Drepturi banesti

Dosar nr. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: **

ASISTENT JUDICIAR: **

ASISTENT JUDICIAR: **

GREFIER: **

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulata de reclamantul ** în contradictoriu cu pârâtul  ** având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamantul prin avocat Irina Berdilă, lipsă fiind pârâtul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, legalitatea procedurii de citare, după care,

Instanţa aduce la cunoştinţă reprezentantului convenţional al reclamantului faptul că la termenul anterior de judecată după strigarea cauzei s-a prezentat reprezentantul convenţional al pârâtului şi a învederat că solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru termenele ce se vor acorda în cauză, sens în care pune în discuţie acest aspect.

Reclamantul, prin avocat, se opune lăsării cauzei la a doua strigare, precizând că a fost prezent în sală la fiecare termen de judecată.

Instanţa ia act de precizarea reprezentantului convenţional al reclamantului în sensul că se opune solicitării pârâtului de lăsare a cauzei la a doua strigare şi faţă de punctul de vedere exprimat dispune strigarea cauzei la ordine.

Instanţa pune în discuţie cererea formulată de către reprezentantului convenţional al reclamantului, respectiv de îndreptare a unei erori materiale strecurate în cuprinsul încheierii de şedinţă de la termenul din data de 12.04.2019.

Reclamantul, prin avocat, precizează că a studiat rezoluţia instanţei şi învederează totodată că va solicita prin serviciul registratură o copie a înregistrării de şedinţă de la termenul din data de 12.04.2019.

Reclamantul, prin avocat, depune înscrisuri şi totodată precizează că a luat la cunoştinţă de înscrisurile depuse de către expertul judiciar la dosarul cauzei. Mai arată că pârâtul refuză în continuare să depună orice înscris solicitat de instanţă, inclusiv centralizatorul solicitat prin încheierea de şedinţă din data de 15.03.2019 prin care să indice ce acte şi la ce filă din dosar sunt depuse de către acesta.

La interpelarea instanţei cu privire la probele administrate în cauză, reclamantul, prin avocat, precizează că nu poate obliga pârâtul să depună înscrisuri, iar atât timp cât există dispoziţii legale incidente invocate de către reclamant, în sensul că există un început de dovadă scrisă cu privire la pretenţiile formulate prin refuzul pârâtului de a depune înscrisurile solicitate, solicită să se facă aplicarea dispoziţiilor legale prin încuviinţarea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

La interpelarea instanţei, reclamantul, prin avocat, precizează că în opinia sa cauza se află în stare de judecată, aceasta neputând fi amânată la infinit pentru refuzul pârâtului de a depune înscrisurile solicitate.

Instanţa aduce la cunoştinţă reprezentantului convenţional al reclamantului faptul că urmează să aprecieze pe fondul cauzei atât aspectele învederate de către expertul judiciar desemnat în cauză, precum şi toate elementele puse în discuţie de către părţi.

Tribunalul în raport de prevederile art. 244 Cod de procedură civilă (NCPC), constată încheiată cercetarea judecătorească și în raport de prevederile art. 392 Cod de procedură civilă (NCPC) deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţilor.

Reclamantul, prin avocat, solicită acţiunea astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanţă privind onorariu avocat, precum şi amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise. Totodată învederează că îşi menţine punctul de vedere în sensul că nu solicită amendarea expertului judiciar desemnat în cauză.

Instanța, în temeiul art. 394 NCPC, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa va amâna pronunţarea pentru data de 24.05.2019.

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de 24.05.2019.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10.05.2019.

 Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE,

SENTINŢA CIVILĂ NR. ***

ŞEDINŢA PUBLICA DIN DATA DE **

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PRESEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER : ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulata de reclamantul ** în contradictoriu cu pârâtul  ** având ca obiect drepturi băneşti.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 10.05.2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată,  când având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 24.05.2019, când,

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a, sub nr. **, la data de 20.02.2018, reclamantul *** în contradictoriu cu pârâtul  *** a  solicitat obligarea paratei la plata sumei de ** lei reprezentând drepturi salariale (comision) aferente perioadei Iulie 2014- iunie 2015 (incasabili in iulie 2015): Iulie 2015- iunie 2016 (incasabili in iulie 2016); Iulie 2016- mai 20l7 (încasabili in iunie 2017), actualizarea cu indicele de inflaţie a tuturor drepturi băneşti cuvenite si neîncasate si dobânda legală; în raport de data scadentei fiecărui drept restant pana la data plaţii efective; cu cheltuieli de judecata efectuate cu ocazia acestui proces (inclusiv notificări, etc).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a precizat că potrivit contractului individual de munca încheiat sub nr.**, a fost angajatul societăţii parate din anul 2014 si pana in anul 2017, când observând ca nu i se plătesc drepturile salariale cuvenite, a anunţat  că înţelege sa înceteze contractul de munca dar fără a renunţa la drepturile salariale.

A subliniat că în luna august 2017 a notificat  parata solicitând o serie de clarificări si documente reprezentate de: Adeverinţa de vechime in cadrul companiei, conform perioadei cai am fost angajai; Decizii Acordul de încetare a contractului de munca, semnata de ambele parţii; Nota de lichidare;Adeverinţa de venit pentru ultimele 12 luni şi un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: veniturile realizate, deducerile personale acordate, impozitele calculate şi reţinute.

A precizat că fost întâmpinat cu o tăcere totala, neprimind nici un fel de răspuns la solicitarea mea.

Reclamantul a precizat că la data de 09.01.2018 a notificat din nou societatea parata, de data aceasta prin executorul judecătoresc, primind răspuns la data de 08.02.2018, in sensul ca parata considera ca nu are niciun fel de datorii salariale in ceea ce îl priveşte si ca, dimpotrivă, i-a făcut un favor sa nu îl sancţioneze cu diminuarea salariului.

S-a menţionat că sumele solicitate sunt datorate conform Cap.J  “Salarizare”, pct. l) lit. bl) din contractul de munca, fiind sume agreate si consemnate atât prin Contractul de munca cat si prin anexele sale.

A concluzionat că solicită admiterea cererii de chemare în judecată si obligarea paratei la plata sumei de 106.779,43 lei, reprezentând drepturi salariale calculate procentual din veniturile realizate de companie prin intermediul activităţii prestate de reclamant.

Potrivit reclamantului, din contractul de munca reies următoarele: Salariul de baza lunar era de 8.555 lei şi în funcţie de volumul activităţii,  venituri calculate procentual.

A menţionat că a lucrat toata aceasta perioada cu dedicaţie si cu profesionalism, iar prin contractele încheiate, societatea înţelegea sa răsplătească dedicaţia si rezultatele cu sume in plus, calculate procentual.

Ca şi argument suplimentar a precizat că deşi contractul de munca avea in conţinutul sau o clauza care poate fi uşor calificata ca fiind abuziva (CAP.F, pct.2% )  a subliniat că acea clauza este aceea care arată ca a îndeplinit constant sarcinile de serviciu.

Potrivit reclamantului, clauza in discuţie menţiona faptul ca salariul de baza nu era asigurat decât si in măsură in care planul de activităţi era realizat.

În plus a menţionat că în Anexa 1 la Contractul Individual de munca se prevede că evaluarea se face in primul an la 6 luni, salariul de încadrare urma a fi primit numai daca se atinge targetul lunar, în caz contrar urmând a fi aplicată o penalitate egala cu procentul neîndeplinit din obiectiv, iar începând cu anul doi, evaluarea urma a se  face trimestrial, indicându-se expres că doua evaluări negative pot duce la desfacerea contractului individual de munca. Comisionarea era aplicabila cu condiţia atingerii targetului stabilii, plata acestuia efectuându-se o singura data.

Reclamantul a menţionat că prin contractul individual de munca încheiat sub nr. 1551724.07.2014, s-a agreat cu societatea sa-i se acorde in funcţie de realizări anumite comisioane de performanta, menţionate atât in contract, cat si in Anexa nr. 1 la respectivul contract, in plus, pentru ca societatea sa se asigure ca se realizează acest plan de activitate, prin anexa la contractul de munca s-a agreat ca salariul de baza nu va fi luat integral daca nu se realizează cifra de portofoliu propusa.

A subliniat că pe toata perioada menţionata mai sus a performat conform cerinţelor, ba chiar mai mult, a adus contracte si beneficii pârâtei conform planului prevăzut si in contractul de muncă, iar cu ocazia solicitării acestor sume, i s-a refuzat, intr-un mod evaziv, plata acestora. fapt ce l-a determinat sa înceteze relaţiile contractuale cu parata, solicitând in continuare drepturile salariale ce i se cuvin.

În opinia reclamantului, procedând astfel, parata a nesocotit si prevederile art. 160 din Codul Muncii. conform căruia "Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizaţiile, sporurile, precum si alte adaosuri ”, creându-i un prejudiciu material constând in contravaloarea drepturilor salariale neacordate, fapt pentru care solicită obligarea acesteia la despăgabuirea pentru prejudiciul material suferit din culpa sa, conform dispoziţiilor art. 253 din Codul Muncii, dar si conform dispoziţiilor art. 1489 alin. 2 Cod civil si art. 1531-1535 Cod civil cu privire la dobanda legală.

A precizat reclamantul că ataşat este un tabel cu clienţii cu care a semnat contracte, sumele realizate si procentele aplicabile conform grilei agreate prin Anexa 1 la Contractul de munca.

In drept a invocat prevederile  art. 17, art.34, art.268, art.270, art.281 C. Muncii, C.civ., C.pr.civ.

In dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiza contabila/tehnica de specialitate, interogatoriu.'

La data de 26.03.2018 pârâta **. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii promovate ca neîntemeiată.

În apărare a arătat că între societatea pârâtă si reclamantul **, a fost încheiat contractual individual de munca nr. 1551/24.07.2014, acesta ocupând funcţia de **

Acest contract de munca a încetat ca urmare a cererii înregistrata sub nr. 446 din data de 30.05.2017 formulata de reclamant prin care solicita aprobarea încetării contractului individual de munca începând cu data de 31.05.2017, prin acordul pârtilor, conform art. 55 litera b din Legea nr. 53/2003, cerere care a fost aprobata de directorul general al pârâtei.   A subliniat că la litera F din contractul individual de munca mai sus menţionat s-a stabilit ca si obligativitate realizarea din partea reclamantului a unui target anual de ** , a unui target lunar in valoare neta de 140.800 lei, target pe care insa, nu 1-a realizat in nici un an, niciodată.

A învederat că reclamantul a preferat sa ramană in cadrul pârâtei in pasivitate, pe toata perioada contractuala, nu s-a preocupat sa atinga targetul stabilit, nu a solicitat niciodată cat a fost angajat la societatea pârâtă plata acestui comision, fiind convins ca nu 1-a realizat. A subliniat că în nici in momentul in care a formulat cerere de încetare a contractului individual de munca cu societatea pârâtă nu a făcut nici un moment vorbire de plata vreunui comision, teama acestuia fiind aceia ca se va pune in aplicare clauzele contractului individual de munca si ale actului adiţional si va fi penalizat.

În opinia pârâtei, reclamantul fost mulţumit sa fie plătit cu salariul fix - salariul de baza fiind de **, care oricum era exagerat de mare in raport cu munca depusa de acesta si in raport cu realizările si beneficiile aduse companiei, si s-a mulţumit ca, din partea pârâtei, nu a pus in aplicare penalităţile stipulate in contractual individual de munca, respectiv: in caz de nerealizare a targetului se va aplica o penalitate egala cu procentul neîndeplinit din targetul lunar si anual, la salariul de Încadrare lunar.

A învederat aspectul potrivit căruia, contractul de munca nr. ** a încetat, prin acordul pârtilor, la solicitarea reclamantului, fara a se menţiona ca motivul a fost acela ca nu i s-au plătit comisionele solicitate.

A menţionat că atât timp cât reclamantul fost salariatul societăţii pârâte nu a solicitat niciodată atat verbal sau in scris sa i se plateasca comisionele despre care face vorbire in acţiune, deoarece era convins ca acele comisioane nu îi erau datorate, ştiind ca nu a atins targetul stabilit prin contract.Abia după ce au incetat relaţiile de munca cu societatea pârâtă , la interval de cateva luni, si a adus aminte sa  solicite plata acelor comisione presupus a fi datorate.

Potrivit pârâtei, pe toata perioada colaborării reclamantul nu a realizat targetul stabilit, ba mai mult, au exista situaţii când, neindeplinindu-şi corespunzător atribuţiile stabilite prin fisa postului in sensul ca nu a verificat angajaţii din subordinea sa, societatea pârâtă  a fost prejudiciata, ca si exemplu situaţia unei foste angajate de la Braşov pe nume Borcea Bianca, care a furat din societate, a încasat de la beneficiar sumele datorate societăţii noastre, iar răspunderea directa era a reclamantului, insa societatea pârâtă a dat dovada de înţelegere fata de reclamant si nu i-a imputat prejudiciul produs si nici nu am formulat plângere penala fara de reclamant pentru complicitate.

S-a arătat că munca prestată de reclamant in cadrul societăţii pârâte nu a fost realizată cu dedicaţie si cu profesionalism, acesta a  beneficiat doar de înţelegere in partea asociatilor societăţii care au aflat de starea de sanatate a acestuia si nu au dorit sa faca si alte demersuri de cercetare disciplinara fara de reclamant, care 1-au inteles pe reclamant ori de către ori a avut nevoie de timp liber pentru a se ocupa de investigaţiile medicale, care 1-au susţinut pe reclamant din punct de vedere moral.

A precizat că în cuprinsul întregii acţiuni reclamantul face afirmaţii neprobate, in sensul ca a depăşit targetul stabilit, in sensul ca ii datorează acele sume de bani solicitate,  fara sa depună o dovada, un act, o cerere pe perioada cat a fost angajat.

A subliniat că în ciuda faptului ca in spete de litigii de munca obligaţia de a dovedii plata drepturilor salariale este a angajatorului, se impune a fi reţinut că drepturile salariale lunare constând in salariul fix au fost achitate integral, si reclamantul personal recunoaşte acest lucru, fiind solicitate procentele stabilite ca si target, dar pe care nu le dovedeşte.

A menţionat că neindeplinind targetul stabilit, nu exista in cadrul societăţii nici o dovada in acest sens, nu poate proba un fapt negativ, astfel ca nu se poate reţine in sarcina societăţii pârâte  aceasta dovada, subliniind că daca ar fi îndeplinit targetul primul care era interesat ca sa si păstreze dovezi era chiar reclamantul.

Ca şi ultim argument a precizat că pentru a putea beneficia de procent din încasările societăţii pârâte reclamantul trebuia sa meargă personal sa găsească beneficiarul, sa 1 convingă sa încheie contract cu noi si nu doar sa semneze contractul pentru societate. Prin fisa postului atribuţiile reclamantului erau acelea de a se supune directorului general iar in majoritatea situaţiilor cel care aducea contractele menţionate de reclamant era directorul general care ii trasa acestuia sarcinile de a trimite oferta de preţ conform fisei postului in nici un caz nu era beneficiar adus de reclamant.

In drept şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 si următoare Cpc, si textele de lege invocate in întâmpinare.

In apărare a solicitat încuviinţarea proba cu înscrisuri si proba cu testimonială cu trei  martori.

La data de 13.04.2019, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare în care a arătat că salariul de baza a fost unul negociat si agreat de parti, iar faptul ca angajatorul incearca sa susţină ca i-ar fi făcut un favor sa nu ii diminueze salariul pentru nerealizari, este neadevarat.

In discuţiile cu conducerea societăţii pârâte in care a solicitat de nenumărate ori sumele ce i se datorau conform contractului de munca, fie i-au spus ca mai discutau fie au spus ca sumele sunt mari si ar dori sa ii plătească in mai multe transe.

Potrivit acestuia, neonorarea obligaţiilor de plata asumate contractual este culpa angajatorului si nu poate fi întoarsa împotriva angajatului.

A subliniat că a ataşat un tabel care atesta realizările si faptul ca a atins targetul cu atat mai mult cu cat a avut la un moment dat responsabilitatea atat pentru marketing, conform cu Contractul de Munca semnat, cat si, ulterior, pentru vanzari, asa cum a menţionai si in cererea introductiva.

Pentru motivele enunţate in cererea introductiva a solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecată.

Au fost încuviinţate probele cu înscrisuri, testimonială cu martorul *** şi expertiză contabilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

În fapt, între reclamantul *** şi pârâta ***. a fost încheiat contractual individual de munca nr. 1551/24.07.2014, acesta ocupând funcţia de director marketing *** (fila 19-21).

Potrivit contractului individual de muncă anterior menţionat, părţile au stabilit un salariu lunar de bază în valoare de **, şi aspectul potrivit căruia reclamantul era îndreptăţit la primirea unei prestaţii suplimentare în bani, dacă atingea targetul anual în valoare de ** reprezentată de un comision calculat astfel: pentru servicii de pază, 10% din valoarea fără TVA a celei de a doua facturi încasate, pentru servicii de monitorizare, 80% din valoare fără TVA a celei de a doua facturi încasate, iar pentru sistemele de tehnice 4% din valoarea fără TVA a sistemului de securitate.

Această convenţie individuală de muncă a fost modificată prin acordul părţilor, în baza actului adiţional nr.1, care a stabilit faptul că evaluarea reclamantului se va face în primul an la 6 luni, iar salariul de încadrare va fi primit numai dacă se atinge targetul lunar. De asemenea, părţile au decis şi aspectul potrivit căruia în situaţia în care nu se realizează targetul, la salariul lunar se va aplica o penalitate egală cu procentul neîndeplinit din acesta, urmând ca începând cu anul doi, evaluarea să se facă trimestrial. În cuprinsul acestui act adiţional s-a mai convenit că două evaluări negative pot duce la desfacerea contractului individual dec muncă, salariul net fiind stabilit la valoarea de **un target lunar de ** lei fără TVA şi unul anual de **. Referitor la comisionare, părţile de comun acord au convenit că aceasta este aplicabilă cu condiţia atingerii targetului stabilit, plata acestuia urmând a se realiza o singură dată. Valoarea de comisionare a fost astfel determinată: pentru servicii de pază, 10% din valoarea fără TVA a celei de a doua facturi încasate, pentru servicii de monitorizare, 80% din valoare fără TVA a celei de a doua facturi încasate, iar pentru sistemele de tehnice 4% din valoarea fără TVA a sistemului de securitate ( fila 22).

Raporturile de muncă dintre părţi au încetat la data de 31.05.2017, în temeiul prevederilor art.55 litera B din Codul Muncii, ca urmare a cererii nr**, formulată de reclamant (fila 43).

Prin prezentul demers judiciar reclamantul urmăreşte obligarea pârâtei la plata sumei ** reprezentând drepturi salariale (comision) aferente perioadei Iulie 2014- iunie 2015 (incasabili in iulie 2015): Iulie 2015- iunie 2016 (incasabili in iulie 2016); Iulie 2016- mai 20l7 (încasabili in iunie 2017), în considerarea clienţilor pârâtei indicaţi în anexa centralizatoare aflată la fila 10, respectiv: ***0).

În considerarea acestor parteneri comerciali ai pârâtei, pentru serviciile de pază, monitorizare şi instalare sisteme, prin raportare la targetul anual de vânzări de **, reclamantul a evaluat comisionul datorat acestuia ca având valoarea de **

Prevederile art.272 din Codul Muncii dispun în sensul că Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Potrivit dispoziţiilor art. 159 alin.1 din Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

Conform  dispoziţiilor art.166 alin. 1 Codul muncii salariul se plăteşte în bani cel puţin o data pe luna la data stabilita în contractul individual de munca, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.

Potrivit art.168 din Codul Muncii plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii.

În aplicarea prevederilor art.272 Codul Muncii prin raportare la dispoziţiile art.22 din Codul de procedură Civilă, în cadrul probei cu înscrisuri s-a stabilit obligaţia procesuală de a depune la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: contractul individual de muncă, toate actele adiţionale, fişa postului, rapoartele de evaluare pentru perioada dedusă judecăţii, toate înscrisurile care fac dovada activităţii prestate de reclamant în cadrul serviciilor de pază, monitorizare şi sisteme tehnice, cu respectarea datelor personale, centralizate pe fiecare categorie de activităţi; toate înscrisurile care au legătură cu susţinerile reclamantului de la fila 10 cu privire la clienţi, cu respectarea datelor personale.

În contextul administrării probei cu înscrisuri s-a pus în vedere pârâtei să depună la dosarul cauzei toate statele de plată aferente perioadei în care reclamantul a fost angajatul acestuia, precum şi să precizeze dacă pe perioada derulării raporturilor de muncă s-au aplicat decizii de sancţionare disciplinară reclamatului, cu depunerea acestora şi a documentaţiei aferente.

În ceea ce priveşte administrarea probei cu înscrisuri, deşi sarcina probei îi incumba, cauza suferind numeroase amânări pentru depunerea acestora la dosarul cauzei, pârâta nu s-a conformat obligaţiilor care îi incumbau, depunând parţial şi incomplet înscrisurile încuviinţate ca probe în prezenta cauză. Astfel, nu au fost depuse înscrisurile referitoare la partenerii comerciali ai pârâtei: ***, referitoare la activitatae de pază, monitorizare sau instalare sistem, cu privire la activitatea prestată de reclamant. De asemenea, au fost depuse într-o modalitate incompletă contractele de presări servicii încheiate cu partenerii comerciali ai pârâtei reprezentaţi de: ** şi fişa de cont ** care face referire la o parte din societăţile indicate de reclamant (fila 2 şi urm. vol.II), fără a fi respectată de către pârâtă obligaţia procesuală care îi revenea potrivit art.272 Codul Muncii referitoare la administrarea probei cu înscrisuri ca şi sarcină a probei, în modalitatea stabilită de instanţă,  în calitate de angajator.

Potrivit dispoziţiilor art.25 şi 26 din Legea nr.82/1991 Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. 

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementărilor emise în acest sens, în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia.

Rezultă aşadar din analiza prevederilor legale anterior citate că pârâta acea obligaţia legală de a păstra în arhiva sa documentele contabile menţionate de legea nr.82/1991, iar în situaţia în care acestea erau pierdute, sustrase sau distruse să procedeze la reconstituirea lor, însă pârâta nu făcut dovada unor astfel de situaţii de excepţie care să justifice nedepunerea sau depunerea cu întârziere a înscrisurilor încuviinţate ca probe în prezenta cauză.

A fost de asemenea, încuviinţată şi proba cu expertiză contabilă având următoarele obiective: identificarea şi evaluarea drepturilor salariale pretinse de reclamant cu titlu de comision în baza capitolului j, pct. 1 lit. b, intitulat „salarizare” din contractul individual de muncă nr. **şi anexa 1 la acesta  aferentă perioadelor iulie 2014 iunie - 2015, iulie 2015 - iunie 2016 şi iulie 2016 – mai 2017 în raport de susţinerile părţilor referitoare la realizarea targeturilor de performanţă şi în raport de înscrisurile din evidenţa contabilă a pârâtului referitor la acest aspect.

Expertul judiciar desemnat pentru efectuarea expertizei contabile încuviinţate în cauză, a comunicat instanţei de judecată pentru la termenele din datele de 15.03.2019, 12.04.2019  şi 10.05.2019 că s-a aflat în imposibilitatea de a efectua lucrarea de expertiză contabilă încuviinţată întrucât, deşi a convocat părţile şi a solicitat pârâtei depunerea unor înscrisuri raportate la înscrisurile încuviinţate ca probe, acestea nu i-au fost transmise, negăsindu-se nici la dosarul cauzei. A anexat expertul judiciar dovezile de convocare a părţilor şi convocatorul părţile la efectuarea lucrării (fila 192-199, vol.II).

Or, potrivit art.335 alin.2 şi 3 Cpr.civ. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.

(3) În cazul în care una dintre părţi opune rezistenţă sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.

În acest context, instanţa apreciază ca fiind neîntemeiată susţinerea pârâtei potrivit căreia se află în situaţia de imposibilitate probatorie, fiind  pusă să facă dovada unui fapt negativ, întrucât faptul negativ pe care îl pretinde şi anume nerealizarea bonusului de performanţă de către reclamant, este unul determinat, care poate fi probat prin dovedirea performanţelor profesionale realizat de acesta în perioada indicată, care potrivit susţinerilor acesteia se află sub limita contractuală stabilită de părţi prin convenţia individuală de muncă anterior menţionată.

Se are în vedere către instanţă că potrivit contractului individual de muncă astfel cum a fost modificat prin acordul părţilor, prin actul adiţional nr.1, părţile au convenit faptul că evaluarea reclamantului se va face în primul an la 6 luni, iar în situaţia în care nu se realizează targetul, la salariul lunar se va aplica o penalitate egală cu procentul neîndeplinit din acesta, urmând ca începând cu anul doi, evaluarea să se facă trimestrial. În cuprinsul acestui act adiţional s-a mai convenit că două evaluări negative pot duce la desfacerea contractului individual de muncă, salariul net fiind stabilit la valoarea de **, cu un target lunar de ** lei fără TVA şi unul anual de ** lei fără TVA. Referitor la comisionare, părţile de comun acord au convenit că aceasta este aplicabilă cu condiţia atingerii targetului stabilit, plata acestuia urmând a se realiza o singură dată. Valoarea de comisionare a fost astfel determinată: pentru servicii de pază, 10% din valoarea fără TVA a celei de a doua facturi încasate, pentru servicii de monitorizare, 80% din valoare fără TVA a celei de a doua facturi încasate, iar pentru sistemele de tehnice 4% din valoarea fără TVA a sistemului de securitate .

Din analiza acestor prevederilor contractuale reiese ca în situaţia realizării de către reclamant a obiectivelor de performanţă lunare şi anuale, plata comisionului era o obligaţie pentru pârâtă şi nu o facultate. Mai mult de atât, deşi i s-a pus în vedere în mod expres să depună statele de plată pentru perioada de referinţă pentru care se solicită plata comisionului, pârâta nu a înţeles să-şi îndeplinească această obligaţie, plata salariului fiind condiţionată de îndeplinirea acestora, în sensul aplicării unei penalizări calculată procentual, egală cu procentul nerealizat din target.

În ceea ce priveşte, susţinerile pârâtei referitoare la aspectul potrivit căruia reclamantul în perioada dedusă judecăţii nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile de serviciu care îi incumbau, instanţa le apreciază ca fiind neîntemeiate întrucât era titulara prerogativei disciplinare şi o putea exercita în condiţiile legii, mai mult de atât potrivit actului adiţional la contractul de muncă, în situaţia în care acesta avea două evaluări negative se putea ajunge la desfacerea contractului individual de muncă.

În acest context, instanţa va înlătura depoziţia martorului ** (fila 122-124)  care a calificat activitatea reclamantului ca fiind nesatisfăcătoare, învederând că pe fondul discuţiilor referitoare la plata comisionului pretins s-a ajuns la concluzia că acesta nu este justificat întrucât nu s-au realizat targeturile de performanţă previzionate, întrucât acesta nu se coroborează cu nici o altă probă, nefiind depuse înscrisurile reprezentate de statele de plată sau eventuale decizi de sancţionare sau alte înscrisuri care să facă dovada aspectelor susţinute.

Referitor la aspectele învederate de martorul anterior menţionat privind preluarea de către pârâta de **, a unei părţi a partenerilor comerciali indicaţi de reclamant în cererea de chemare în judecată, se are în vedere că acest aspect nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză, cu atât mai mult cu cât potrivit sentinţei civile nr.**, îndreptată material prin încheierea din data de 05.06.2014, în dosarul nr.**  s-a dispus anularea procesului-verbal de adjudecare la licitaţie publică care privea preluarea fondului de comerţ în ceea ce priveşte activele necorporale, dintre cele două societăţi (fila 5- şi 47, vol. II). În plus, aceste aspecte au intervenit anterior încheierii contractului individual de muncă între părţi.

În consecinţă, instanţa va obligă pârâta să plătească reclamantului suma de ** lei reprezentând drepturi salariale (comisioane) aferente perioadei iulie 2014-iunie 2015, iulie 2015-iunie 2016 şi iulie 2016-mai 2017, actualizate cu rata inflaţiei şi cu plata dobânzii legale de la data scadenţei la data plăţii integrale şi efective.. O atare dispozitie referitoare la actualizarea debitului se impune, conform art. 1531 Noul Cod Civil, intrucat, prin nerecunoasterea si neplata drepturilor salariale in discutie, reclamantul a incercat un prejudiciu material ce necesita reparatie, indicele de inflatie reprezentand un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie si care trebuie sa fie astfel adusi la actuala lor putere de cumparare.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale aferentă sumelor pretinse , instanţa reţine următoarele aspecte:

Dobânda reprezintă câştigul, folosul ori profitul pe care l-ar fi obţinut reclamantul din investirea banilor dacă pârâta ar fi plătit debitul datorat la termen.

Potrivit art.253 alin.1 C.M. angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, iar conform alin.2 în cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente, litigiu ce face obiectul prezentului dosar.

Conform art. 166.alin.4 din Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Pârâta se face vinovată pentru neplata la timp a drepturilor salariale cuvenite reclamantului, în speţă neexistând o cauză străină exoneratoare de răspundere.

Reclamantul a avut şi are o creanţă certă şi exigibilă, dobânda pentru sumele plătite cu întârziere reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditor, prin executarea cu întârziere a obligaţiei. Fiind vorba de o „obligaţie de a da”, având ca obiect o sumă de bani, executarea obligaţiei în natură este totdeauna posibilă, iar dobânda solicitată reprezintă echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligaţiei.

Îndreptăţirea reclamantului de a primi şi dobânda legală este prevăzută atât de legea generală în art.1535 Cod civil în conformitate cu care, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, cât şi de legea specială aplicabilă în cauză fiind vorba de drepturi salariale.

Dobânda legală se datorează indiferent de motivul pentru care suma datorată nu este plătită la scadenţă şi de existenţa sau nu a culpei debitorului, indiferent dacă este sau nu prevăzută în vreun contract încheiat între părţi, indiferent cine este debitorul şi fără a fi necesar a se face dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale sau contractuale.

In temeiul disp.art.453 Cod proc.civ., instanta va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 5.855,55  lei, cheltuieli de judecata in favoarea reclamantului , cu titlu de onorariu avocaţial, onorariu expert judiciar şi notificare executor judecătoresc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulata de reclamantul **, domiciliat în Bucureşti***, în contradictoriu cu pârâtul  ** 17801399, cu sediul în Bucureşti, **

Obligă pârâta să plătească plătească reclamantului suma de ** lei reprezentând drepturi salariale (comisioane) aferente perioadei iulie 2014-iunie 2015, iulie 2015-iunie 2016 şi iulie 2016-mai 2017, actualizate cu rata inflaţiei şi cu plata dobânzii legale de la data scadenţei la data plăţii integrale şi efective.

Obligă pârâta să plătească plătească reclamantului suma de ** reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.

Pronunţată astăzi, 24.05.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier

Domenii speta

Spete similare