Rezoluţiune contract /reziliere contract - două obiecte principale ale contractului - livrarea licenţei c şi serviciile de mentenanţă şi suport pentru c; părţile au încheiat un contract complex, care întruneşte doua contracte cu caractere diferite: un con

Hotărâre 3300 din 20.05.2019


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21.01.2019, din dosarul …/299/2018, instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale formulate de pârâta-reclamant A S.R.L. în contradictoriu cu reclamanta-pârâta B S.R.L. şi în temeiul art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 a constatat  suspendată de drept cauza având ca obiect pretenţii, formulată de către reclamanta-pârâtă B SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă A SRL.

Urmare a disjungerii cererii reconvenţionale, s-a înregistrat pe rolul instanței dosarul nr. 2220/299/2019, în care reclamanta A S.R.L.  în contradictoriu cu pârâta B S.R.L., a solicitat ca prin hotărârea ce  se va pronunța să se constate  rezoluțiunea contractului de prestări servicii nr. 121/01.03.2016, să se dispună repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei la plata daunelor interese sau la restituire tuturor sumelor achitate în derularea contractului, anume 85466,98 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii,  reclamanta a arătat că prin contractul de prestări servicii încheiat între părţi, pârâta şi-a asumat obligaţia de furnizare software pentru o anumită activitate, magazin online, obligaţie de rezultat. Deşi iniţial au fost achitate toate sumele scadente, programul de software nu funcţiona la parametri rezonabili. Conform ofertei prestatorului programul trebuia să fie funcţional începând cu data de 20.04.2016, însă din motive neimputabile reclamatei programul nu a funcţionat în parametri rezonabili nici în luna iulie 2016, fiind făcute multe operaţiuni manual: blocarea vânzărilor, imposibilitatea de accesare a comenzilor etc.

Prima factură neachitată a fost emisă la mai mult de două luni de la data la care programul trebuia să funcţioneze. Raportat la faptul că acesta nu funcţiona, reclamanta a precizat că era evident necesar să amâne plata ratelor scadente, urmare a neexecutării de către prestator a obligaţiilor asumate. Pe durata celor 6 luni în care a avut acces la licenţa achitată şi la programul oferit, i-a fost indusă de către prestator ideea că sistemul reclamantei este cauza pentru care programul nu rula la parametri normali.  A mai adăugat că deţinea toate cele cerute de furnizor prin ofertă, iar faptului că programul nu putea rula în parametri normai este vina prestatorului şi rezultă din instruirea incompletă sau deficitară a celor care foloseau sistemul. A precizat că au încercat rezolvarea acestor probleme, dar furnizorul o obliga la creşterea substanţială a achiziţiilor, prin cumpărarea altor echipamente software şi la plata integrală a facturilor scadente, deşi se afla în imposibilitatea efectivă de a derula activitatea în condiţii normale.

Reclamanta a mai precizat că de la data de 09.09.2016 programul a fost suspendat şi nu a mai avut acces la acesta, deşi licenţa  C era achitată integral. Astfel, a fost pierdută baza de date şi a fost nevoită să achiziţioneze un alt soft pentru derularea afacerii. Apreciază că oferta furnizorului a fost înşelătoare, deoarece era necesară o investiţie mai mare decât cea prezentată, aspecte ce reies din corespondenţa purtată, dar care ar fi relCte şi printr-o expertiză  a software-ului.

A precizat că cererea priveşte rezoluţiunea contractului, întrucât acesta avea ca obiect livrarea unui soft, chiar dacă plata era în rate, iar în cazul în care instanţa apreciază că operaţiunea este succesivă solicită rezilierea cu daune interese la valoarea prejudiciului creat, anume plăţile făcute, fără a mai cuantifica pierderile suferite urmare a nefuncţionării programului, fapt care ar necesita o altă expertiză  de specialitate.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1516-1518, art. 1523 alin. 2 lit. a, art. 1530, at. 1574-1551, art. 1554-1556 C.civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertiză de specialitate.

La data de 02.07.2018, pârâta a depus întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată şi a solicitat, pe fond, respingerea ca nefondată.

În motivare, a indicat faptul că situaţia prezentată de reclamantă nu este conformă cu cele întâmplate. A precizat că magazinul online a funcţionat încă din primul moment în care a fost livrat. Sintagma „parametri normali” folosită de reclamantă are caracter subiectiv, iar parametrii normali ar fi existat dacă reclamanta ar fi respectat termenii contractuali şi şi-ar fi asumat training-urile de utilizare. A precizat că excepţia de neexecutare operează în favoarea sa şi că invocă această excepţie, deoarece nerespectarea dispoziţiilor contractuale s-a făcut iniţial prin neplata serviciilor prestate, conform termenilor contractuali. Neplata facturilor este motivul pentru care a fost suspendat accesul la server, accesul putând fi reluat după plată. Majoritatea problemelor invocate de pârâtă au apărut din cauza modului deficient de utilizare a soft-ului şi din lipsa organizării şi cooperării personalului societăţii debitoare, aspecte precizate expres în contractul asumat de către părţi şi nerespectate de pârâtă.

Pârâta a mai precizat că aplicaţia a funcţionat mereu în parametri optimi, că este folosită de alţi clienţi, fără a întâmpina probleme. Mai mult, înainte de a i se opri accesul la aplicaţie, pârâtei i s-a pus în vedere faptul că îi va fi restricţionat accesul în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată, aspecte ignorate de aceasta. Deşi majoritatea problemelor ivite se datorau culpei pârâtei, acestea au fost rezolvate cu respectarea termenelor, iar când problemele nu reprezentau erori ale softului, ci dezvoltări suplimentare,  au fost propuse soluţii, contra cost.

În apărare a mai indicat şi că s-a încercat soluţionarea pe cale amiabilă a problemei, fără rezultat. În cadrul acestui demers a fost emisă o invitaţie de conciliere, acceptată de pârâtă. Ca rezultat al întrevederii, a indicat că a fost de acord să efectueze un nou training de specializare, fără costuri suplimentare, cu condiţia ca reclamanta să efectueze plăţile restante. Pârâta face trimitere la contractul de tranzacţie încheiat între părţi, prin care s-a concluzionat că problemele ivite sunt datorate modului deficient al utilizării softului şi neasimilarea informaţiilor din training-ul specializat.

A precizat că este îndoielnică invocarea de către reclamantă a excepţiei de neexecutare a contractului, având în vedere că  au fost efectuate plăţi parţiale şi a acceptat să plătească facturile restante în condiţiile efectuării unui training de specialitate.

În şedinţa publică din data de 11.02.2019 instanţa, în temeiul art. 258 coroborat cu 265 C.proc.civ. a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri şi a luat act de renunţarea reclamantei la proba cu expertiza IT. La termenul de judecată din data de 15.04.2019 instanţa a administrat proba testimonială cu martora D.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin oferta făcută de pârâta B S.R.L. reclamantei A S.R.L. de implementare a platformei C pentru x.ro şi storefriont-urile conectate (f. 4-8 vol. I) s-a estimat termenul de implementare al softului la 8 săptămâni. În rubrica investiţie iniţială s-au stabilit 2 paşi, pasul 1 constând în licenţă C şi implementarea platformei, iar pasul 2 contând în analiză, import date din Magento, implementare template existent pe x.ro, implementare funcţionalităţi speciale pentru preluarea produselor, implementare campanii speciale pentru flash-sales, testare şi project management.

Între părţi s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 121/01.03.2016 (f. 88-93 vol.  I) având ca obiect furnizarea de către pârâta a următoarelor produse şi servicii: licenţa C pe o perioadă nedeterminată, implementarea front-end-urilor flash, care include adaptarea template-ului e-commerce la layout-ul actual , importul datelor, funcţionalităţi speciale pentru preluarea produselor. La articolul 1 pct. 1 lit. d sunt incluse mentenanţa și suport care include în principal rezolvarea problemelor tehnice cu aplicaţia (introduse din erori umane sau nu, în limita a 6 ore pe lună), suport telefonic şi prin email şi acces la update-uri de soft pentru bug-fix-uri realizate în C sau update-uri de securitate. La litera f se menționează obligaţia pârâtei de a implementa C pe serverul beneficiarului, la achitarea integrală a contractului, server care poate  fi furnizat şi de prestator.

În articolul 4 părţile au stabilit că preţul pentru licenţa C este de 7660 euro, ce se va plăti în 3 rate: rata 1 pe 05.04.2016, rata 2 pe 08.05.2016, rata 3 pe 08.06.2016 sau 08.05.2016. Pentru implementarea front-end-ului flash preţul este de 14040 euro, ce va fi plătit în 3 rate, după cum urmează rata 1 – suma de 3360 euro pe 08.07.2016 sau 08.06.2016, rata 2 – 5340 euro pe 08.08.2016 sau 08.07.2016 şi rata 3 – 5340 euro pe 08.09.2016 sau 08.08.2016. Implementarea front-end-ului flash va începe pe data de 04.04.2016.

La articolul 6, punctul 6 litera c pct. i, se precizează că prezentul contract poate înceta prin rezilierea de către beneficiar, în cazul în care prestaţiile comandate nu sunt executate sau sunt executate cu întârziere în mod repetat sau în baza unei notificări cu cel puţin 30 zile calendaristice în avans. La punctul ii) se precizează că rezilierea poate avea loc la iniţiativa prestatorului în cazul în care facturile acceptate la plată de beneficiar nu sunt achitate în termen de maxim 30 zile calendaristice de la scadenţă.

La articolul 7 părţile au convenit că data intrării în vigoare a contractului este 01.03.2016, iar durata contractului este pe termen de un an  de la data intrării în vigoare, adică până la data de 28.02.2017, dacă niciuna dintre părţi nu  şi-a manifestat în scris cererea de reziliere a contractului. Rezilierea devine valabilă după soluţionarea cerinţelor deja emise de beneficiar.

Contractul este asumat prin semnătură şi ştampilă de ambele părţi contractante.

Debitoarea a achitat contravaloarea licenței C, astfel cum rezultă din susținerile concordante ale părților. Din extrasele de cont depuse de reclamantă la dosarul cauzei reiese că aceasta a achitat pârâtei în perioada 24.06.2016 – 01.09.2016 suma totală de 85850,25 lei.

Prin notificarea emisă de B S.R.L. către reclamantă, aceasta este notificată cu privire la existenţa unui sold de 63862,55 lei lei, format din facturi neachitate, cea mai veche cu termen în data de 08.07.2016, deci cu 82 de zile de întârziere la plată. Societatea reclamantă este notificată cu privire la rezilierea contractului, în baza art. 6, pct. 6 litera c. punctul ii), având în vedere faptul că  facturile emise în baza contractului sunt neplătite şi au trecut mai mult de 30 de zile de la data scadentă.

Prin email-ul trimis la data de 28.09.2016, împreună cu notificarea, pârâta a precizat că „maxim vineri va fi suspendat şi accesul la C.” (f. 105 vol. 1)

În răspunsul trimis de societatea reclamantă la data de 29.07.2016 se menţionează că încă de la începutul colaborării au fost întâmpinate dificultăţi în ceea ce privește utilizarea platformei,  aspect ce i-a adus pierderi financiare de minim 42000 lei.  Reclamanta a enumerat dificultăţile întâmpinate de societate: nu  a fost posibil să facă recepţionarea mărfii şi livrarea produselor către clienţi timp de cât C săptămâni, site-ul nu a funcţionat din cauza erorilor, valoarea totală NIR înainte de generare , au fost nevoiţi să introducă manual

A precizat faptul că societatea pârâta a avut cunoştinţă de problemele mai sus menţionate, sesizate telefonic şi prin mail. Cu toate acestea, a menţionat că nu s-a ajuns la o modalitate de lucru eficientă  pe platforma oferită şi că obligaţiile asumate prin contract sunt reciproce, iar serviciile puse la dispoziţie nu au fost conforme cu cele negociate.

În răspuns, B S.R.L. a trimis o comunicare prin care a precizat că problemele întâmpinate de reclamantă au fost toate soluţionate conform contractului în timpul agrea în clauzele contractuale. A răspuns punctual la problemele enumerate de reclamantă, prin care a evidenţiat că blocarea livrării mărfii a fost pur şi simplu o decizie a reclamantei, pierderile au fost cauzate de faptul că platforma nu a fost utilizată în mod corespunzător.  A precizat că toate problemele au fost rezolvate în termenul contractual.

Din susţinerile părţilor, precum şi din  notificarea făcută de B S.R.L. prin care se precizează că toate serviciile către A S.R.L. sunt suspendate, reiese că la data de 09.09.2016 programul a fost suspendat şi reclamanta nu a mai avut acces la acesta, deşi licenţa  C era achitată integral.

În drept, conform art. 1516 C. civ. “(1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin, să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului”.

Totodată,  potrivit art. 1549 alin. 1 C. civ. “Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.”

Conform art. 1766 alin. 1 C.civ. „contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor, se obligă să transmită proprietatea asupra unei cantităţi determinate de bunuri şi să le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau să presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să primească prestarea serviciilor şi să plătească preţul lor.”  Potrivit art. 1771, „Dispoziţiile prezentului capitol se întregesc, în mod corespunzător, cu dispoziţiile privitoare la contractul de vânzare, în măsura în care nu este prevăzută o reglementare specială pentru contractul de furnizare.”

Rezoluțiunea (reglementată de art. 1549- art. 1554 C.civ.) este acea sancțiune care intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu , constând în desființarea retroactivă a acestuia.  Temeiul juridic al rezoluțiunii îl constituie reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte.

Având în vedere faptul că prin contractul încheiat între părţi acestea au stabilit două obiecte principale, anume livrarea licenţei C şi serviciile de mentenanţă şi suport pentru C, instanţa apreciază că între părţi  s-a încheiat un contract complex, care întruneşte doua contracte cu caractere diferite: un contract de vânzare ce are ca obiect furnizarea programului C, aspectele prevăzute în contractul de prestări servicii nr. 121/01.03.2016  articolul 1 pct. 1 litera a, şi un contract de furnizare, ce are ca obiect aspectele prevăzute în contractul de prestări servicii nr. 121/01.03.2016  articolul 1 pct. 1 literele b – f .

Cu privire la contractul de vânzare sunt incidente dispoziţiile art. 1549 alin. 2 C.civ., faţă de natura contractului: sinalagmatic cu executare uno ictu, prin urmare condiţiile cumulative ce vor fi verificate de instanţă sunt: să existe o neexecutare a obligațiilor contractuale, neexecutarea să fie însemnată, astfel cum reiese din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 1551 alin. 1 C.civ., neexecutarea să fie culpabilă, debitorul să fi fost pus în întârziere sau să fie de drept în întârziere.

În cazul contractelor cu executare succesivă, cum este contractul de furnizare încheiat între părţi, creditorul are dreptul la reziliere, chiar dacă neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un caracter repetat. Orice stipulație contrară este considerată nescrisă. El are însă dreptul la reducerea proporțională a prestației sale dacă, după împrejurări, aceasta este posibilă. Dacă reducerea prestațiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul decât la daune-interese. Art. 1554 Cod civil stabilește: contractul desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ținută, în acest caz, să restituie celeilalte părți prestațiile primite. Pentru a putea fi dispusă reziliere este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative: să existe o neexecutare suficient de importantă a obligaţiei asumate, neexecutarea obligaţiei să fie imputabilă debitorului ei, debitorul să fi fost pus în întârziere. Sancţiunea nu intervine în cazul în care neexecutarea este de mică însemnătate, decât în cazul în care are caracter repetat.

Având în vedere faptul că o parte dintre condiţiile anterior enunţate sunt comune, instanţa le va analiza pe acestea împreună.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţia existenţei unei neexecutări a contractului şi condiţia ca neexecutarea să fie imputabilă debitoarei, instanţa apreciază că aceste susţineri  ale societăţii creditoare nu au fost dovedite. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 249 C.proc.civ. cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. Or, în cauza de faţă susţinerea creditoarei privind existenţa unei neexecutări culpabile din partea debitoarei nu a fost dovedită.

Declaraţia martorei D (f. 150, vol. 1) nu cuprinde aspecte constatate personal de aceasta, ci auzite de la alte persoane. Aceasta a precizat că: „din câte am înţeles ... softul nu a funcţionat niciodată”, „cunosc aceste inadvertenţe ale soft-ului o dată  de la administratorul societăţii şi de la vărul meu care era gestionar în depozit,” „din câte am observat s-a purtat o corespondenţă prin email ... din care reieşea că softul nu a funcționat la parametrii agreaţi”, „ tot din corespondenţa de pe email am constatat că faptul că s-a solicitat în repetate rânduri deplasarea unei echipe a societăţii pârâte la sediul societăţii reclamante cu scopul de a remedia problema.” Martora a indicat că a participat la cele două întâlniri avute în scopul rezolvării divergenţelor şi că oral s-a convenit ca aceştia să verifice starea softului şi să încerce să îl facă utilizabil. 

Potrivit dispoziţiilor art. 324 C.proc.civ. în aprecierea declaraţiilor martorilor, instanţa va ţine seama de sinceritatea acestora şi de împrejurările în care au luat cunoştinţă de faptele ce fac obiectul declaraţiei respective. Având în vedere faptul că martora nu a avut contact direct cu soft-ul, ci a aflat de la alte persoane sau din citirea conversaţiilor purtate între părţi aspectele privind pretinsa funcţionare defectuoasă, instanţa constată că declaraţia nu este suficientă pentru a putea reţine existenţa unei neexecutări imputabile debitoarei.

Din conversațiile purtate pe email de către părţi (f.10-32, 37-68, vol. 1 ) nu reiese că există o neexecutare imputabilă creditoarei.  Astfel, la solicitările reclamantei s-a încercat soluţionarea problemelor semnalate. Simplul fapt că există un schimb de emailuri în care poziţiile părţilor sunt contradictorii nu permite instanţei să concluzioneze că pârâta nu şi-a executat obligaţiile asumate. Din emailurile depuse la dosar reiese că  pârâta a considerat că problemele de funcţionare sunt cauzate de modul defectuos de folosire a softului (de exemplu f. 66).

Mai mult, creditoarea este cea care a avut iniţiativa rezilierii contractului, astfel cum reiese din notificarea transmisă prin email la data de 29.09.2016 (f. 105-107, vol. 1). 

În ceea ce priveşte oprirea accesului la C, instanţa reţine că motivul l-a constituit prevederea contractuală de la articolul 6, punctul 6 litera c punctul ii, unde se precizează că rezilierea poate avea loc la iniţiativa prestatorului în cazul în care facturile acceptate la plată de beneficiar nu sunt achitate în termen de maxim 30 zile calendaristice de la scadenţă. Din notificarea trimisă de pârâtă reiese faptul că motivul sistării accesului în constituie neplata facturilor, cu o întârziere de plată de 82 zile (f. 106, vol. 1), neplată care nu a fost contestată de reclamantă.

În concluzie, instanţa nu poate concluziona că reclamanta, căreia îi aparţine sarcina probei, a făcut dovada neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă. Astfel nu se mai impune analiza celorlalte condiții necesar a fi îndeplinite cumulativ pentru a putea dispune rezoluțiunea sau rezilierea, întrucât neîndeplinirea uneia dintre condiții este suficientă pentru a concluziona că nu sunt incidente dispozițiile art. 1549 alin. 1 și 3 C.civ.  Prin urmare, instanța va respinge cererea de rezoluţiune, respectiv reziliere, ce face obiectul prezentului contract, ca neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. 4 C.proc.civ., cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal. Solicitarea reclamantei de a obliga pârâta la plata daunelor interese sau la restituirea sumei de 854660,98 lei, achitată în derularea contractului, instanța constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 1554 alin. 1 C.civ. Față de soluția ce va fi dată pe capătul principal de cerere, raportat la caracterul accesoriu al capătului doi de cerere, instanța îl va respinge, ca neîntemeiat.

Raportat la această soluţie, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ. care prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată, instanţa va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către  A S.R.L. cu sediul în …. în contradictoriu cu B S.R.L. cu sediul ales în …., ca neîntemeiată.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocaţial şi taxă de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 20.05.2019.

PREŞEDINTE,  GREFIER,