură Civilă.

Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul expune următoarele considerente:

Prin decizia de compensare nr. …., pârâta a validat dispoziția Primarului Municipiului … și a acordat reclamantelor un număr de 13.993 puncte pentru imobilul situat în mun. …………..

Referitor la modalitatea de evaluare și stabilire a cuantumului măsurilor compensatorii, pârâta a expus în cuprinsul întâmpinării faptul că imobilul a fost încadrat în zona II, terenul încadrat în categoria ”curți construcții” și evaluat la suma de 26 euro/mp, iar construcția cu destinaţia de locuință, edificată din chirpici în anul 1968, în suprafață construită de 125, 04 mp, a fost evaluată la suma de 57euro/mp, aplicându-se corecții pentru lipsa finisajelor, lipsa instalațiilor, risc seismic ridicat și stare tehnică satisfăcătoare. De asemenea, a arătat că din valoarea totală a măsurilor compensatorii au fost scăzute despăgubirile încasate cu ocazia preluării, actualizate la data de 29.08.2018.

În privința evaluării terenului, tribunalul, în acord cu susținerile reclamanților, observă că încadrarea acestuia în zona II, așa cum a procedat pârâta, este eronată, întrucât, din indexul străzilor din grilele notariale pentru anul 2013, coroborată cu zonarea pe hartă, rezultă că adresa poștală Prelungirea București nr. 120 este situată între ….., astfel că se circumscrie zonei I. Astfel că, prin raportare la cuantumul de 53 euro/mp, de 13.250 euro, și aplicând valoarea euro de la momentul stabilirii despăgubirilor, respectiv 4, 6489 lei/euro, valoarea terenului este de 61.597, 925 lei, respectiv 61.597, 925 puncte.

În privința construcției, reținând mai sus încadrarea în zona I, rezultă că valoarea pe mp este de 76 euro (pereți din chirpici). Tribunalul va înlătura coeficienții reținuți de pârâtă pentru lipsa instalațiilor, întrucât din fișa tehnică a imobilului rezultă că aceasta avea instalații. Va înlătura și coeficientul aplicat de pârâtă pentru riscul seismic ridicat, întrucât la momentul preluării, imobilul avea o vechime de 20 de ani, asta însemnând că nu se poate vorbi despre încadrarea în risc seismic. Prin urmare, recalculând valoarea măsurilor compensatorii ce li se cuvin reclamanților prin eliminarea coeficienților de mai sus și aplicarea unei alte valori/mp, rezultă pentru construcție li se cuvin 37.772, 773 puncte.

În ceea ce privește valoarea actualizată a despăgubirilor încasate la momentul preluării, tribunalul va reține că cea stabilită de pârâtă este corectă, fiind actualizate conform prevederilor art. 1 din Titlul II din OUG nr. 184/2002 prin raportare la coeficientul de actualizare aferent anului 1998.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite cererea și va obliga pârâta să emită decizie de compensare prin care să acorde reclamanţilor un număr de 99.370,698 puncte, din care se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor, de 31.097,54 lei.

În temeiul art. 451-453 NCPC, va obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3.570 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de …………  în contradictoriu cu pârâta …….

Anulează decizia de compensare nr…….. emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să emită decizie de compensare prin care să acorde reclamanţilor un număr de 99.370,698 puncte, din care se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor, de 31.097,54 lei.

Obligă pârâta la plata către reclamante a sumei de 3.570 lei , cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 19.04.2019.

Preşedinte  Grefier 

Domenii speta

Spete similare