Agent de poliție. Condiții pentru recunoașterea drepturilor salariale reprezentând echivalentul sporului pentru studii superioare. Aplicarea prevederilor art. 1 alin. 5 ind. 1 din oug nr. 83/2014, modificată prin Legea nr. 71/2015

Decizie 66/CA din 16.01.2019


Curtea subliniază că pentru a fi salarizată la nivelul maxim din instituție, pentru aceeași funcție/grad/treaptă și gradație, recurenta trebuia să desfășoare aceeași activitate și în aceleași condiții cu agenții salarizați la acest nivel. Prin urmare, în cauză se impunea a se verifica dacă, în măsura în care normele mai sus citate ar fi rămas în vigoare, recurenta ar fi avut dreptul la încasarea acestui spor, drept care era unul condiționat de îndeplinirea anumitor cerințe. Or, se constată că, anterior abrogării prevederilor legale care au recunoscut dreptul la sporul pentru studii superioare, dar și ulterior, față de activitatea prestată în concret de recurentă, în cadrul Serviciului Logistic, iar ulterior în cadrul Serviciului Financiar – Compartimentul Contabilitate, prin raportare la domeniul studiilor superioare absolvite (Management), aceasta nu ar îndeplinit cerințele legale pentru recunoașterea acestui spor. Astfel, recurenta nu deține o diplomă de licență în domeniul de interes pentru activitatea concretă desfășurată în cadrul IPJ, respectiv de casier, ce necesita o specializare în domeniul Contabilitate, iar nu Management. Curtea reține că rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut posibilitatea acordării sporului pentru studiile superioare a fost aceea de a asigura un avantaj financiar agenților de poliție care au urmat cursuri universitare, strict în domenii ce au legătură cu activitatea efectiv prestată. Această condiționare era justificată de dorința legiuitorului de a recompensa financiar doar pe acei agenți de poliție care au manifestat o preocupare deosebită pentru formarea profesională în domeniile lor de activitate, prin urmarea unor cursuri universitare.