Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:.................................

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A III- A CIVILĂ

DOSAR NR. ..................

DECIZIA CIVILĂ NR. ..............

Şedinţa publică din: 16.04.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: ANDREI GONGONE

JUDECĂTOR: IULIAN PANAIT

GREFIER : GEORGE  FLORENTIN BĂLTĂREŢU

Pe rol soluţionarea apelului de faţă formulat de apelanta contestatoarea ......................., în contradictoriu cu intimatul ................., împotriva sentinţei civile nr............ pronunţată în dosarul nr. ............. de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în cauză având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare formulată de intimatul ......................

Tribunalul faţă de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată apelul în stare de judecată şi îl reţine spre soluţionare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă, deliberând constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. .................. pronunţată de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. ................., s-a respins cererea formulată în contradictoriu cu .................., pentru lipsa calităţii procesuale pasive; s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatoare ........................, în contradictoriu cu intimatul ......................, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.

Pentru a ajunge la această soluţie, prima instanţă a reţinut ca, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de ................, sub nr. ......................, contestatoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti - Administraţia Sectorului 3 a Finanţelor Publice, în contradictoriu cu intimatul ............. a formulat contestaţie la executare solicitând anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. ................. al BEJ .................., precum şi suspendarea executării silite.

În motivarea cererii, contestatoarea a susţinut, în esenţă, că actele de executare emise în dosarul nr. ................ sunt nelegale. A învederat faptul că aceasta deja restituise intimatului două tranşe din suma reprezentând taxă de emisie poluantă menţionată în baza sentinţei civile nr. ................, cea de a treia fiind programată pentru luna noiembrie 2017.

Totodată, aceasta a arătat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 622 C.pr.civ privind executarea silită, ci dispoziţiile speciale ale OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 117 din acest act normativ instituind o procedură specială pentru restituirea sumelor de la bugetul statului.

Astfel, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899/2004 restituirea sumelor de la bugetul de stat se efectuează la cererea contribuabilului în termen de 45 de zile, de către organul fiscal.

A mai arătat reclamanta că actele de executare silită au fost emise cu încălcarea art. XV din OUG nr. 8/2014, executarea silită fiind suspendată de drept.

A învederat că în termenul de graţie de 6 luni, executorul judecătoresc nu are dreptul să emită decât o somaţie (notificare) prin care să aducă la cunoştinţă debitorului (instituţie publică) faptul că are de achitat un anumit debit, lucru realizat în cauză prin notificarea instituţiei şi efectuarea plăţii către creditor într-un termen scurt, fără a proceda şi la stabilirea cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate prev. C. proc. civ., OG nr. 22/2002.

În probaţiune, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (f ..............).

Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

La data de ............., la solicitarea instanţei, a fost depusă copie de pe dosarul de executare nr. ............. al BEJ .............. (f............).

La data de ............, contestatoarea a formulat precizări prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare emise împotriva sa în dosarul nr. ............. de BEJ ..............., inclusiv a somaţiei şi încheierii privind cheltuielile de executare, acte emise de executor la data de ............ şi comunicate ulterior introducerii cererii iniţiale (f ....... dosar Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti).

Legal citat, la data de ........... intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, intimatul a menţionat că a pornit executarea silită deoarece aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile statuate prin sentinţa civilă nr. .........., motiv pentru care s-a dispus încuviinţarea executării silite pentru suma de ............ lei şi dobânzii legale aferente debitului principal.

A mai menţionat că deşi a beneficiat de un titlu executoriu cu privire la o creanţă, aceasta a fost eşalonată de către contestatoare pe o perioadă de 120 de zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă. De asemenea, a învederat că OUG nr. 52/2017 a intrat în vigoare la 07.08.2017 ulterior sentinţei civile nr. .........., devenită executorie, motiv pentru care nu îi este aplicabilă.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea cererii, cu solicitarea de a obliga partea, potrivit art. 453 C. proc. civ. la plata cheltuielilor ocazionate.

În drept, intimatul a invocat prev. art. 205, 453 C. proc. civ..

Prin sentinţa civilă nr. ................ a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a dispus declinarea cauzei către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, fiind înregistrată pe rolul aceste instanţe la data de ...............

Prin încheierea din data de ................., instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de BEJ, pentru considerentele menţionate în cuprinsul acesteia, motiv pentru care prin prezenta hotărâre va da efect excepţiei, urmând a respinge cererea faţă de BEJ ............, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia i s-a pus în vederea contestatoarei să facă dovada viramentului bancar efectuat în baza ratelor şi să se depună deciziile de restituire.

Prin încheierea din data de .........., instanţa a admis cererea de suspendare a executării silite demarată în dosarul execuţional nr. ............ al BEJ ..............

Analizând ansamblul materialului probator, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. .............. (f. ...........) pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ............, definitivă prin nerecurare, contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 3 Bucureşti a fost obligată la plata către intimatul .................. a sumei de ................ lei reprezentând taxă de poluare, însoţită de dobânda legală aferentă debitului principal calculată până la data înregistrării cererii şi în continuare până la data plăţii efective, la care s-a adăugat suma de ........... lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de ............., intimatul ............... a formulat cerere de executare silită (f ..........) a sumelor cuprinse în titlul executoriu, prin încheierea din ............ fiind format dosarul de executare nr. ......... al BEJ Guli Constantin (f ...........).

Prin încheierea din data de .......... (f .........) pronunţată în dosarul nr. ......... al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti s-a dispus încuviinţarea executării silite a titlului executoriu sus-menţionate.

Prin încheierea din data de ......... (f. ..........) s-au stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum total de .............. lei.

La data de .......... a fost emisă somaţia prin care i s-a pus în vedere contestatoarei debitoare ca în termen de 6 luni de la primirea acesteia să achite suma totală de .......... lei compusă din ............ lei reprezentând cheltuieli de judecată, .............lei debit, ........... lei dobândă fiscală de 0,02%/zi pentru perioada ................ (636 zile), ............ lei dobândă fiscală de 0,03%/zi pentru perioada ................ (671 zile), şi .............. lei dobândă fiscală de 0,04%/ zi pentru perioada ............. (611 zile) şi suma de .......... lei cu titlu de cheltuieli de executare.

În drept, potrivit art. 712 alin. (1) C.pr.civ împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Referitor la susţinerile contestatoarei potrivit căreia executarea silită este nelegală, întrucât intimata creditoarea a formulat anterior declanşării executării silite cerere prin care să solicite executarea sentinţei în urma căreia deja s-au achitat două tranşe, instanţa a constatat că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, instanţa a constatat că potrivit cererii de restituire depusă de către intimat la data de ......... (f ..........), contestatoarea a întocmit la data de ......... referatul privind restituirea sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (f ............), prin care s-a propus aprobarea sumei de ............ lei reprezentând .......... lei- cheltuieli băneşti; ....... lei cheltuieli de judecată şi .......... lei taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule. În cuprinsul acesteia s-a menţionat că suma ce se va aproba va fi plătită în 5 tranşe anuale, conform art. XV OUG nr. 8/2014.

În acest sens au fost emise şi nota  privind restituirea unor sume nr. ......... cu privire la suma de ........ lei (f ........), nota  privind restituirea unor sume nr. ............. cu privire la suma de ......... lei (f .......... dosar Js3) şi nota privind restituirea unor sume nr. ........ cu privire la suma de ..... lei (f .........., f ........ dosar Js3), în cuprinsul cărora s-a menţionat că restituirea se efectuează prin virament bancar în contul intimatului.

De asemenea, contestatoarea a depus decizia nr. ......... de soluţionare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, dobânzi şi cheltuieli de judecată privind suma de ........ lei (f ........ Js3).

În ceea ce priveşte decizia nr. ........ de soluţionare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, dobânzi şi cheltuieli de judecată privind suma de ........ lei (f ...... Js3), instanţa a reţinut că aceasta se referă la cererea de restituire nr. ........şi a hotărârii judecătoreşti nr. ........., care nu constituie titlul executoriu în temeiul căruia s-a formulat prezenta contestaţie la executare şi nu priveşte prezenta cauză.

În şedinţa publică din data de ......., faţă de motivele de contestaţie la executare invocate, instanţa a pus în vedere contestatoarei să facă dovada viramentului bancar efectuat în baza ratelor invocate şi a notelor anterior menţionate.

Contestatoarea nu a înţeles să facă aceasta dovadă, instanţa reţinând că deciziile de restituire şi notele privind restituirea în cuprinsul cărora se menţionează că plata se va efectua prin virament către intimatul creditor nu constituie dovezi ale plăţii, ci acestea antamează procedura de restituirea a debitelor arătate. Cu privire la aceste susţineri intimatul, prin întâmpinare, a menţionat că a declanşat executarea silită ca urmare a neachitării voluntare de către contestatoare a debitelor.

De asemenea, potrivit art. 1504 C. civ., instanţa a reţinut că (1) dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.(2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

Având în vedere că în cauză contestatoarea nu a făcut dovada plăţii, instanţa a respins aceste motive de contestaţie la executare ca neîntemeiate.

În continuare, instanţa a reţinut că potrivit art. 622 alin. (1) şi (2) C.pr.civ obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.  În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel. Aceste dispoziţii legale nu impun creditorului obligaţia de a formula, anterior declanşării executării silite, o cerere prin care să solicite debitorului executarea obligaţiei sale. O astfel de concluzie se impune cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească pronunţată împotriva contestatoarei.

Susţinerile contestatoarei referitoare la suspendarea executării silite în temeiul art. XV din OUG nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt, de asemenea, neîntemeiate. Astfel, conform art. XV alin. (1) şi (3) din acest act normativ plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, iar conform alin. (4) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. 

Instanţa a reţinut însă că în Hotărârea Silvia Georgiana Câmpean împotriva României, C-200/14, paragraful nr. 62, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că un sistem de rambursare a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, precum cel prevăzut la articolul XV din OUG nr. 8/2014 şi de Ordinul nr. 365/741/2014 face exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii excesiv de dificilă şi nu îndeplineşte obligaţia care revine statelor membre de a garanta acordarea unui efect deplin unor astfel de drepturi.

Totodată, acesta a stabilit că principiul cooperării loiale trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să adopte dispoziţii care supun rambursarea unui impozit care a fost declarat contrar dreptului Uniunii printr-o hotărâre a Curţii sau a cărui incompatibilitate cu acest drept rezultă dintr-o astfel de hotărâre unor condiţii care privesc în mod specific acest impozit şi care sunt mai puţin favorabile decât cele care s-ar fi aplicat, în lipsa lor, unei asemenea rambursări, respectarea acestui principiu trebuind să fie verificată în speţă de instanţa de trimitere.

Curtea de Justiţie a mai statuat că principiul efectivităţii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare cu dobândă a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătoreşti executorii precum sistemul în discuţie în litigiul principal, care prevede o eşalonare pe cinci ani a rambursării acestor taxe şi care condiţionează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justiţiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autorităţile publice să îşi îndeplinească obligaţiile dacă acestea nu şi le îndeplinesc de bunăvoie. Instanţei de trimitere îi revine sarcina de a verifica dacă o reglementare precum cea care ar fi aplicabilă în cauza principală în lipsa unui astfel de sistem de rambursare îndeplineşte cerinţele principiului efectivităţii.

Prin urmare, instanţa a constatat că în prezenta cauză nu este aplicabil art. XV din OUG nr.8/2014, acest act normativ fiind contrar dispoziţiilor comunitare şi prin urmare, executarea silită nu este suspendată, iar restituirea sumelor încasate cu titlu de taxa de poluare nu se va eşalona.

În ceea ce priveşte dispoziţiile Ordinului nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal, instanţa a constatat că la art. 2 s-a prevăzut faptul că restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii şi înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competenţa de administrare a creanţelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003. Instanţa a reţinut însă că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului atitudinea de pasivitate a instituţiilor publice este contrară art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care reglementează dreptul de acces la justiţie. Astfel, în Hotărârea Şandor contra României, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1048 din 25.11.2005, Curtea a reţinut că nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obţine satisfacţie.

Prin urmare, având în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care se aplică cu prioritate faţă de dispoziţiile naţionale reglementate prin Ordinul nr. 1899/2004, astfel cum prevede art. 20 alin. (2) din Constituţie coroborat cu art. 3 alin. (3) C.pr.civ, instanţa a constatat că nu exista obligaţia intimatului creditor ca, anterior declanşării executării silite, să formuleze o cerere prin care să solicite contestatoarei debitoare să-şi execute voluntar obligaţiile impuse prin sentinţa civilă sus-menţionată.

Pentru aceleaşi considerente, instanţa a constatat că în prezenta cauză contestatoarea nu poate invoca nici dispoziţiile art. 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Astfel, conform art. 2 dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului. 

Astfel, sentinţa civilă nr. ......... a devenit definitivă prin nerecurare la data de ........... Or, cum anterior a fost arătat, contestatoarea debitoare avea obligaţia de a achita sumele stabilite în sentinţă voluntar, fără să aştepte ca intimatul debitor să îi ceară să execute sentinţa.

Or, până la momentul formulării cererii de executare silită din data de ........ au trecut peste 1 an, fără ca debitoarea să întreprindă vreun demers pentru executarea sumei.

Instanţa a constatat că pentru ca instituţiile publice să beneficieze de termenul de 6 luni este necesar ca executarea creanţei să nu înceapă sau să nu continue din cauza lipsei de fonduri. Or, în situaţia în care contestatoarea debitoare nu a întreprins niciun demers pentru a face dovada lipsei fondurilor şi nici nu a adus la cunoştinţa intimatului creditor lipsa de fonduri, acesta din urmă în mod legal a procedat la executarea silită.

Totodată, instanţa a constatat că oricum prin somaţia nr. .......... din data de ....... (f.....) executorul judecătoresc i-a comunicat intimatei ca are un termen de 6 luni pentru a vira suma de bani, nefiind adoptată nicio formă de executare silită.

În lumina celor ce preced, instanţa a constatat că în mod legal a fost declanşată executarea silită.

Referitor la motivele de contestaţie privind cheltuielile de executare, instanţa a reţinut că opus susţinerilor contestatoarei, acestea au fost detaliate în cuprinsul încheierii din data de ......, după cum urmează: ..... lei taxă judiciară de timbru, ..... cu TVA inclus costuri privind întocmirea dosarului de executare, ........ lei onorariu de avocat şi ......... lei onorariu de executor judecătoresc cu TVA inclus.

Instanţa mai a reţinut că onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit la suma de ........ de lei, acesta nedepăşind limita maximă impusă de dispoziţiile art. 39 alin. 1 litera a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Instanţa a apreciat că nu se impune reducerea acestuia, având în vedere că acesta nu depăşeşte plafonul maxim prevăzut de dispoziţiile legale, iar în situaţia în care debitoarea contestatoare nu va achita voluntar suma, executorul judecătoresc va întreprinde alte forme de executare silită, astfel încât instanţa nu poate constata că onorariul executorului judecătoresc este disproporţionat faţă de complexitatea actelor de executare întreprinse.

Referitor la sumele stabilite pentru emiterea adresei de către executorul judecătoresc, a somaţiei şi a cheltuielilor de deplasare, instanţa a reţinut că acestea au fost stabilite cu respectarea art. 670 alin. (3) pct. 5-7 C.pr.civ, acestea fiind cheltuieli efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită, cheltuieli de transport conform chitanţelor ataşate şi cu efectuarea altor acte de executare silită.

Astfel, aceste categorii de cheltuieli au o natură cu totul diferită, onorariul reprezentând plata executorului judecătoresc pentru munca prestată, iar cheltuielile cu efectuarea actelor de executare silită sunt costuri generate efectiv de întocmirea actelor.

În ceea ce priveşte onorariul avocatului în suma de ............ lei, instanţa a reţinut că acesta este proporţional cu specificul activităţii acestuia pe parcursul procedurii executării silite, având în vedere debitul urmărit pe calea executării silite, precum şi actele procedurale specifice, la dosarul de executare fiind depuse şi dovezi privind realitatea perceperii acestui onorariu de către intimată (chitanţă f .........., factura f ........, împuternicire f .........).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea .............., in termen legal, acesta fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a Civilă la data de ............., sub nr. unic ............

 Apelanta contestatoare, prin apelul formulat a solicitat admiterea acesuia, modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii contestaţiei la executare astfel cum a fost formulată, anularea actelor de executare emise de BEJ .......... în Dosarul de executare nr. .............

În motivarea apelului arată apelanta că soluţia instanţei de fond este nelegală şi vădit netemeinică, bazându-se pe o interpretare greşită, subiectivă şi parţială a dispoziţiilor legale aplicabile, precum şi a probelor (înscrisurilor) administrate în cauză, ignorând total apărările formulate in cauză de instituţie, deoarece:

Soluţia pronunţată este nejustificată şi contrară prevederilor legale, întrucât din probatoriul administrat în cauză a făcut dovada că instituţia deja restituise dlui ............ două transe din suma reprezentând "taxă pe emisie poluantă" menţionată în baza sentinţei civile nr.........., cea de a treia fiind programată pentru luna noiembrie 2017, astfel cum rezultă din analiza Notelor privind restituirea unor sume nr. ............ (pentru suma de ........ iei) şi nr. ......... (pentru suma de .......... lei), emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov în baza  Deciziilor nr. ......... şi nr. ........... de soluţionare a  cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum si orice alte sume stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri judecătoreşti.

Consideră nejustificată constatarea judecătoriei potrivit căreia instituţia nu ar fi făcut dovada virării efective a acestor sume. În condiţiile în care în cuprinsul notelor sus-menţionate a fost indicat concret contul bancar ........... indicat de d-l ................. în cererea sa de restituire, aceste note fiind emise oficial de instituţie.

Astfel, solicită să se ia act de faptul că instituţia a fost înştiinţată despre faptul că executorul a declanşat executarea silită prin înştiinţarea emisă ia data de ........ în Dosarul de executare nr. ............. document înregistrat la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Ilfov sub nr. ........., menţionând în cuprinsul acestei înştiinţări că executarea are la bază titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. ............. pronunţată de Tribunalul Ilfov - Secţia Civilă în Dosarul nr. ............

Ulterior acestei înştiinţări, executorul judecătoresc a comunicat AJFP Ilfov somaţia prin care solicită luarea tuturor măsurilor care se impun pentru virarea sumei de ...... lei sumă compusă din .......... lei reprezentând cheltuieli de judecată şi ......... lei reprezentând debit lei şi ............ lei dobânda fiscala de 0,02%/zi pentru perioada ......... (636 zile), aplicată la suma de .......... lei si ......... lei dobânda fiscală de 0.03%/zi pentru perioada ........... (671 zile), aplicată la suma de .............. lei şi ........... lei dobânda fiscală de 0.04%/zi pentru perioada ............ (611 zile), aplicată la suma de ........... lei şi ............. lei cheltuieli de executare silită".

Solicită instanţa de control judiciar să constate că executarea declanşată împotriva instituţiei noastre de Biroul Executorului Judecătoresc .......... pentru creditorul ......... în Dosarul de executare nr. ......... este nelegală si netemeinică, deoarece:

Executarea  silită  este  nelegală  în  condiţiile  în  care  instituţia  deja  restituise d-lui ......... două transe din, suma reprezentând „taxă pe emisie poluantă” menţionată în baza sentinţei civile nr. ..........., cea de a treia fiind programată pentru luna noiembrie 2017, restituirea fiind continuată si în lunile mai si iulie ale anului 2018.

Pentru edificarea instanţei de apel, a ataşat prezentului apel extrasele de cont care dovedesc virarea către d-l ......... a sumelor stabilite în sarcina instituţiei noastre prin sentinţa civilă nr. ......... pronunţată de tribunalul Ilfov - secţia civila în dosarul nr. ........ (rămasă definitivă prin nerecurare), în prezent fiindu-i restituită întreaga sumă stabilită prin titlul executoriu.

Executarea silită derulată în prezent de BEJ ............ împotriva instituţiei este vădit nelegală si abuzivă, neputându-se pretinde o dublă plată a sumei stabilită prin sentinţa civilă nr.  ............. atâta timp cat extrasele de cont fac dovada că nu mai  datorează nicio sumă de bani d.lui ...........

Pe de alta parte face  cunoscut faptul ca a fost publicată în M.O. Partea I Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 52/04.08.2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, laxa pentru emisiile poluante provenite de ia autovehicule şt a timbrului de mediu pentru autovehicule.

Ari 5 - "(1) Sumele rămase de restituit reprezentând taxa specială pentru autoturisme si autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgentă se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora. în termen de 120 de zile de ta data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă...

Art. 6 - Restituirea sumelor prevăzute la alin 1 se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şl completările ulterioare, astfel:

b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 01 septembrie 2018 -31.03.2019.

Art. 7 - începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

Art. 8 - In termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice aprobă prin ordin comun, normele metodologice de aplicare a acesteia, care se publică în Monitorul Oficia! ai României, partea l.

Prin urmare, este nelegală demararea procedurii de executare silită împotriva instituţiei, fără a i se acorda posibilitatea achitării obligaţiilor de bunăvoie, conform dispoziţiilor art. 622 alin. 1 şi alin. 2 Cod proc.civ.

Instituţia nu a dat dovadă de rea-credinţă cu privire la modalitatea de restituire a acestor sume achitate cu titlu de laxă timbru mediu'', ci s-a conformat întocmai prevederilor legale, obligatorii atât pentru instituţie, cat si pentru solicitant.

Prin urmare, executarea silită declanşată împotriva instituţiei este abuzivă şi nelegală, fără a i se acorda posibilitatea achitării obligaţiilor de bunăvoie, conform dispoziţiilor art. 622 alin. 1 şi alin. 2 Cod proc.civ., cu toate că instituţia nu are nicio culpă în speţă din moment ce efectua procedura de restituire, în tranşe, a sumelor achitate cu titlu de "taxă timbru mediu".

Chiar şi în măsura în care s-ar aprecia că nu este în situaţia să dea  aplicabilitate dispoziţiilor art. 7 din OUG nr. 52/2017: executarea silită declanşată este nelegală în condiţiile în care, în mod  abuziv, se procedează la somarea si, mai mult chiar la actualizarea cu dobânda fiscală a sumei de .......... lei (achitată de reclamant cu titlu de „taxă timbru mediu"), cu toate că - asa cum a arătat - instituţia a achitat deja doua transe din aceasta suma, in procedura de restituire prevăzută de lege.

Aşadar, din moment ce instituţia derula procedura de piaţă prevăzută de legislaţia de specialitate, solicită să se constate că executarea silită este vădit nelegala.

În consecinţă, întrucât instituţia derula procedura de restituire cu respectarea legii, este inadmisibil a se pretinde acum instituţiei să achite:

-cheltuielile de executare în sumă de ........ lei stabilite prin încheierea fără număr din data de întocmită de Birou! Executorului Judecătoresc .......... în Dosarul nr. ............,

-suma de ......... lei reprezentând actualizarea cu dobânda fiscală stabilită prin încheierea nr. ........... întocmită de aceiaşi executor judecătoresc, cu atât mai mult cu cât modalitatea actualizării {dobânda fiscală} sumei achitate la bugetul de stai cu titlu de "taxă timbru mediu" a fost reglementată expres de legiuitorul român, fiind obligatorie atât pentru Instituţiile statului, cât şi pentru contribuabilii ~ persoane fizice/juridice care sunt îndreptăţiţi la această restituire.

În ceea ce priveşte suma de ............ iei stabilita prin încheierea din data de ........ de către BEJ ........... cu titlu de cheltuieli de executare pentru cererea de executare formulată de d-lui ........... în calitate de creditor, această depăşeşte baremul maximal prevăzut de art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Precizăm că. textul de lege este fără echivoc, reglementând onorariile maxime cuvenite executorilor judecătoreşti, astfel încât onorariul stabilit nu trebuie să depăşească limitele maxime impuse de lege, incluzând TVA si cheltuieli de executare, neprezentând relevantă.

Subaspectul  aplicabilităţiitextului  de  lege,  faptul  că executorii  judecătoreşti  sunt plătitori de TVA.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea practicării unor onorarii încadrate în anumite limite. Însa în mod cert a avut în vedere complexitatea cauzei şi a actelor de executare, reflectate în demersurile efectuate şi munca prestată, ceea ce nu justifică în situaţia dată cuantumul cheltuielilor de executare la o astfel de sumă.

Raţiunea reglementării unor plafoane maximale ale onorariilor percepute de executorii judecătoreşti este reprezentată de necesitatea asigurării unei protecţii a debitorului care, deşi trebuie să acopere cheltuielile executării silite totuşi nu trebuie să suporte nişte cheltuieli de executare disproporţionat de mari, prin raportare la debitul său.

Prin urmare, pentru respectarea unui principiu al echităţii, onorariul maximal indică de legiuitor trebuie respectat în toate cazurile, indiferent de executorul judecătoresc ales de creditor, respectiv indiferent dacă acesta este plătitor de TVA. sau nu.

Această concluzie se desprinde şi din cele două principii invocate de către instituţia, respectiv principiul "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus" (Legea nr. 188/2010 stabilind onorariul maximal al  executorilor, indiferent de impozitele şi taxele pe care aceştia trebuie să le suporte), precum şi principiul "in dubio pro reo", conform cu care, deoarece legea nu prevede expres, aceasta trebuie interpretată în favoarea debitorului executat silit (aplicarea acestui principiu în materie fiscală fiind 7/7 dubio contra fiscunt).

Aşadar, această interpretare a art. 39 din Legea nr. 188/2000 nu îl prejudiciază sau discriminează în nici un mod pe executorul judecătoresc plătitor de TVA. prin raportare la executorii judecătoreşti, care, în temeiul art. 152-153 Cod fiscal, sunt scutiţi de taxă. Astfel sarcina prestatorilor de servicii plătitori de TVA de a aplica taxa pe valoare adăugată serviciilor pe care le prestează şi de a o transmite pe aceasta, mai departe, statului, este compensată prin dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată aferente tuturor achiziţiilor destinate serviciilor prestate, conform art. 145-149 Cod fiscal, drept de care executorii neplătitori de TVA nu beneficiază,

Astfel cheltuielile de executare stabilite de executorul judecătoresc nu se încadrează în prevederile art. 39 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, mai mult deoarece textul "de lege este fără" echivoc, reglementând onorariile maxime cuvenite executorilor judecătoreşti," nu prezintă relevanţă, sub aspectul aplicabilităţii acestuia, că executorii  judecătoreşti sunt plătitori de TVA, astfel încât onorariul stabilit nu trebuie să depăşească limitele maxime impuse de lege. incluzând şi TVA şi cheltuieli de executare.

Mai mult decât atât, apreciază că onorariul stabilit de executorul judecătoresc este vădit disproporţionat raportat la activitatea prestată de catre acesta.

In acest sens, arată că art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti si Ordinul nr. 2550/14 11.2006 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 2561/2012 cuprind onorariile minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti.

La stabilirea nivelului maxim al onorariului executorului judecătoresc, legiuitorul a avut în vedere întreaga activitate de executare silita. Procesul de executare silită cuprinde c serie de etape şi presupune efectuarea anumitor acte de executare, respectiv emitere somaţie, proces verbal de cheltuieli de executare, proces verbal de actualizare a creanţei, adresa de înfiinţare a popririi, adresa de înştiinţare a debitorului cu privire la înfiinţarea popririi, iar în cazul valorificării bunurilor mobile sau imobile procesul execuţional este mult mai complex: Inventarierea, identificarea şl evaluarea, bunurilor vânzarea ia licitaţie publică (emiterea şi publicarea anunţurilor privind vânzarea, emiterea proceselor verbale de licitaţie, a actului de adjudecare etc).

Susţinerea că la stabilirea nivelului maxim al onorariului executorului judecătoresc, legiuitorul a avut în vedere întreaga activitatea de executare silită, este pe deplin susţinută de art. 55 alin. 3 din OMJ nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti care stipulează că: :'La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să, reflecte cheltuiala executorului judecătoresc. efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinii."

Or, stabilirea unui onorariu în cuantum de .......... lei calculat l a valoarea creanţei de recuperat este vădit disproporţionat, nefiind justificat de efortul intelectual depus, complexitatea si valoarea actelor de executare sau de răspunderea pentru actele de executare îndeplinite, respectiv somaţia şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, prin aceasta încălcându-se principiul echităţii, întrucât executarea silită are ca scop satisfacerea creanţei creditorului, iar nu pedepsirea debitorului prin obligarea la plata unor cheltuieli exorbitante şi nejustificate.

Pe cale de consecinţă, stabilirea onorariului executorului judecătoresc fără raportare la activitatea efectiv prestată de către acesta este nelegală.

Referitor la suma de ................ lei reprezentând onorariu avocat, solicită să se observe că în mod nejustificat a fost inclus în cheltuielile de executare, menţinut greşit de instanţa de fond prin sentinţa apelată.

Apreciază că nu putea fi inclus în cheltuielile de executare onorariul de avocat raportat la munca prestată de către acesta. în condiţiile în care în faza c/e executare silită demersurile sunt făcute de către executor si nu de către avocat si, prin urmare consideră că stabilirea de către executorul judecătoresc si a plătii altor cheltuieli neprevăzute în hotărârile judecătoreşti este total nelegală si netemeinică.

Solicitarea plătii unui onorariu de avocat în cuantum de ........... lei este nelegala din perspectiva faptului că în dosarul de executare nr. ............ s-au făcut acte de executare doar de către executorul judecătoresc, motiv pentru care solicităm ca acest onorariu să fie înlăturat/cenzurat de către instanţa de judecată în temeiul art. 451 alin. 2 Cod procedură civila.

În  acest  sens  Învederează  instanţei  şi  practica  CEDO  prin  care  s-a statuat (Costin împotriva României) faptul ca in conformitate cu jurisprudenţa Curţii, un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor decât în măsura în care se stabileşte realitatea, necesitatea şi  caracterul rezonabil ai cuantumului lor", caracterul rezonabil ai cheltuielilor semnificând faptul ca în raport cu natura activităţii efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de prestarea serviciului, acestea să nu fie exagerate.

Or, în condiţiile în care angajamentul avocatului ales a constat doar în redactarea unei simple cereri către executorul judecătoresc, un asemenea onorariu nu este justificat, fiind disproporţionat faţă de munca prestată. Obligarea instituţiei la plata unei astfel de sume cu titlu de cheltuieli de executare ar fi o soluţie nedreapta, comparativ cu demersurile efectuate şi munca prestată de către avocat în faza executării silite.

Contractului de asistenţă juridica îi este aplicabil principiul libertăţii de voinţă, părţile contractante având posibilitatea de a stabili onorariul pe care ii consideră adecvat. Pe de altă parte, obligarea debitoarei la plata cheltuielilor generate de procedura executării silite, se fundamentează pe culpa debitoarei care nu a înţeles să execute în mod voluntar obligaţiile stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu, ceea ce nu este aplicabil in speţă instituţia derulând procedura de restituire a sumelor, în tranşe, astfel cum a stabilit legiuitorul.

Astfel, este necesar că d-lui ............ trebuie să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, prin executare voluntară în măsura în care sunt justificate, cu un cuantum rezonabil şi sunt consecinţa atitudinii culpabile a debitorului.

Consideră că instanţa de trebuie sa îşi manifeste rolul activ conferit de legiuitor putând să îşi exercite abilitatea de a cenzura cuantumul onorariului avocatului în faza de executare silită, fără ca prin aceasta să intervină în raportul juridic decurgând din contractul de asistentă legală şi fără ca un asemenea efect să se producă, fie şi indirect, câta vreme instanţa de judecată trebuia să vegheze la menţinerea echilibrului procesual şi la asigurarea garanţiilor pentru părţi a desfăşurării unui proces echitabil. O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu urmează a fi suportat de partea potrivnica, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţa de judecată. în sensul acesta este şi jurisprudenţa C.E.D.O., care. Investită fiind cu soluţionarea pretenţiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse şi onorariile de avocat, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.

În analiza onorariului de avocat pretins în cursul executării silite, Instanţa judecătorească - dispunând reducerea sau, eventual, înlăturarea acestuia - nu ar fi stânjenit executarea contractului de asistenţă juridică şi nici nu l-ar fi controlat direct sau indirect, iar cu atât mai puţin nu ii modifica sau anula, raportul juridic generat de încheierea lui menţinându-se în integralitatea sa.

Astfel, prin executare se pretindea instituţiei să achite şi onorariul avocatului în cuantum de ............ lei, deşi executorul judecătoresc îndeplineşte majoritatea activităţilor necesare executării silite. Munca depusă de avocat pentru acest onorariu consta doar în formularea cererii de executare silită adresate executorului judecătoresc şi urmărirea desfăşurării executării silite. Or, ambele activităţi pe care se presupune că le-a exercitat avocatul au o complexitate redusă si nu presupuneau soluţionarea unor probleme de drept controversate, o activitate de cercetare din partea avocatului sau efort sporit, prin urmare solicita anularea acestui onorariul de avocat.

 Pentru argumentele de  fapt şi temeiurile de  drept enunţate mai sus, solicită admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei, civile nr. ..........., în sensul admiterii contestaţiei la executare astfel cum a fost formulată, anularea actelor de executare emise de BEJ ................. în Dosarul de executare nr. .........

Examinând apelul declarat de catre contestatoarea ....................., prin prisma motivelor de critică exprimate, tribunalul apreciază că apelul declarat de aceasta este fondat, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit disp. art. 712 alin.1 Cod proc. Civ. (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii. (3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Conform art. 632 alin. 1 C.p.c. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu iar conform art. 632 alin. 2 C.p.c. constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive precum şi orice hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Prin sentinţa civilă nr. ............... (f. ..........) pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. .........., definitivă prin nerecurare, contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 3 Bucureşti a fost obligată la plata către intimatul ................ a sumei de .......... lei reprezentând taxă de poluare, însoţită de dobânda legală aferentă debitului principal calculată până la data înregistrării cererii şi în continuare până la data plăţii efective, la care s-a adăugat suma de ............. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de ............, intimatul .......... a formulat cerere de executare silită (f .........) a sumelor cuprinse în titlul executoriu, prin încheierea din ........... fiind format dosarul de executare nr. .......... al BEJ ........... (f ..........).

Prin încheierea din data de ........... (f ............) pronunţată în dosarul nr. ............ al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti s-a dispus încuviinţarea executării silite a titlului executoriu sus-menţionate.

Prin încheierea din data de ....... (f. ...........) s-au stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum total de ............. lei.

La data de ....... a fost emisă somaţia prin care i s-a pus în vedere contestatoarei debitoare ca în termen de 6 luni de la primirea acesteia să achite suma totală de .......... lei compusă din .......... lei reprezentând cheltuieli de judecată, ............. lei debit, ............ lei dobândă fiscală de 0,02%/zi pentru perioada ......... (636 zile), .......... lei dobândă fiscală de 0,03%/zi pentru perioada ............ (671 zile), şi ........... lei dobândă fiscală de 0,04%/ zi pentru perioada ......... (611 zile) şi suma de .......... lei cu titlu de cheltuieli de executare.

Tribunalul retine ca in cauza executarea silita declansata a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor legale in vigoare pentru urmatoarele considerente:

In primul rand, tribunalul retine ca intimatul a depus cerere de restituire a sumelor de bani la data de 13........... iar urmare a acestei cereri, contestatoarea a întocmit la data de ............ referatul privind restituirea sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a propus aprobarea sumei de ........ lei reprezentând ............. lei- cheltuieli băneşti; ........... lei cheltuieli de judecată şi .......... lei taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule. În cuprinsul acesteia s-a menţionat că suma ce se va aproba va fi plătită în 5 tranşe anuale, conform art. XV OUG nr. 8/2014.

În acest sens au fost emise şi nota  privind restituirea unor sume nr. ........ cu privire la suma de ....... lei (f .........), nota  privind restituirea unor sume nr. ......./......... cu privire la suma de ......... lei (f ......... dosar Js3) şi nota privind restituirea unor sume nr. ......./........ cu privire la suma de ............ lei (f .........., f ....... dosar Js3), în cuprinsul cărora s-a menţionat că restituirea se efectuează prin virament bancar în contul intimatului.

De asemenea, contestatoarea a depus decizia nr. .......... de soluţionare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, dobânzi şi cheltuieli de judecată privind suma de ......... lei (f ...... Js3).

Tribunalul retine ca, in apel, au fost depuse la dosar dovezile platilor efectuate catre intimat anterior declansarii executarii silite(fila ....... dosar apel), respectiv sumele de ...... lei si ........ lei reprezentnad restituire taxa poluare si taxa pe emisii poluante, din data de ........ si sumele de ...... lei si ........ lei din ........... si ..........., reprezentand restituire taxa pe poluare.

Prin urmare, tribunalul apreciaza ca in fata instantei de apel a fost facuta dovada acestor plati catre intimat anterior declansarii executarii silite, astfel ca la momentul declansarii executarii silite din 25.05.2017, creanta nu putea sa fie cea mentionata in titlul executoriu iar actele de executare silita efectuate pentru intreaga suma de bani fiind nelegale.

Pe de alta parte, tribunalul retine ca plata acestor sume de bani a fost efectuata conform legislatiei in vigoare la momentul formularii cererii de restituire, respectiv conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea, nr. 513 din 31 iulie 2007 si OUG nr. 8/2014.

In ceea ce privește incidenta in cauza a OUG 52/2017, tribunalul retine ca executarea a început  anterior intrării in vigoare acestui act normativ, ce a fost publicata in MO la 07.08.2017, astfel ca legea nu retroactivează iar aplicarea la acest moment procedural a ordonanței in discuție ar contraveni principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 din Constituția României.

Urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 8/2014, prin art.XV, s-a instituit o nouă procedura de plata a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoresti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, dobanzile legale şi cheltuielile de judecata, aplicabilă tuturor hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, deci inclusiv titlului executoriu deţinut de intimat.

Totodată, în vederea menţinerii echilibrului bugetar, legiuitorul a decis ca recuperarea acestor sume să se realizeze pe parcursul a 5 ani, prin plata în fiecare an a 20% din debitul datorat, în termenele prevăzute de art.XV alin.1 – alin.3 din OUG nr.8/2014.

Prin OUG nr. 8/2014 s-au prevazut urmatoarele: (1)„ Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrate si cheltuielile de judecata, orecum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin Plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2)Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile §i completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administrapa Fondului pentru Mediu.

(3)Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2).

(4)In cursul termenului prevazut la alin. (1) price procedura de executare silita se suspends de dreot.

(5)Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele p return or de consum comunicat de Institutul Naponal de Statistics.

(6)Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun aI ministrului mediului si schimbarilor climatice si a ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1).

(7)Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."

Tribunalul retine ca dispozițiile OUG nr. 8/2014, art.XV, au fost declarate constitutionale, Curtea Constitutionala respingand exceptiile de neconstitutionalitate a acestor prevederi prin numeroase decizii pronuntate pana in prezent, astfel ca in ceea ce privește titlul executoriu, intra sub incidenta prevederilor art. 7 din O.U.G. nr. 8/2014,, Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanle de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita (...).

Este adevărat ca trebuie procedat la verificarea incidentei in cauza a principiilor desprinse din Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în cauza C-200/14 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş şi Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În această cauză CJUE a stabilit că modalităţile procedurale referitoare la acţiunile destinate să asigure protecţia drepturilor conferite justiţiabililor de dreptul Uniunii nu trebuie să fie mai mai puţin favorabile decât cele aplicabile acţiunilor similare de drept intern (principiul echivalenţei) şi nici să fie concepute astfel încât să facă imposibilă în practică sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii.

Totodată, CJUE a statuat că un stat membru nu poate adopta dispoziţii care supun rambursarea unui impozit care a fost declarat contrar dreptului Uniunii printr-o hotărâre a Curţii sau a cărui incompatibilitate cu acest drept rezultă dintr-o astfel de hotărâre unor condiţii care privesc în mod specific acest impozit şi care sunt mai puţin favorabile decât cele care s-ar fi aplicat, în lipsa lor, unei asemenea rambursări.

Revenind la decizia analizată azi, Curtea a găsit că o restituire eşalonată a banilor e mai puţin favorabilă decât una integrală: "Principiul echivalenței trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru cererile de rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acțiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern", scrie în hotărârea recentă a judecătorilor europeni.

În plus, "un asemenea sistem de rambursare a sumelor (...) îl plasează pe justițiabil într-o situație de incertitudine prelungită cu privire la data la care va obține rambursarea integrală a cuantumului taxei plătite fără a fi datorate", se mai arată în decizia CJUE.

Nu în ultimul rând, judecătorii europeni arată că autorităţile române nu pot invoca insuficienţa fondurilor atunci când decid rambursarea eşalonată a taxelor auto: ”Nu se poate admite ca un stat membru, în calitatea sa de debitor într-un litigiu precum litigiul principal, să se poată prevala de o insuficiență a fondurilor pentru a justifica imposibilitatea executării unei decizii judecătorești care îi recunoaște justițiabilului un drept conferit de ordinea juridică a Uniunii", este precizat în hotărârea CJUE, care stipulează, practic, că taxa auto trebuie restituită integral.

CJUE a mai statuat faptul că ,,În ceea ce privește cerințele principiului efectivității, trebuie să se examineze, în primul rând, dacă un sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum sistemul instituit prin normele prevăzute la articolul XV din OUG nr. 8/2014 și de Ordinul nr. 365/741/2014 face excesiv de dificilă sau imposibilă în practică exercitarea drepturilor întemeiate pe ordinea juridică a Uniunii, ținând seama de locul pe care aceste norme îl ocupă în ansamblul procedurii, de modul în care aceasta din urmă se derulează și de particularitățile respectivelor norme în fața instanțelor naționale”.

Situația este diferită în cazul în care unui justițiabil care a obținut un astfel de titlu executoriu în urma unei proceduri judecătorești și care a cerut executarea acestuia în fața autorității publice competente i se opune, în aplicarea reglementării în discuție în litigiul principal, un termen de cinci ani înainte de a obține rambursarea integrală a sumelor datorate, ceea ce are drept consecință menținerea situației de nelegalitate în loc de a o îndrepta în cel mai scurt timp.

Pe de altă parte, rambursarea sumelor datorate depinde, conform articolului 3 din Ordinul nr. 365/741/2014 și astfel cum au arătat persoanele interesate în ședință, de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei taxe pe autovehicule, și anume timbrul de mediu. Justițiabilul nu dispune în această privință de niciun mijloc care să îi permită să constrângă autoritatea publică competentă să își îndeplinească obligațiile atunci când aceasta încetează să le execute de bunăvoie, din moment ce executarea silită de drept comun este, în aplicarea aceleiași reglementări, exclusă în cursul acestui termen de cinci ani.

În aceste împrejurări, trebuie să se considere că un asemenea sistem de rambursare a sumelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii împreună cu dobânzile aferente, al căror cuantum a fost constatat printr-o decizie judecătorească executorie, privit în ansamblul său, îl plasează pe justițiabil într-o situație de incertitudine prelungită cu privire la data la care va obține rambursarea integrală a cuantumului taxei plătite fără a fi datorate, fără a dispune de mijloace care să îi permită să constrângă autoritatea publică să își execute obligația dacă aceasta nu procedează de bunăvoie la executare, indiferent dacă din motive legate de lipsa fondurilor sau din alte motive.

Cu toate ca procedura de eșalonare a restituirii taxei pe o perioada de 5 ani este contrara jurisprudenței CJUE si CEDO, tribunalul retine ca dispozițiile OUG nr. 8/2014, art. XV, au fost declarate constituționale, astfel ca prin acestea se instituie si procedura de urmat pentru a se obține rambursarea sumei de bani, fiind necesar ca restituirea sa fie făcuta urmare a unei cereri adresata de creditor.

Totodata, tinand cont ca anterior depunerii cererii de executare silită,  debitorul şi-a executat de bunăvoie obligaţia de plată a doua transe din taxa de poluare şi cheltuielile de judecata stabilite prin titlul executoriu, nefiind incidente dispoziţiile art.622 alin.2 C.pr.civilă, intimatul nu era îndreptăţit să demareze executarea silită potrivit Codului de procedură civilă în vederea recuperării acestor sume.

Astfel, tribunalul retine ca intimatul este cel ce a adresat o cerere de restituire a acestei taxe de poluare catre contestatoare in anul 2015, acceptand platile facute esalonat pana in acel moment, aspect recunoscut si prin cererea de executare silita, astfel ca acesta a acceptat tacit procedura prevazuta de aceste acte normative si nu a recurs la executarea silita potrivit dreptului comun.

Potrivit art. 117, alin.9 C.proc.fiscală ,, Procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art. 124, se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor”.

Prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899/2004 a fost aprobată procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la bugetul statului, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal, în ipoteza în care acestea se încadrează în una din situaţiile prevăzute de art. 117 C.proc.fiscală.

Tribunalul retine ca cererile de restituire se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.

Prin urmare, având în vedere că pentru restituirea sumelor de bani achitate la bugetul statului, legiuitorul a prevăzut o procedură specială si intimatul a urmat si acceptat aceasta procedura, fiind achitate anterior declansarii executarii silite anumite transe din suma datorata iar decizia nr. ............. de soluţionare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule, dobânzi şi cheltuieli de judecată privind suma de ................ lei nu a fost contestata de catre intimat in contencios, tribunalul apreciaza ca executarea silita in acest dosar de executare pentru intreaga suma de bani este nelegala.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite apelul, va schimba in parte sentinta civila si va admite contestatia la executare cu consecinta anularii executarii silite in dosarul de executare nr. ........... al BEJ ............

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta contestatoarea .............., cu sediul în ..............., în contradictoriu cu intimatul .............. domiciliat în ............., împotriva sentinţei civile nr. .............. pronunţată în dosarul nr. .............. de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că:

Admite contestaţia la executare.

Anulează executarea silită in dosarul de executare nr. ........... al BEJ ...............

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.04.2019.

Preşedinte  Andrei Gongone

Judecător  Iulian Panait

Grefier George Florentin Băltăreţu

Red./Tehnored/Jud. I.P.

4 ex./10.06.2019.

----------------------------------

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti

Jud. fond: Ioana Alexandra Brînzaru

Domenii speta

Spete similare