Recalculare pensie

Cod ECLI ECLI:RO:

Dosar nr.***

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VIII-A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. **

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN ***

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: **

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: **

GREFIER: **

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta **, în contradictoriu cu pârâta **, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamanta, prin avocat **, cu împuternicire avocaţială aflată la dosarul cauzei (fila 8), lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că la data de 01.08.2019, respectiv 02.08.2019, prin Serviciul registratură, pârâta a depus la dosar concluzii scrise şi înscrisuri, după care,

Instanţa acordă cuvântul asupra verificării competenţei instanţei în raport de dispoziţiile art. 131 Cod procedură civilă.

Reclamanta, prin avocat, arată că Tribunalul Bucureşti este competent să judece cauza.

Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere dispoziţiile art. 153-154 din Legea nr. 263/2010, obiectul cauzei si domiciliul reclamantei.

Instanţa, în baza art. 238 Cod procedură civilă, acordă cuvântul asupra estimării duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Reclamanta, prin avocat, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.

Instanţa, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 5/15.02.2013 prin care s-a stabilit obligaţia instanţei de a se raporta la statisticile existente la nivelul Tribunalului pe anul 2012, faţă de obiectul acţiunii, stabileşte durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului la 12  luni şi 10 zile.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Reclamanta, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Instanţa, în temeiul art. 255 şi art. 258 Cod procedură civilă, încuviinţează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind că este pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Instanţa încuviinţează pentru pârâtă proba cu înscrisuri, în baza art. 254 alin. (2) pct. 4 Cod procedură civilă, acestea regăsindu-se deja la dosarul cauzei şi nepricinuind amânarea.

Instanţa, în raport de prevederile art. 244 Cod de procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească si, în raport de prevederile art. 392 Cod de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţilor.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, conform dovezii ataşate la dosar (fila 9).

Instanţa, în temeiul art. 394 Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise si retine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL,

Deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucuresti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr. **, la data de **, reclamanta ** a chemat in judecata pe pârâta **, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta la recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor reprezentând „ spor lucru sistematic peste program, acord, ore suplimentare, prime” menţionate in adeverinţa nr.** eliberata de ** si obligarea paratei la plata diferenţelor de pensie începând cu data de 01.05.2019 la zi, actualizate cu indicele de inflaţie la data plătii efective si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă, că este pensionata in conformitate cu prevederile Legii nr.263/2010, drepturile iniţiale de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr. ** emisa de **. La data de 04.04.2019, sub nr. de înregistrare 104078 a solicitat paratei, recalcularea drepturilor de pensie, cu valorificarea adeverinţei nr. ** eliberata de **, la care nu a primit răspuns pana in prezent.

In drept, au fost invocate dispoziţiile din Legea nr. 263/2010, Deciziile nr. 19/17.10.2011 si nr. 19/10.12.2012 pronunţate de ICCJ.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Parata, legal citata, nu a formulat întâmpinare, potrivit art. 201 alin. 1 cod proc.civ., dar a depus la data de 02.08.2019, concluzii scrise (fila 52), in temeiul art. 244 alin. 2 Cod procedura civila, prin care a solicitat respingerea acţiunii  ca neîntemeiata, întrucât veniturile realizate in acord si prime, nu pot fi utilizate la determinarea punctajului mediu anual potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, veniturile ce pot fi valorificate la calculul pensiei fiind limitativ indicate de legiuitor, cele indicate in anexa 15 la Normele de aplicare ale acestei legi.

În cauză, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin decizia nr. ** (fila 179 dosar), emisa de ***, in baza Legii nr. 263/2010 au fost stabilite drepturile de pensie privind acordarea pensiei anticipate ale reclamantei **, in cuantum de 1176 lei, începând cu data de 31.07.2014.

Prin decizia nr. ** (fila 76), emisa de ***, in baza art. 67 din Legea nr. 263/2010, au fost stabilite drepturile de pensie pentru limita de vârsta ale reclamantei, in cuantum de 1667 lei începând cu data de 19.09.2018.

La data de 04.04.2019, sub nr. de înregistrare 104078, reclamanta a depus la***cererea de recalculare a drepturilor de pensie (filele 12-13 din dosar), la care a anexat si adeverinţa nr. ** eliberata de **, solicitând valorificarea ei. 

Prin promovarea prezentei acţiuni, reclamanta urmăreşte emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare reprezentând „spor lucru sistematic, acord, ore suplimentare, prime” din adeverinţa nr. ** emisa de ** si la plata diferenţelor rezultate din recalculare începând cu data de 01.05.2019, actualizate cu indicele de inflaţie la data plătii efective.

Adeverinţa nr. ** eliberata de **, depusa la filele 14-23 dosar, evidenţiază veniturile suplimentare obţinute de reclamanta, reprezentând „spor lucru sistematic peste program, acord, ore suplimentare, prime”, in perioada 05.04.1975-31.03.2001, pentru care s-a virat lunar de angajator, CAS, conform art. 1 din Decret nr. 389/1972, pentru toate veniturile specificate in adeverinţa.

Adeverinţa, menţionează temeiul legal in baza căruia s-au acordat aceste drepturi, respectiv: „primele”, au fost acordate având ca temei legal Legea nr. 57/1974 si Contractele colective de munca aplicabile in **, pentru care s-a reţinut si virat CAS:

- „sporul de lucru sistematic peste program”, a fost acordat având ca temei legal Legea 57/1974, HCM nr. 1.1546/1952 art. 2 Decret 100/1979 cu modificările ulterioare, Legea nr. 49/1992- venituri pentru care s-a reţinut si virat CAS;

- „acordul”, acordat in baza Legii nr. 57/1974 art. 12 alin. 1 lit. a, Decret nr. 93/1984 si Contractele Colective de Munca aplicabile in **, pentru care s-a reţinut si virat CAS;

- „orele suplimentare”, acordate având ca temei legal Legea nr. 57/1974, Legea nr. 53/2003, art. 120, pentru care s-a reţinut si virat CAS

În drept, tribunalul reţine că art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”.

Potrivit art. 165.  (2) din Legea nr. 263/2010 „La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.

Potrivit art. 127 alin. 1 din Hotărârea nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, „sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15”.

Cum sporul lucru sistematic peste program, acordul, orele suplimentare şi primele nu se regăsesc printre cele menţionate în anexa 15, instanţa apreciază că în speţă au prioritate dispoziţiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluţia contrară presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecinţa nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.

Raportând situaţia de fapt reţinută la dispoziţiile legale sus-menţionate, tribunalul reţine că veniturile suplimentare omise a fi luate în calcul de către parata pe perioada susmenţionată trebuiau luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual şi a pensiei ca prestaţie de asigurări sociale, deoarece aceste sume, aşa cum se arată în  adeverinţa depusa, au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale.

Tribunalul apreciază că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul şi-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraţilor să primească o contraprestaţie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părţi.

Prin urmare parata trebuia, în considerarea adeverinţei eliberata de fostul angajator care asumându-şi răspunderea a confirmat faptul că a plătit contribuţia de asigurări sociale în raport şi de veniturile suplimentare realizate de salariata, să respecte şi să aplice principiul contributivităţii şi să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condiţiile legii, s-a făcut dovada plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv veniturile suplimentare reprezentând „ spor lucru sistematic peste program, acord, ore suplimentare, prime”, pentru perioada 05.04.1975-11.03.1991  menţionate în adeverinţa nr. *** eliberata de **.

În ceea ce priveşte veniturile menţionate în adeverinţa nr.** eliberată de **, pentru perioada 11.03.1991 –31.03.2001, Tribunalul constată că nu pot fi valorificate la acest moment. 

Astfel, adeverinţa nr. ** a fost emisă sub imperiul Legii nr. 263/2010.

Conform art. 127 alin. 2 şi 3 din Norma de aplicare a prevederilor Legii  nr. 263/2010, aprobată prin HG nr. 257/2011, „(2) Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfăşurat activitatea, cu indicarea datei de începere şi de încetare a acesteia; d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat. (3) Adeverinţele prevăzute la alin. (2) vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii….”.

În speţa de faţă, analizând conţinutul adeverinţei nr.**, Tribunalul constată că aceasta nu cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 127 alin. 2 din Norma de aplicare a prevederilor Legii  nr. 263/2010, respectiv nu este indicat temeiul legal în baza căruia s-au acordat veniturile suplimentare pentru perioada 11.03.1991 –31.03.2001. Sub acest aspect, Tribunalul subliniază în primul rând că Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii şi-a produs efectele până la data de 11 martie 1991, astfel încât ulterior acestei date actul normativ nu mai putea reprezenta temeiul legal în baza căruia să fie plătite veniturile suplimentare. În al doilea rând, indicarea la modul general a dispoziţiilor contractului colectiv de muncă, fără a se menţiona articolele incidente, pentru care din sporuri este fiecare articol incident, precum şi numărul sau perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă, reprezintă o formă mult prea vagă a indicării temeiului legal, ceea ce echivalează cu lipsa temeiului legal al acordării veniturilor suplimentare. 

Prin urmare, Tribunalul apreciază că această adeverinţă nu poate fi valorificată pentru veniturile suplimentare obţinute de reclamanta în perioada 11.03.1991- 31.03.2001, având o formă incompletă, necuprinzând toate menţiunile obligatorii impuse în mod obligatoriu de normele legale aplicabile la data emiterii ei.

Potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor. (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii. (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.”

În consecinţă, pentru argumentele expuse anterior, în temeiul art. 107 alin. 3 şi  alin. 5 din Legea nr. 263/2010, Tribunalul va admite în parte acţiunea şi va dispune obligarea pârâtei să emită o noua decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare menţionate cu titlu de „ spor lucru sistematic peste program, acord, ore suplimentare, prime”, evidenţiate in adeverinţa nr. ** eliberata de **, pentru perioada 05.04.1975 – 11.03.1991, începând cu data de 01.05.2019 (având în vedere că adeverinţa a fost depusa la casa de pensii la data de 04.04.2019) si va respinge cererea de valorificare a veniturilor suplimentare menţionate pentru perioada 11.03.1991 –31.03.2001, în adeverinţa nr. ** eliberată de ** ca neîntemeiată.

Având în vedere dreptul beneficiarului prestaţiei de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ţinând cont de obligaţia pârâtei de a face plata acestor drepturi conform art. 18 lit. e din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice aprobat prin HG nr. 118/2012, de faptul că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare a nevalorificării adeverinţei, în patrimoniul reclamantei s-a cauzat un prejudiciu constând în diferenţa dintre pensia cuvenită şi cea efectiv încasată, se va dispune obligarea pârâtei la plata diferenţelor de drepturi de pensie conform prezentei sentinţe, începând cu data de 01.05.2019 (având în vedere că adeverinţa a fost depusa la casa de pensii la data de 04.04.2019). Pentru repararea integrală a prejudiciului, diferenţele de drepturi de pensie se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

In ceea ce priveşte cheltuielile de judecata, sub aspectul cuantumului, Tribunalul va avea în vedere prevederile art.451 alin. 2 din Codul de procedură civilă, urmând să micşoreze cuantumul cheltuielilor cu onorariul avocatului la care va obliga pârâta, constatând că acesta este nepotrivit de mare faţă de durata procesului, valoarea pricinii şi dificultatea aspectelor asupra cărora instanţa a avut a se pronunţa, context în care va dispune micşorarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat de la 1500 lei aşa cum rezulta din chitanţa nr. 10014/16.05.2019 (fila 9 dosar), la 800 lei, sumă la care va fi obligată pârâta la plata către reclamanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARĂŞTE:

Admite  în parte acţiunea formulată de reclamanta **, având CNP , cu domiciliul în **, **, nr. **, bl. **, sc. **, et. **, ap. **, sector *, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat **, cu sediul în **, str. **, nr. **, sc. **, et.**1, ap.**, sector **, în contradictoriu cu pârâta **, cu sediul în **, **, nr.**, sector *.

Obliga pârâta să emită o noua decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei cu valorificarea veniturilor suplimentare menţionate cu titlu de „spor lucru sistematic peste program, acord, ore suplimentare, prime” pentru perioada 05.04.1975 – 11.03.1991 în adeverinţa nr.** eliberată de **, începând cu data de 01.05.2019.

Obligă pârâta la plata diferenţelor de drepturi de pensie cuvenite reclamantei conform prezentei hotărâri începând cu data de 01.05.2019, ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data achitării efective.

Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Executorie provizoriu de drept.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pronunţată în şedinţă publică azi,.

PREŞEDINTE, ASISTENŢI JUDICIARI,

,

GREFIER,

Red. as.jud.

Domenii speta

Spete similare