Tutelă respinsă. Ocrotirea minorului se realizează în principal prin părinți.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ________ la data de 09.11. 2018 , reclamanta N. G. a solicitat numirea sa ca tutore a nepotului său I. G. – F., rezultat în urma căsătoriei fiului său cu I. C. – F..
În motivare , reclamanta a arătat că nepotul se află în întreţinerea băiatului său şi a sa, că locuia şi locuieşte şi în prezent cu ei, aşa cum reiese din actele de identitate, deoarece părinţii sunt divorţaţi , minorul fiind încredinţat tatălui ( fiul reclamantei , în prezent decedat ), conform sentinţei civile nr.________.
Reclamanta a mai precizat faptul că mama băiatului nu îl contactează şi nu se interesează de el, nu cunoaşte unde are aceasta domiciliul actual iar reclamanta a fost şi este ruda cea mai apropiată şi implicată în creşterea şi întreţinerea lui.
În drept , nu au fost invocate dispoziţii legislative.
În susţinere , au fost depuse în copie o serie de înscrisuri .
Prin încheierea din data de 25.02.2 019 , s-a dispus citarea numitului I. G. F. în calitate de reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. _______ pronunțată de Judecătoria Alexandria în dosarul nr. _______ (f. 5-7), definitivă și irevocabilă, printre alte dispoziții, minorul I. G.-F. a fost încredințat spre creștere și educare tatălui său I. C..
Potrivit certificatului de deces seria ___- nr. _____ , I. C. a decedat la data de ______
Reclamanta N. G., bunica paternă a minorului conform certificatului de naștere al numitului I. C. (f. 11) a solicitat instituirea tutelei cu privire la minor, urmând ca instanța să dispună desemnarea acesteia în calitate de tutore al minorului.
În drept, instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod Civil, în raport de dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 71/2011.
Potrivit art. 106 alin. (1) C.civ.: ”(1) Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie specială anume prevăzute de lege.”, iar conform art. 110 din același act normativ: ”Tutela minorului se instituie atunci când ambii părinţi sunt, după caz, decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele.”
Analizând aceste dispoziții legale, instanța observă că în reglementarea actuală a Codul Civil, prioritate în ocrotirea minorului o au părinții acestuia, precum de altfel este și firesc, ocrotirea realizându-se prin exercitarea autorității părintești conform dispozițiilor legale.
Numai în măsura în care ocrotirea minorului nu este posibil a fi realizată prin părinți, se poate dispune instituirea celorlalte măsuri de ocrotire reglementate de art. 106 C.civ., în condițiile și cazurile strict reglementate pentru aceste măsuri.
Astfel, instanța reține din dispozițiile art. 110 C.civ. că tutela se poate institui numai atunci ambii părinţi sunt, după caz, decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele, ceea ce nu s-a demonstrat în cauză.
Cu alte cuvinte, reclamanta nu a demonstrat instanței că se află în vreunul din cazurile prevăzute de art. 110 C.civ., pârâta, mama minorului, nefiind decedată, necunoscută, pusă sub interdicţie judecătorească, dispărută, declarată judecătorește moartă sau sau să i se fi aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, ci din contră, fiind în viață și păstrând legătura cu minorul, tutela nu poate fi dispusă.
Pentru aceste motive instanța va respinge cererea introductivă ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Craiova
Drept penal. Iresponsabilitatea inculpatului, cauză de neimputabilitate prev. de art. 28 Cod penal. Obligativitatea internării inculpatului în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice. Luarea măsurii de siguranţă a internării medicale prev
Curtea de Apel Brașov
Pierderea calităţii de asociat urmare a executării silite a părţilor sociale. Nulitatea absolută a hotărârilor AGA adoptate după transmiterea părţilor sociale către o terţă persoană.
Curtea de Apel Brașov
Acordare imobile în compensare. Criteriile de evaluare.
Tribunalul Tulcea
Contencios administrativ şi fiscal - contestaţie act administrativ fiscal
Curtea de Apel Brașov
Infracţiuni prevăzute de art. 37 din Legea 126/1995 vizând deţinerea şi comercializarea de produse pirotehnice. Distincţii privind conţinutul constitutiv al acestora, din punct de vedere al acţiunii incriminate.