Plângere contravenţională. Invocarea necompetenţei teritoriale ulterior primului termen de judecată cu părţile legal citate şi ulterior verificării competenţei. Incheierea de verificare a competenţei caracter intrlocutoriu

Hotărâre 6283 din 10.10.2018


Deliberând asupra excepţiei necompetenţei teritoriale, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău la data de XX.XX.2018, sub nr. XX/200/2018, petenta A, în contradictoriu cu B, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria C nr. C din XX.XX.2017, pe cale de consecinţă exonerarea de la obligaţia de plată a amenzii în cuantum de 250 lei, să fie admisă excepţia tardivităţii comunicării procesului verbal, iar, în subsidiar, înlocuirea sancţiunilor aplicate cu avertisment.

Intimata a depus la dosar întâmpinare la 02.05.2018 (filele 24-27 dosar declinat) prin care a solicitat clarificarea obiectului plângerii cu privire la numărul procesului verbal contestat, a invocat excepţia tardivităţii formulării plângerii contravenţionale, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi neîntemeiată.

La data de 16.05.2018 petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (fila 34 dosar declinat) în care a arătat că din eroare în cererea introductivă a scris nr. XXX şi nu cum ar fi fost corect XX, însă a fost ataşat procesul verbal pe care l-a contestat.

Prin sentinţa civilă nr. XX din XX.XX.2018 pronunţată de către Judecătoria Buzău în dosarul nr. XX/200/2018 a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială invocată de instanţă din oficiu şi a fost declinată competenţa soluţionării prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat sub numărul XX/299/2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de XX.XX.2018.

În şedinţa publică din data de 10 octombrie 2018, instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Analizând susţinerile cererile şi înscrisurile depuse la dosar, în vederea soluţionării excepţiei necompetenţei teritoriale, invocată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, necompetenţa teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. În conformitate cu art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă.

În speţă, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti a fost invocată la primul termen de judecată, cu respectarea dispoziţiilor art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că normele de procedură prevăzute de art. 130 Cod procedură civilă sunt de ordine publică, necompetenţa rezultată din încălcarea acestora putând fi invocată şi de instanţă, din oficiu.

Conform regulilor de drept comun prevăzute la art. 129 alin. 2 şi alin. 3 Cod procedură civilă, necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad şi în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura, în toate celelalte cazuri, necompetenţa fiind de ordine privată.

Conform art. 127 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă, dacă un grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Prevederile art. 127 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă instituie un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care îşi desfăşoară activitatea grefierul care are calitatea de reclamant într-o cauză. Totuşi, dacă grefierul – reclamant se adresează instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, necompetenţa teritorială de ordine publică instituită de art. 127 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă, excepţie absolută fiind, trebuie invocată de părţi sau de judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă.

Or, în prezenta cauză, după cum reiese din încheierea de şedinţă din XX.XX2018 (fila 38 dosar declinat), primul termen de judecată acordat în dosarul XX/200/2018 a fost la data de XX.XX.2018, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar Judecătoria Buzău s-a declarat competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, în baza art. 10 indice 1 din OG 15/2002 şi art. 23 alin. 1 lit. c) din Legea 303/2004. 

La al doilea termen de judecată acordat în dosarul nr. XX/200/2018 la data de XX.XX.2018, Judecătoria Buzău a invocat excepţia necompetenţei teritoriale absolute, în temeiul art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă, faţă de noile aspecte relevate cu privire la calitatea petentei de grefier în cadrul Judecătoriei Buzău – compartimentul arhivă, de care nu a avut cunoştinţă la termenul de judecată din XX.XX.2018.

Instanţa subliniază că potrivit dispoziţiilor art. 235 Cod procedură civilă, „Instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.”. Instanţa reţine că încheierea din XX.XX.2018 prin care s-a constatat competenţa Judecătoriei Buzău este o încheiere interlocutorie.

Instanţa reţine că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Buzău, ca urmare a stabilirii acestei competenţe la primul termen de judecată din XX.XX.2018, împrejurarea că ulterior primului termen cu procedura de citare legal îndeplinită şi la care a fost stabilită competenţa Judecătoriei Buzău s-a luat la cunoştinţă despre calitatea de grefier deţinută de petentă neputând conduce la o altă concluzie, având în vedere dispoziţiile art. 130 alin. 2 şi art. 235 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive, având în vedere că Judecătoria Buzău este competentă teritorial să soluţioneze plângerea contravenţională înregistrată în Dosarul nr. XX/200/2018, instanţa apreciază întemeiată excepţia necompetenţei teritoriale invocată de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, urmând să o admită şi, în temeiul dispoziţiilor art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă, să decline competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

În temeiul art. 133 pct. 2 şi art. 134 Cod procedură civilă, având în vedere că Judecătoria Sectorului Buzău a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţa va constata ivit conflictul negativ de competenţă, va suspenda judecarea cauzei şi va înainta dosarul, în vederea soluţionării conflictului ivit, către instanţa imediat superioară şi comună instanţelor în conflict, aceasta fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti invocată din oficiu.

Declină în favoarea Judecătoriei Buzău competenţa teritorială de soluţionare a plângerii contravenţionale formulată de petenta A, CNP 2670621100122, cu domiciliul în com. Merei, sat Ciobănoaia, judeţ Buzău, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. .– CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ŞI INFORMATICĂ – CESTRIN, J40/552/2004, CUI 16054368, cu sediul procesual ales în sector 6, Bucureşti, b-dul Iuliu Maniu, nr. 401A, .

În temeiul art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă constată ivit conflictul negativ de competenţă.

În temeiul art. 134 Cod procedură civilă, suspendă judecarea cauzei şi înaintează dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, xx.xx 2018.