Instituirea dreptului de trecere, acţiune formulată de către titulara unui contract de concesiune. Excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Prin acţiunea civilă înregistrată la data de 04.05.2017 sub nr. 922/273/2017, reclamanta XXX a chemat în judecată  pe pârâta  YYY, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa  să dispună,  instituirea  în favoarea societăţii reclamante  a dreptului de trecere în conformitate cu  prevederile  art. 617 şi art. 619 Cod Civil, pe drumul public ce face legătura dintre D.J. şi cariera de piatră „Maidan”, aflată în  exploatarea  societăţii reclamante, cale de acces care traversează proprietatea pârâtei, respectiv „Staţia de sortare”, înscrisă în C.F. nr. XXX Oraviţa, obligarea pârâtei  să desfiinţeze poarta ce împiedică dreptul de trecere pe calea publică de acces, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată  reprezentând taxa judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta YYY, solicitând admiterea apelului aşa cum a fost formulat si motivat, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi rejudecând, respingerea cererii de chemare în judecată şi cererii de intervenţie în interes propriu ca netemeinică şi nelegală. Solicită obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei YYY şi a intervenientei în interes propriu ZZZ, pe motiv că doar proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica, are dreptul sa ii se permită trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu.

A invocat  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei YYY pe motiv că nu este proprietara tabulara a suprafeţei de 772.36 mp ( cota parte indiviza) pe care reclamanta si intervenienta solicita instituirea dreptului de trecere si care susţin ca a fost cota parte indiviza ce reprezenta drum de trecere spre cariera Maidan prin incinta proprietăţii paratei,

Pe fondul cauzei apelanta arată că, în ciuda extraselor CF existente la dosar si a tuturor celorlalte înscrisuri, prima instanţă a susţinut neîntemeiat  că, "urmare excelentei documentari si a unei foarte clare prezentări", concluziile raportului de expertiza se coroborează cu celelalte constatări" şi că obiectivul Cariera de piatra Maidan, situata limitrof suprafeţei de teren aflata in proprietatea paratei, , întruneşte condiţia de loc infundat, iar singura cale de acces spre drumul public , se poate face doar pe terenul proprietatea paratei, reprezentând drum public, ce traversează acea proprietatea, respectiv Staţia de Sortare Maidan, drum public ce ocupa suprafaţa de 722 mp, astfel cum s-a constata prin expertiza extrajudiciara, ce face parte integranta din prezenta hotărâre.

Apelanta susţine că sentinţa apelată este nelegală deoarece există cel puţin alte doua variante de acces la calea publica, cea propusa de UAT Oravita prin adresa 718/PE/2017 si cea propusa in planul cadastral ataşat Memoriului tehnic, fara a stanjezi in vreun fel dreptul de proprietate privata al cuiva.

Un alt motiv de nelegalitate al sentinţei este acela că dacă dreptul de trecere se solicita si se face pe proprietatea privata a unui proprietar tabular, acest drept de trecere se realizează cu titlu oneros, contra plaţii unei rente anuale către proprietarul terenului afectat de aceasta trecere, iar nicăieri în cuprinsul Sentinţei nu se face vorbire despre acest aspect, din contra prima instanţă a  a reţinut greşit ca suprafaţa de 722 mp care era menţionata in CF ca si cota parte indiviza, este drum public si ca pe ea se poate acorda un drept de trecere, fără plata vreunei rente.

Apelanta arată că reclamanta nu are calitate de proprietara a imobilului pentru care solicita drept de trecere. Are calitate de locatar a unui birou si acces la cântar şi în baza contractului de vânzare-cumpărare cumpăra piatra din Cariera Maidan de la intervenienta ZZZ pe care o vinde altor beneficiari.

In drept, art. 466 si următoarele privind apelul din Cod proc. civ., art. 617,619 Cod civil.

Intervenienta în nume propriu ZZZ a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat de apelanta YYY ca nefondat şi menţinerea Sentinţei civile nr. 61/2018 pronunţată de Judecătoria Oraviţa ca fiind temeinică şi legală.

În motivarea întâmpinării se arată că instanţa de fond în mod legal a admis acţiunea sa şi a intimatei XXX, astfel cum au fost formulate şi a respins excepţiile invocate de către apelanta YYY

Cu privire la excepţia calităţii procesuale active, arată că  invocarea dreptului de servitute poate fi făcută de oricine are un drept real ( proprietar, copoprietar, uzufructuar, uzuar, concesionar, etc.) legea definind servitutea ca fiind o sarcină impusă unui imobil pentru uzul şi utilitatea altui imobil având un alt proprietar, cum în mod legal a reţinut şi instanţa de fond.

Având în vedere că societatea intervenientă deţine în proprietate clădirea administrativă şi cântarul auto din Cariera „Bradisorul de Jos II- Maidan" ( punct de lucru al societăţii), după cum rezultă din mijloacele de probă depuse la dosarul cauzei şi că are dreptul de a exploata suprafaţa de teren de 7 ha, proprietatea Oraşului Oravita în baza contractului de concesiune nr. 1376/01.06.2001, astfel că are calitatea procesuală activă în prezenta cauză.

Intimata arată că porţiunea de drum de 772 m.p. ( 772,36 m.p.), care reprezintă cotă parte indiviză din drumul de acces în cariera Bradisorul de Jos - Maidan, este un drum public, atestat încă din anul 1858 singura cale de acces în cariera societăţii interveniente.

Cariera „Bradisorul de Jos II- Maidan" este un punct de lucru al societăţii  conform certificatului constatator, situată limitrof suprafeţei de teren aflată în proprietatea apelantei YYY înscrisă în CF

Pentru terenul pe care desfăşurăm activitatea de exploatare a pietrei, antecesoarea societăţii ( Carmetaplast Deva) a încheiat cu Consiliul Local Oravita, contractul de concesiune nr. 1376/01.06.2001 având ca obiect concesionarea suprafeţei de 7 ha, pe o perioadă de 20 ani, respectiv până la data de 01.06.2021.

Intimata susţine că obiectul contractului de concesiune îl formează o suprafaţă de teren, nu şi clădiri, cum în mod eronat afirmă apelanta (art. 1 din contractul de concesiune nr. 1376/01.06.2001).

Pe suprafaţa de teren concesionată achită Primăriei Oraşului Oravita, lunar, o redevenţă în cuantum de 2268 lei, conform ordinelor de plată anexate.

Clădirile aflate în incinta carierei se află în proprietatea XXX clădiri pentru care achită impozit Oraşului Oravita, după cum reiese din certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 7228 din 08.05.2017.

Intimata-intervenientă susţine că nu doar accesul societăţii interveniente pe drumul public de acces dinspre intravilanul localităţii Bradisorul de Jos este obstrucţionat de către pârâta Speed Prod, ci şi accesul tuturor deţinătorilor de terenuri în zona respectivă.

Cu privire la afirmaţia apelantei potrivit căreia UAT Oravita a propus variante de acces la carieră, intervenienta arată că nici această afirmaţie nu corespunde adevărului, Primăria Oraviţa afirmând că o eventuală redeschidere a circulaţiei pe vechiul drum poate fi făcută în momentul de faţă doar în urma unei decizii a instanţei judecătoreşti.

Apelanta YYY a formulat răspuns la întâmpinare prin care a  solicitat respingerea  susţinerilor reclamantei intimate si intervenientei intimate si admiterea apelului.

Instanța, cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamanTei YYY, constată că este întemeiată, întrucât aceasta, conform contractelor de locațiune (fila 17 și fila 25) are calitatea de locatar al unui spațiu din clădire administrativă  (1 birou) și al unui cântar auto, iar conform  art. 617 alin. 1 Cod proc.civ. dreptul de trecere îl are doar proprietarul fondului care este lipsit de acces.

Tribunalul, cu privire la lipsa calității procesuale active a intervenientei în interes propriu ZZZ, constată că este întemeiată, întrucât aceasta nu are un drept de proprietate nici asupra terenului lipsit de acces și nici asupra celor două construcții aflate pe acesta (clădire administrativă și cântar auto). Așadar, asupra terenului, intervenienta are un drept de concesiune pe o durată de 20 de ani  (astfel cum arată atât reclamanta cât și intervenienta în cuprinsul întâmpinărilor, fila 42 și 51 dosar apel), drept diferit de cel de proprietate, prevăzut expres și limitativ de art. 617 alin. 1 Cod civil. Cu privire la cele două construcții, instanța constată că terenul pe care se află acestea aparține UAT Oravița (astfel cum rezultă din contractul de concesiune, invocat de interveninetă, fila 42), iar prezumția stabilită de art. 579 Cod civil nu  fost înlăturată în cauză.

Instanța, cu privire la cererea apelantei de obligare a reclamant şi a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, văzând prevederile art. 453 Cod proc.civ. și chitanța nr. 219/2019 constată că este întemeiată.

Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod proc.civ., Tribunalul urmează să respingă  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei YYY.

Va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei XXX şi a intervenientei în interes propriu ZZZ.

Va admite apelul formulat de către pârâta YYY împotriva sentinţei civile nr. 61/25.01.2018 pronunţată de către Judecătoria Oraviţa în dosarul nr. 922/273/2017, schimbă în tot sentinţa apelată în sensul că:

Va respinge acţiunea civilă formulată de către reclamata XXX şi cererea de intervenţie în nume propriu formulară de către ZZZ  împotriva pârâtei YYY.

Va obliga reclamanta şi intervenienta să plătească pârâtei fiecare câte 1000 lei cheltuieli în apel reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare