Actiune in raspundere delictuala

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .../211/2016

Operator date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4240/2018

Şedinţa publică din data de ….

Instanţa constituită din:

JUDECĂTOR: ….

GREFIER: ….

Pe rol se află pronunţarea asupra cererii înaintate de reclamanţii BM.... şi BDE.... în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ..... şi RADP.... ....., având ca obiect acţiune în răspundere delictuală.

Procedura este legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 14.05.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea pentru 29.05.2018, 05.06.2018 şi apoi pentru data de astăzi, 12.06.2018.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20 octombrie 2017 sub nr. .../211/2016, reclamanţii BM.... şi BDE.... au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii....., obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului suferit de către reclamanţi ca urmare a producerii inundaţiilor din data de  ....2016, în cuantum de 21.656 lei reprezentând contravaloarea pagubelor produse asupra imobilului locuinţă situat în …., str. ...... (1370 lei), autovehiculul proprietatea Volkswagen Passat (20.286,50 lei), 9900 lei reprezentând contravaloare chirie achitată în perioada  ....2016-08.06.2016, 4753,35 lei reprezentând contravaloarea pagubelor produse asupra bunurilor mobile aflate în interiorul imobilului, 6432 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute de reclamanţi cu asigurarea probelor în dosar nr. .../211/2016 şi 10.000 lei reprezentând daune morale. Cu obligarea pârâţilor la plata în solidar a cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în …., str. ….. La data de  ....2016, câteva case din zona .... au fost inundate ca urmare a ploilor ce au căzut, printre care şi imobilul reclamanţilor. Cauza principală a inundaţiilor o constituie colmatarea şi înfundarea cu moloz din construcţii a unor canale de scurgere a apelor situate pe strada .... din intravilanul municipiului ….. Acest lucru este dovedit şi de faptul că imediat după intervenţia ISU şi RADP cu utilaje excavatoare care au curăţat rigolele de pe str. ...., creşterea apelor în casele inundate s-a oprit brusc deşi ploaia a continuat o bună perioadă de timp, aceasta datorită faptului că rigolele au avut capacitatea de a prelua întreg volumul de apă meteorică şi să-l canalizeze către canalul principal. Imobilul reclamanţilor a fost grav afectat de inundaţii, în condiţiile în care vreme de câteva ore nivelul apei din interiorul casei era de mai bine de 30 cm. Reclamanţii au cinci copii minori iar evenimentul produs i-a afectat într-o manieră care a făcut imposibilă locuirea în imobil.

La data de 15.08.2016, reclamanţii au formulat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca o cerere de asigurare dovezi, în cadrul căreia a fost administrată proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcţii şi evaluare imobiliară şi proba cu expertiza tehnică în specialitatea evaluare auto. Referitor la calitatea procesuală pasivă, pârâta MUNICIPIUL ..... a delegat în favoarea RADP .... serviciile de administrare a drumurilor şi străzilor şi avea obligaţia legală de a exercita controlul, supravegherea şi monitorizarea executării serviciilor de curăţare a străzilor, drumurilor şi aleilor de către operatorul abilitat, potrivit OG nr. 71/2002 şi Regulamentului-cadru din data de 15.06.2004 iar pârâta RADP .... avea obligaţia contractuală de a asigura curăţarea rigolelor ori de câte ori era considerat necesar, de a interveni prompt în ipoteza depistării unor materiale depozitate în locuri nepermise.

Au susţinut reclamanţii că sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale. Evenimentul produs la data de  ....2016 a produs reclamanţilor prejudicii atât materiale cât şi morale. Prejudiciul suferit de către reclamanţi ca urmare a inundării imobilului şi autovehiculului personal este în cuantum de 24.500 lei (pagube produse asupra construcţiei din care achitat de către asigurător suma de 23.130 lei) rămânând un rest neachitat în cuantum de 1370 lei şi 20.286, 50 lei, prejudiciu constând în costul reparaţiilor necesare aducerii în stare de funcţionare a autoturismului. Acest prejudiciu este dovedit prin rapoartele de expertiză judiciare efectuate în procedura de asigurare a dovezilor. În plus, datorită stricăciunilor cauzate de inundaţii, reclamanţii au fost nevoiţi să se mute în chirie timp de 3 luni, achitând o chirie în cuantum total de 9900 lei. Valoarea prejudiciului constând în stricăciunile aduse bunurilor mobile din interiorul imobilului a fost evaluată la suma de 4753,35 lei iar cheltuielile angajate de către reclamanţi cu asigurarea probelor în dosar nr. .../211/2016 sunt în cuantum de 6432 lei. Referitor la daunele morale, s-a arătat că reclamanta a născut cel de-al 5-lea copile la data de  ....2016 (data incidentului) şi a revenit acasă în scurt timp. La acel moment, pompa centralei termice se defectase în urma inundaţiilor, sens în care încălzirea şi furnizarea de apă caldă era complet blocată. A fost necesară mutarea de îndată a reclamantei împreună cu bebeluşul în alt loc, aspect care a cauzat privarea de grijă maternală a celorlalţi copii care au rămas în locuinţa inundată, până la mutarea în chirie. În perioada imediat următoare producerii inundaţiei, copiii aflaţi la studiu au avut de susţinut teste, teze, respectiv examene. Capacitatea de învăţare le-a scăzut drastic având în vedere lipsa unui climat favorabil, fapt care a conduce la scăderea rezultatelor la învăţătură. Pe de altă parte, mâlul şi mizeria care au inundat casa reclamanţilor nu au putut fi evacuate decât într-un timp îndelungat şi a fost necesară zugrăvirea tuturor încăperilor aflate la parterul casei, schimbarea integrală a pardoselei şi schimbarea tuturor uşilor din interior precum şi din exterior.

În ceea ce priveşte existenţa unei fapte ilicite, raportat la prevederile art. 5, art. 16, art. 51 din Regulamentul Cadru din data de 15 iunie 2004 şi art. 5 pct. 2 lit. b şi art. 7 din OG nr. 71/2002, pârâta MUNICIPIUL ..... avea obligaţia legală de a supraveghe, monitoriza şi controla buna funcţionare a serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, respectiv de a controla executarea serviciilor de curăţare a străzilor, drumurilor şi aleilor de către operatorul abilitat. În ipoteza în care această supraveghere ar fi fost una efectivă după delegarea de gestiune a serviciilor, s-ar fi constatat la timp abateri în executarea serviciului de curăţare a străzilor şi rigolelor iar apa meteorică ce a căzut la data de  ....2016 ar fi putut fi captată de rigolele montate în acest scop pe str. ...., fiind astfel evitată inundarea imobilelor din str. ..... La faţa locului se poate observa că unii proprietari de terenuri cu ieşire la strada .... au plasat cantităţi enorme de pământ în interiorul rigolelor pentru a-şi croi acces la propriile terenuri. Această acţiune este strict interzisă iar entitate investită cu administrarea şi curăţarea drumurilor publice avea obligaţia de a interveni de îndată. RADP .... avea obligaţia de a efectua lucrările de curăţare a străzii .... şi a rigolelor aferente în mod efectiv şi eficient, fără a permite acumularea de deşeuri în zone nepermise, cum s-a întâmplat în cazul de faţă.

Raportul de cauzalitate este dovedit întrucât dacă pârâtele şi-ar fi respectat în mod diligent obligaţiile care le incumbă, ploile torenţiale căzute la data de  ....2016 nu ar fi cauzat pagube reclamanţilor. În speţă, fapta ilicită a fost săvârşită din culpă având în vedere că era în atribuţia pârâtelor de a executa lucrările de curăţare a rigolelor (RADP) respectiv de a supraveghea şi controla modul de exercitare a activităţii de întreţinere a străzilor şi de a aplica sancţiuni, dacă se impune (MUNICIPIUL .....).

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 16, art. 1349, art. 1357, art. 1370, art. 1382, art. 1385 C.civ., art. 194, art. 363 C.pr.civ., art. 5 pct. 2 lit. b, art. 7 din OG nr. 71/2002, art. 7 şi urm. din Regulamentul Cadru din 15 iunie 2004.

În probaţiune, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorii ….., interogatoriul pârâtelor, expertizele tehnice de specialitate efectuate în dosarul nr. .../211/2016, numirea unui expert în hidrologie, emiterea de adrese.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate copii de pe următoarele înscrisuri: extras CF nr. .... (filele 25-27), extrase din presa locală (filele 28-39), contract de închiriere (filele 40-41), talon şi carte de identitate autoturism (filele 42-44), cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. .../211/2016 (filele 45-50), raport de expertiza în specialitatea construcţii (filele 51-66), raport de expertiză tehnică evaluatorie (filele 67-97), Hotărâre Consiliu Local .... nr. 470/2014 (filele 98-105), Hotărâre Consiliu Local .... nr. 88/2015 (filele 107-113), poliţă de asigurare şi documente privind despăgubirea încasată (filele 114-119), contract de închiriere şi documente justificative (filele 120-121), înscrisuri privind cheltuielile angajate în cadrul procedurii de asigurare de dovezi (filele 122-127).

În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru stabilită în prezenta cauză, prin Încheierea civilă nr. 366/CC/2017 pronunţată în dosar nr. .../211/2016/a2 a fost admisă cererea de reexaminare împotriva modalităţii de soluţionare a cererii de ajutor public şi s-a dispus scutirea reclamanţilor de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 2947,16 lei.

Prin întâmpinarea formulată la data de 2 martie 2017, pârâta RADP.... a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. A fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive raportat la împrejurarea că pârâta nu are în administrare str. .... iar regia nu desfăşoară activităţi de salubrizare menajeră. Prin HCL nr. 470/2014 s-a aprobat gestiunea directă a serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor respectiv a activităţii de reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri şi străzile nemodernizate de pe raza municipiului ..... de către RADP .... iar prin anexa nr. 4 la hotărârea menţionată, str. .... nu a fost dată în administrarea regiei. Prin urmare, pârâta are obligaţia de a nu interveni pe această stradă. Mai mult, conform HCL nr. 470/2014, regia desfăşoară strict activităţi de reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor şi sistemului rutier de pe poduri şi străzi nemodernizate şi nicidecum activităţi de salubrizare menajeră, care includ operaţii de curăţare a rigolelor. În calitate de administrator al străzilor încredinţate, pârâta efectuează lucrări de reparaţii şi întreţinere specifice tipului de îmbrăcăminte a străzii, în vederea eliminării defecţiunilor şi aducerii străzilor la o stare normală de exploatare, activităţi reglementate expres de art. 23 alin. 3 lit. g HG nr.995/2004. În plus, activitatea de curăţare şi întreţinere a rigolelor este atribuită prin contracte de delegare a gestiunii serviciilor de salubritate operatorilor ......

Pe fondul cauzei, pârâta a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile atragerii răspunderii delictuale întrucât desfăşurarea activităţilor de curăţare a străzilor, drumurilor şi aleilor este în sarcina operatorilor de salubrizare stradală. Art. 16 din HG nr. 955/2014 reglementează activităţile pe care le pot presta administratorii însărcinaţi cu salubrizarea stradală iar art. 23 alin. 3 lit. g din HG nr. 955/2004 enumeră activităţile pe care pârâta este obligată să le realizeze în calitate de administrator al drumurilor şi străzilor.

S-a învederat instanţei că pârâta nu poate fi considerată persoană responsabilă de producerea prejudiciului reclamanţilor din moment ce nu îi revine obligaţia de a presta serviciul de curăţare a rigolelor şi raportat la împrejurarea că există în speţă o cauză exoneratoare de răspundere, reglementată de art. 1351 C.civ., şi anume un caz fortuit, ploile torenţiale care au avut loc la data de  ....2016. Contrar susţinerilor reclamanţilor, nu se poate reţine existenţa unui raport de cauzalitate, inundaţiile fiind cauzate de ploaia torenţială din acea zi iar nu de neintervenţia pârâtelor pentru evacuarea materialelor depozitate în zone nepermise.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi urm. C.pr.civ., art. 16, art. 23 HG nr. 955/2004, HCL nr. 470/2014.

În probaţiune, pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Au fost anexate extrase de pe site-ul Municipiului ..... (filele 157-158).

La data de 6 martie 2017, pârâta RADP .... a depus răspuns la interogatoriul formulat de către reclamanţi. (filele 159-173)

Prin întâmpinarea formulată la data de 8 martie 2017, pârâtul MUNICIPIUL ..... a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că acţiunea reclamanţilor de obligare la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a inundaţiilor produse pe str. .... în data de  ....2016 trebuie să se îndrepte împotriva persoanei care are calitate de proprietar a acestui imobil. Or, strada .... nu se află în proprietatea sau administrarea Municipiului ....., fiind o stradă privată.

Pe fondul cauzei, acţiunea este neîntemeiată. Inundaţia care a produs prejudiciul a cărui reparare o solicită reclamanţii s-a datorat acumulării apelor provenite de pe versanţii adiacenţi străzii .... şi nicidecum colmatării rigolelor străzii ..... Acumularea de apă s-a produs datorită obturării canalelor de scurgere a apelor de către proprietarii terenurilor din zonă prin introducerea unor tuburi de apă subdimensionate. În această situaţie, apele acumulate de pe dealurile din vecinătate nu s-au mai putut colecta în sistemul de canalizare existent şi s-au revărsat pe strada .....

În cauză, nu este îndeplinită condiţia existenţei faptei ilicite. Inundaţiile au fost produse ca urmare a obturării canalelor de scurgere a apelor aferente terenurilor situate pe versanţii dealurilor învecinate străzii .... şi nicidecum colmatării rigolelor aferente străzii ..... Mai mult, strada ....  nu se află în proprietatea sau administrarea Municipiului ....., fiind stradă privată. Referitor la condiţia vinovăţiei, producerea inundaţiilor s-a datorat proprietarilor terenurilor învecinate care, pentru a asigura accesul la parcelele lor de teren din calea de acces principală au introdus tuburi de beton în şanţurile de colectare a apelor, blocând scurgerea lor. Prin urmare, producerea inundaţiilor se datorează unor terţe persoane, fiind incidentă cauza exoneratoare de răspundere a faptei terţului.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 23 martie 2017, reclamanţii au arătat că activitatea de reparaţii şi întreţinere a străzilor include şi activitatea de curăţare a rigolelor. Din dispoziţiile Legii nr. 101/2006, rezultă că activitatea de salubrizare nu cuprinde şi activitatea de curăţare a rigolelor. Astfel, pârâta RADP are calitate procesuală pasivă, având obligaţia de a asigura curăţenia rigolelor.

În speţă nu este incident un caz fortuit din moment ce, în condiţii de diligenţă şi prudenţă minimale, pârâta putea şi trebuia să prevadă riscul producerii unor prejudicii în dauna cetăţenilor din zona .... datorită inacţiunii acesteia de a curăţa şi desfunda rigolele. Este notoriu faptul că anotimpul primăverii este un anotimp ploios, sens în care autorităţile responsabile aveau obligaţia de a lua măsurile necesare pentru curăţarea străzilor şi rigolelor aferente. Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanţii locuiesc la adresa menţionată de aproximativ 10 ani de zile, perioadă în care nu s-a petrecut nici un incident de natura celui menţionat. Pârâtele aveau obligaţia legală, respectiv contractuală de a asigura întreţinerea în bune condiţii a străzii .... şi a străzii ...., însă acest lucru nu s-a întâmplat, inundaţia a fost cauzată de neintervenţia pârâtelor pentru evacuarea materialelor depozitate în zone nepermise care au condus la înfundarea rigolelor din strada .... şi strada .... iar în situaţia în care pârâtele şi-ar fi respectat în mod diligent obligaţiile care le incumbă, ploile torenţiale căzute la data de  ....2016 nu ar fi cauzat pagube de o amploare atât de mare.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 27 martie 2017, reclamanţii au susţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului ..... este neîntemeiată, strada .... aflându-se în proprietatea privată a pârâtei. Pârâta avea obligaţia de a monitoriza şi controla funcţionarea şi gestionarea serviciului de administrare a domeniului public şi privat, respectiv de a supraveghea şi de a aplica sancţiuni, în ipoteza constatării unor abateri. Cu toate acestea, deşi pârâta avea reprezentarea faptului că au fost săvârşite fapte ilicite de către terţ persoane (respectiv obturarea canalelor de scurgere a apelor de către proprietarii terenurilor din zonă, prin introducerea de tuburi de beton), aceasta nu a luat nici o măsură în vederea prevenirii unor viitoare pagube. Unii proprietari de terenuri au plasat cantităţi enorme de pământ sau tuburi de pământ în interiorul rigolelor pentru a-şi croi acces la propriile terenuri. Această acţiune este strict interzisă iar entitatea investită cu administrarea şi curăţarea drumurilor publice avea obligaţia de a interveni de îndată, de a decolmata porţiunile de rigole înfundate, respectiv de a sancţiona persoanele culpabile de depozitarea materialelor în zone nepermise. Contrar susţinerilor pârâtei, în speţă nu este incidentă nici o cauză exoneratoare de răspundere.

La termenul de judecată din data de 15 mai 2017, instanţa a dispus unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor. La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Pentru reclamanţi, a fost încuviinţată proba testimonială cu martorii …., proba cu interogatoriul pârâtelor, emiterea adreselor solicitate, s-a dispus acvirarea dosarului nr. .../211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi s-a dispus prorogarea pronunţării asupra probei cu expertiza.

La data de 29 mai 2017, Centrul Meteorologic Regional .....a depus la dosarul cauzei informaţiile solicitate (fila 19 vol. II).

La data de 9 iunie 2017, pârâtul MUNICIPIUL ..... a comunicat răspunsul la interogatoriul formulat de către reclamanţi (filele 28-29 vol. II).

Proba testimonială a fost administrată la termenul de judecată din data de 12 iunie 2017, declaraţiile martorilor fiind ataşate la filele 33-35 vol. II ale dosarului.

La data de 13 iunie 2017, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a comunicat copii de pe procesele verbale de intervenţie nr. ….şi nr. … din data de  ....2016. (filele 39-41 vol. II)

În 26 septembrie 2017, respectiv 28 septembrie 2017, pârâtul MUNICIPIUL ..... a depus la dosarul cauzei adrese privind operatorii cărora le revenea obligaţia de a curăţa rigolele de pe strada .... (fila 54 vol. II) şi datele cunoscute privind capacitatea rigolelor de preluare a apelor meteorice (fila 57 vol. II).

La data de 29 septembrie 2017, societatea B..... S.A. a comunicat instanţei că nu îi revine obligaţia de a curăţa rigolele de pe str. ..... (fila 59 vol. II)

Prin adresa comunicată la data de 12 octombrie 2017, pârâtul MUNICIPIUL ..... a comunicat faptul că, la data de  ....2016, nu exista încheiat un contract pentru curăţarea rigolelor. (fila 64 vol. II)

La termenul de judecată din data de 16 octombrie 2017, reclamanţii au arătat că înţeleg să renunţe la proba cu expertiza însă pârâtul MUNICIPIUL ..... şi-a însuşit proba. La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat pentru pârâtul MUNICIPIUL ..... proba cu expertiza. Raportul de expertiză a fost depus la data de 6 decembrie 2017. (filele 78-111 vol. II).

La termenul de judecată din data de 15 ianuarie 2018, instanţa a încuviinţat în parte obiecţiunile la raportul de expertiză, formulate de către reclamanţi. Răspunsul la obiecţiuni a fost comunicat de către domnul expert la data de 23 februarie 2018. (fila 128 vol. II) Domnul expert a fost audiat în şedinţa publică din data de 19.03.2018. (filele 136-137 vol. II)

Prin concluziile scrise formulate la data de 15 mai 2018, reclamanţii au reluat aspectele învederate instanţei prin cererea de chemare în judecată. În plus, reclamanţii au arătat că prejudiciul moral suferit a fost confirmat şi de martorii audiaţi în cauză. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâta MUNICIPIUL ..... admite şi cunoaşte că scurgerea prin rigolele din strada .... a fost obturată de anumiţi factori externi, în lipsa oricărei autorizaţii de construire sau aviz emis de autorităţile locale, însă nu au fost luate măsuri în vederea remedierii situaţiei rigolelor.

MUNICIPIUL ..... nu a făcut demersuri pentru a iniţia procedura de atribuire a contractului de delegare a gestiunii în interiorul termenului de 6 luni, fiind încălcat principiul continuităţii serviciilor, contractul având ca obiect şi decolmatarea rigolelor din str. .... fiind încheiat abia la data de .....2016, la mai bine de o lună de zile de la producerea inundaţiei. La data producerii inundaţiei nu era în vigoare nici un contract de delegare de gestiuni cu nici un operator, sens în care fapta ilicită a pârâtei MUNICIPIUL ..... este pe deplin dovedită.  Din constatările expertului numit în cauză rezultă că, în condiţii optime de funcţionare, rigolele din str. .... ar fi fost capabile să preia întreaga cantitate de apă căzută la data de  ....2016 însă datorită faptului că erau înfundate cu vegetaţie şi cu un podeţ cu gura de scurgere foarte redusă ca dimensiuni, apele scurse de pe versant s-au revărsat. Din concluziile expertului rezultă că 2 au fost cauzele inundaţiei din data de  ....2016 respectiv înfundarea/nedecolmatarea rigolelor/şanţurile şi executarea unui podeţ cu capacitate redusă de scurgere şi configuraţia terenului.

Rigolele au rolul de a colecta apele meteorice şi de a le dirija la un punct de descărcare. RADP avea obligaţia de a executa lucrările de curăţare a străzii .... şi a rigolelor aferente.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii BM.... şi BDE.... sunt proprietarii imobilului construcţie situat în …., str. ......, înscris în Cartea Funciară nr....., constând în casă unifamilială. (fila 25)

La data de  ....2016, casa reclamanţilor a fost inundată în condiţiile în care în perioada respectivă, în zona în care este situată casa reclamanţilor, a plouat intens, aspect necontestat de către părţi. Conform adresei emise de către Centrul Meteorologic Regional .....(fila 19 vol. II), la data de ....2016, la Staţia Meteorologică ......, situată pe str. ...., au căzut 26,2 l/m2.

Astfel cum rezultă din procesul verbal de intervenţie nr. ....2016, ora 16.40, întocmit de ISU...., s-a constatat că strada .... este inundată pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha, având o adâncime de aproximativ 80-90 cm. (fila 41 vol. II) Prin procesul verbal nr. …/ ....2016, ora 15.55, ISU....a constatat că locuinţa reclamanţilor este inundată pe o suprafaţă de aproximativ 80 mp. (fila 40 vol. II)

Reclamanţii au formulat cererea de asigurare a dovezilor, înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. .../211/2016. În cadrul cauzei menţionate a fost încuviinţată şi administrată proba cu expertiza tehnică în specialitatea evaluare imobiliară şi proba cu expertiza tehnică judiciară, specialitatea auto, circulaţie rutieră. În cadrul probei cu expertiza auto, s-a constatat că starea autoturismului reclamanţilor, marca Volkswagen Passat serie şasiu ...., după inundaţie, este deteriorată, atât din punct de vedere tehnic cât şi estetic. Au fost prezentate pagubele produse autovehiculului de către inundaţie (fila 123-125 – dosar nr. .../211/2016). A reţinut domnul expert că, dacă reparaţia vehiculului s-ar efectua conform recomandărilor producătorului, într-o unitate service de specialitate, costul reparaţiei necesare aducerii în stare de funcţionare în condiţii de siguranţă şi fiabilitate a autoturismului ar fi de minim 20.286,50 lei.

În cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea construcţii şi evaluare imobiliară, s-au constatat degradările produse în urma inundaţiei din data de  ....2016 la imobilul în cauză constând în degradarea în totalitate a pardoselilor din parchet, degradarea în totalitate a uşilor interioare şi degradarea zugrăvelilor în interioare. Evaluarea pagubelor produse asupra construcţiei ca urmare a inundaţiei, realizată de către expertul numit în cauza nr. .../211/2016, este de 24.500 lei. (fila 152 – dosar nr. .../211/2016)

Reclamantul BM.... a încheiat la data de 24.04.2015, poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale seria .... nr. .... cu privire la imobilul situat în …, str. ......, cu perioadă de valabilitate 25.04.2015-24.04.2016. (fila 112) În executarea contractului de asigurare, urmare a producerii evenimentului asigurat, asigurătorul ....a achitat reclamanţilor suma de 23.130 lei, astfel cum reiese din extrasul de cont anexat la fila 118 a dosarului, motiv pentru care reclamanţii şi-au limitat pretenţiile materiale constând în contravaloarea pagubelor produse asupra imobilului locuinţă la suma de 1370 lei.

Strada ...., stradă pe care este situată locuinţa familiei reclamanţilor, nu aparţine domeniului public al Municipiului ....., fiind proprietate privată. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 470/2014, astfel cum a fost completată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 88/2015, a fost aprobată gestiunea directă a serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor, respectiv a activităţii de reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de poduri şi străzi nemodernizate de pe raza municipiului ....., inclusiv strada ...., de către pârâta RADP.... .

Astfel cum rezultă din adresa nr. .... /06.10.2017 emisă de pârâtul MUNICIPIUL ....., la data producerii inundaţiei ce a afectat locuinţa reclamanţilor, respectiv  ....2016, nu exista încheiat un contract pentru curăţarea rigolelor. Un astfel de contract a fost încheiat la data de .....2016. (fila 63 vol. II)

În cadrul expertizei în specialitatea Construcţii civile încuviinţate în prezenta cauză, s-a reţinut că rigolele de pe strada .... au o capacitate maximă de preluare a apelor meteorice de 7.020 litri/mp. şi oră însă secţiunea reală de scurgere este mult redusă de tubul Premo de diametru 1.000 mm şi acesta fiind obturat parţial. În aceste condiţii, prin tubul de beton se va scurge un debit de 2.160 m³/oră. Domnul expert a concluzionat că principala viitură se datorează conformaţiei reliefului în zonă ce permite apei de ploaie de pe versanţii din sud-est să se scurgă prin şaua str. .... în zona de locuinţe din str. .... iar viitura secundară s-a datorat blocării şanţului cu podeţul de acces la str. ...., dotat iniţial cu un tub de scurgere de doar 200 mm şi acela, înfundat.

Prin răspunsul la obiecţiuni formulat la data de 23 februarie 2018, domnul expert a arătat că nu şanţurile necurăţate de pe str. .... au fost cauza inundării zonei locuinţelor întrucât viitura principală s-a formulat prin şaua existentă pe str. ...., viitura provenind din scurgerea acestor ape de pe versantul din sud-est. (fila 128 vol. II)

În temeiul dispoziţiilor art. 248 C.pr.civ., instanţa urmează să se pronunţe cu prioritate asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor MUNICIPIUL ..... şi RADP.... ......

Raportat la dispoziţiile art. 36 C.pr.civ., pentru a exista calitate procesuală pasivă trebuie să existe o identitate între persoana indicată în cererea de chemare în judecată ca fiind pârât şi persoana care se pretinde a fi obligată în cadrul raportului juridic dedus judecaţii. În procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligaţiei unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil. În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. 1 teza finala din Codul de Procedura Civilă, în cazul lipsei calităţii procesuale, instanţa va respinge cererea formulată ca fiind făcută de o persoana sau împotriva unei persoane fără calitate.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiului ....., instanţa o apreciază a fi neîntemeiată.

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, MUNICIPIUL ..... a susţinut că strada .... nu se află în proprietatea sau administrarea sa, fiind o stradă privată, motiv pentru care nu poate fi obligat la plata prejudiciului cauzat ca urmare a neîntreţinerii corespunzătoare a acesteia.

Astfel cum rezultă din motivarea acţiunii introductive de instanţă, reclamanţii au pretins că pârâtul MUNICIPIUL ..... nu şi-a îndeplinit obligaţia de a supraveghea modul în care funcţionează serviciile publice de administrare a domeniului public şi privat respectiv serviciului de curăţare a străzilor, drumurilor şi aleilor de către operatorul abilitat cu privire la strada ..... Pretenţiile reclamanţilor se întemeiază pe neîndeplinirea obligaţiilor pârâtului MUNICIPIUL ..... cu privire la strada .... iar nu cu privire la strada .....

În acord cu susţinerile pârâtului şi poziţia procesuală a reclamanţilor, strada .... nu se află în proprietatea şi administrarea pârâtului MUNICIPIUL ...... Cu toate acestea, această circumstanţă nu prezintă relevanţă sub aspectul analizei calităţii procesuale pasive cât timp pretenţiile reclamanţilor au fost fundamentate pe omisiunea pârâtului de a-şi îndeplinit obligaţiile de supraveghere în ceea ce priveşte strada ...., strada care se află în proprietatea şi administrarea Municipiului ......

Existenţa acestor obligaţii şi modul de îndeplinire a acestora constituie un aspect ce ţine de fondul cauzei, astfel cum statuează şi dispoziţiile art. 36 teza a II a C.pr.civ. însă cât timp se reclamă neîndeplinirea unor obligaţii cu privire la strada .... ce se află în proprietatea şi administrarea pârâtului Municipiului ....., se justifică calitatea procesuală a acestuia în cadrul prezentului litigiu având ca obiect acţiunea în răspundere delictuală.

Pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanţa urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MUNICIPIUL ......

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei RADP.... , s-a invocat în susţinerea acesteia faptul că strada .... nu se află în administrarea Regiei precum şi faptul că Regia nu desfăşoară activităţi de salubrizare menajeră.

Cu privire la argumentul privind calitatea străzii .... de stradă privată, sunt pertinente consideraţiile reţinute de instanţă în analiza excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiului ....., reţinând că pretenţiile reclamanţilor au fost fundamentate pe neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere a străzii .... astfel încât această apărare nu poate conduce la reţinerea lipsei calităţii procesuale pasive a RADP.

Astfel cum rezultă din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 470/03.12.2014 şi din anexa acestuia, strada .... se află în proprietatea Municipiului ..... şi a fost aprobată gestiunea directă a serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor, respectiv a activităţii de reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de poduri şi străzilor nemodernizate de pe raza municipiului ....., de către RADP.... ......

Prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri şi străzilor nemodernizate de pe raza Municipiului ..... prin gestiune directă au fost enumerate în mod expres şi limitativ activităţile care fac obiectul gestiunii directe, fiind indicată şi activitatea de curăţare a rigolelor, manual şi mecanic. În aceste condiţii, instanţa reţine, contrar alegaţiilor pârâtei RADP...., faptul că prin contractul de delegare a gestiunii i-a fost delegată pârâtei şi realizarea activităţii de curăţare a rigolelor.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, instanţa apreciază a fi neîntemeiate apărările pârâtei RADP cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive, motiv pentru care excepţia lipsei calităţii procesuale pasive urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, în drept, conform dispoziţiilor art. 1357 alin. (1) Cod civil prevede că „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.” Din acest text legal rezultă că pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie să fie întrunite 4 condiţii, şi anume: existenţa unei fapte ilicite, fapta ilicită să fie săvârşită cu vinovăţie, existenţa unui prejudiciu şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul suferit.

În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei fapte ilicite, instanţa reţine că această condiţie este întrunită în speţă. Astfel cum s-a reţinut în cele ce preced, în temeiul Hotărârii Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 470/2014, astfel cum a fost completată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 88/2015, a fost aprobată gestiunea directă a serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor, respectiv a activităţii de reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de poduri şi străzi nemodernizate de pe raza municipiului ....., inclusiv strada ...., de către pârâta RADP.... . Printre activităţile delegate în favoarea pârâtei RADP se numără şi curăţarea mecanică şi manuală a rigolelor.

Din declaraţiile martorilor ….. rezultă că, anterior producerii inundaţiei din data de ....2016, în şanţurile aferente străzii .... era crescută vegetaţie şi erau depozitate deşeuri. În plus, martorul P... a arătat că diverse persoane au depozitat materiale în rigole pentru a crea acces către terenurile lor. În acelaşi context, martorul P..., care deţine un imobil situat în proximitatea locuinţei reclamanţilor, a arătat că nu cunoaşte ca până la data de ....2016 autorităţile să fi procedat la curăţarea rigolelor de pe strada .....

Relevantă este şi atitudinea procesuală a pârâtei RADP....  care nu numai că nu a dovedit faptul că şi-a îndeplinit, anterior producerii inundaţiei din data de ....2016, obligaţia de curăţarea a rigolelor, obligaţie ce i-a fost delegată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ..... nr. 470/2014, ci a arătat că o astfel de obligaţie nu îi revine. Pârâta a susţinut că activitatea de curăţare a rigolelor se numără printre serviciile de salubrizare astfel încât această obligaţie nu îi incumbă. Faptul că pârâta apreciază că obligaţia de a curăţa rigolele aferente străzilor ce i-au fost date în gestiune (în ciuda faptului că această activitate este menţionată atât în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului reparaţii şi întreţinere a străzilor, aleilor, trotuarelor, sistemului rutier de pe poduri şi străzilor nemodernizate de pe raza Municipiului ..... cât şi în caietul de sarcini) conduce la concluzia că aceasta nu şi-a îndeplinit niciodată, de la momentul delegării gestiunii serviciilor de utilitate publică, obligaţia de a curăţa rigolele.

În consecinţă, se va reţine în sarcina pârâtei RADP comiterea faptei ilicite constând în nerespectarea obligaţiei de a curăţa rigolele aferente străzii .....

Relativ la fapta ilicită a pârâtului MUNICIPIUL ....., în acord cu susţinerile reclamanţilor, instanţa reţine că unităţii administrativ teritoriale îi revenea obligaţia de a supraveghea modalitatea în care RADP.... îşi duce la îndeplinire obligaţiile ce i-au fost delegate.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 5 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, aprobat prin HG nr. 955/2004, „Înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi reglementarea serviciilor de administrare a domeniului public şi privat constituie obligaţia exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale, iar monitorizarea şi controlul funcţionării şi gestionării acestora intră în atribuţiile şi responsabilitatea exclusivă ale acestor autorităţi.”

Prin urmare, prin aprobarea gestiunii directe de către pârâta RADP a serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor, pârâtul MUNICIPIUL ..... nu este exonerat de răspundere privind modul în care entitatea în  favoarea căreia a operat delegarea înţelege să îşi execute obligaţiile. În consecinţă, pârâtului îi revenea în continuare obligaţia de a se asigura că autoritatea contractantă, RADP...., duce la îndeplinire serviciului public de administrare a drumurilor şi străzilor într-o modalitatea în concordanţă cu interesul public.

De altfel, în răspunsul la interogatoriul formulat de către reclamanţi, la întrebarea nr. 5, pârâtul MUNICIPIUL ..... a arătat că admite faptul că avea obligaţia de a supraveghea modalitatea de întreţinere a drumurilor publice de către operatorul desemnat.

Astfel, se constată că poate fi reţinută în sarcina pârâtului MUNICIPIUL ..... fapta ilicită omisivă de nerespectare a obligaţiei de a supraveghea în mod efectiv modalitatea în care pârâta RADP execută serviciile de curăţare a străzilor şi rigolelor aferente, în concordanţă cu cele stabilite prin Hotărârea Consiliului Local prin care s-a aprobat gestiunea directă.

Cu toate acestea, instanţa apreciază că nu faptele ilicite ale pârâtelor au condus la producerea inundaţiei din data de ....2016 ce a provocat prejudiciul alegat de către reclamanţi.

Reclamanţii au susţinut că revărsarea apelor s-a datorat blocării rigolelor, de către proprietarii terenurilor situate pe strada ...., cu deşeuri sau materiale de construcţie, astfel încât şanţurile nu au reuşit preluarea întregii cantităţi de apă.

În primul rând, se constată că martorii au declarat că autorităţile nu şi-au îndeplinit obligaţia de a curăţa rigolele, aspect avut în vedere de instanţă la momentul analizei condiţiei existenţei faptei ilicite, fără însă a arată că depozitarea deşeurilor în şanţurile aferente străzii .... reprezenta un fenomen cu asemenea dimensiuni încât să conducă la împiedicarea scurgerii apelor. Într-adevăr, martorul P... a declarat că anumiţi proprietari ai imobilelor terenuri situate pe strada .... şi-a creat acces la imobile prin înfundarea rigolelor. Pe de altă parte, în cauză nu s-a dovedit câte astfel de cazuri au existat sau localizarea acestor terenuri raportat la imobilul reclamanţilor.

Faptul că la momentul producerii inundaţiei existau deşeuri depozitate în rigolele străzii .... sau că au fost create accesuri la imobile pe strada ...., fără a fi dovedită cantitatea acestora sau locul în care au fost improvizate accesurile, nu poate conduce la reţinerea concluziei că acestea au provocat înfundarea rigolelor şi revărsarea apelor meteorice, rămânând la nivelul unor simple afirmaţii generale care, fără a fi contestată veridicitatea acestora, nu dovedesc legătura de cauzalitate între faptele ilicite ale pârâtelor şi inundaţia care a afectat locuinţa reclamanţilor.

Mai mult, instanţa are în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză. În cadrul expertizei întocmite în cauză, în urma analizei aprofundate a fenomenului produs în data de ....2016, s-a concluzionat, pe de o parte, faptul că sistemul de şanţuri asigură cu prisosinţă preluarea şi colectarea apelor meteorice precum şi faptul că principala viitură se datorează conformaţiei reliefului în zonă, ce a permis apei de ploaie de pe versanţii din sud-est să se scurgă prin şaua străzii .... în zona de locuinţe din strada .....

S-a reţinut, de asemenea, faptul că viitura secundată s-a datorat blocării şanţului cu podeţul de acces la strada ...., dotat iniţial cu un tub de scurgere de doar 200 mm şi acela, înfundat. Această concluzie a fost reiterată prin răspunsul la obiecţiuni formulat la data de 23 februarie 2018.

Prin urmare, stabilind cauzele şi modalitatea producerii fenomenului din data de ....2016, domnul expert a identificat două astfel de cauze, respectiv conformaţia reliefului în zonă şi blocarea şanţului cu podeţul de acces la strada ..... Astfel cum se poate observa, lipsa de întreţinere a şanţurilor nu se numără printre cauzele care au condus la inundarea locuinţei reclamanţilor.

Conchizând, instanţa reţine că nu poate fi reţinută existenţa legăturii de cauzalitate între faptele ilicite ale pârâtelor şi producerea inundaţiei care a afectat locuinţa proprietatea reclamanţilor. În consecinţă, în speţă, nu poate fi atrasă răspunderea civilă delictuală a pârâtelor, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile reglementate prin prevederile art. 1357 alin. (1) Cod civil.

Pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanţa urmează să respingă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii BM.... şi BDE.... în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ..... şi RADP....

Referitor la cheltuielile de judecată, instanţa reţine că conform art. 453 C.pr.civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată.

Raportat la dispoziţiile art. 453 alin.1 C.pr.civ., raportat la soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauză, cererea de chemare în judecată urmând să fie respinsă în integralitate, se reţine că culpa procesuală în speţă aparţine reclamanţilor motiv pentru care şi cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată este nefondată.

Având în vedere prevederile art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile judiciare în cuantum de 2.947,16 lei avansate de stat, reprezentând taxă judiciară de timbru, vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MUNICIPIUL ......

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei RADP.....

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii BM...., CNP … şi BDE...., CNP 2…, ambii cu domiciliul în … … în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ....., cu sediul …. şi RADP.... ....., cu sediul ….

În temeiul prevederilor art. 19 alin. 1 OUG nr. 51/2008, cheltuielile judiciare în cuantum de 2.947,16 lei avansate de stat, reprezentând taxă judiciară de timbru, vor rămâne în sarcina acestuia.

Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune, sub sancţiunea nulităţii, la Judecătoria Cluj-Napoca. 

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 12.06.2018.

Domenii speta

Spete similare