296

Prin sentinţa nr. 296 din data de 19.03.2019, pronunţată în dosarul nr. 947/2/2018

 Tribunalul Prahova - Secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta M  A ŞI P  cu sediul în  B, in contradictoriu cu intervenientul  D D cu domiciliul în  comuna Ş, Judeţ A,  intervenienta P C Ş  cu sediul în  comuna Ş,  Judeţ A şi pârâta G F P  cu sediul în  P, Judeţ P,  ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul C de A B sub nr. 947/2/2018 reclamanta M  A ŞI P  în contradictoriu cu pârâta  G F P,  a solicitat anularea Deciziei inspectorului - şef al Gărzii Forestiere Ploieşti nr.379/04.10.2017 şi  a procesului – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr.84/25.09.2017, ce a stat la baza emiterii Deciziei. Totodată a solicitat suspendarea Deciziei inspectorului - şef al Gărzii Forestiere Ploieşti nr.379/04.10.2017 până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În motivare arată faptul că, în conformitate cu  Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, în urma producerii unei pagube de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, persoana vătămată formulează în termen de 24 de ore de la data descoperirii pagubei o cerere scrisă pe care o depune la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-i produs paguba. În termen de 24 de ore de la data depunerii cererii, prin grija primarului, este convocată Comisiei prevăzută la art.3 din Hotărâre, care se întruneşte în 48 de ore de la data convocării, în vederea constatării pagubelor.

Comisia constată şi evaluează pagubele într-un proces - verbal, al cărui model este prevăzut îi anexa nr.1 a Hotărârii. în cadrul aceluiaşi P-V, Comisia stabileşte cui revine răspunderea civili pentru pagubele constatate.

Ulterior întocmirii procesului - verbal de constatare a pagubelor, acesta se aprobă (sau nu), conform art.6 alin.5 din Hotărâre, prin Decizia inspectorului şef al gărzii forestiere în a cărei rază de competenţă s-a produs paguba.

Motivul pentru care solicita cenzurarea Deciziei este nerespectarea condiţiilor impuse de legislaţii în întocmirea P-V de către Comisia prevăzută la art.3 alin. (1) din Hotărâre. Din analiza documentaţiei ce însoţeşte Decizia rezultă faptul că, la întocmirea P-V de constatare pagubelor, nu au fost respectate în totalitate prevederile art.7 lit.b) din Hotărâre.

 Astfel, in conformitate cu anexa nr.l pct.II şi HI coroborat cu prevederile art.1 şi 3 din anexa nr.3 şi al anexei nr.4 la HG nr. 1679/2008, la dosarul întocmit de Comisie trebuiau depuse, însă lipsesc următoarele documente:

- solicitarea, în scris, a persoanei păgubite, adresată persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic, pentru întreprinderea de acţiuni de prevenire a pagubelor la culturile agricol /sau vegetaţiei forestiere, în perioada în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplar din speciile de faună de interes cinegetic;

- procesele - verbale care să ateste administrarea de către gestionar a hranei complementare pentru exemplarele din specia mistreţ (Sus scroafă), cel puţin jumătate din cantităţile de hrana complementară prevăzută în contractul de gestionare a fondului cinegetic, conform art.7 alin.i şi (9) din Ordinul nr.219/2008 pentru aprobarea modelului - cadru al contractului de gestionare a faunei de interes cinegetic de pe suprafaţa fondurilor cinegetice;

- procesele-verbale în concordanţă scrisorile de înştiinţare a Gărzii Forestiere Ploieşti nr .132/07.07.2017 şi nr. 137/22.08.2017, emise de AVPS Mistreţul referitoare la desfăşurarea de către gestionarul fondului cinegetic a unor acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din specia mistreţ, din zona expusă;

- înscrisurile care atestă că în sezonul de vânătoare 2017/2018, pentru fondul cinegetic nr.2 Şuieru s-a epuizat cota de recoltă pentru specia mistreţ, nefiind astfel necesare solicitări in condiţiile legii, pentru suplimentarea cotei de recoltă.

Totodată, conform constatărilor făcute de comisie la faţa locului, proprietarul nu a asigurat paza culturilor agricole în perioada în care acestea au fost frecventa  la vânat şi nici nu a amplasat, la locul producerii pagubei, mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile  de faună de interes cinegetic, în conformitate cu art. 1. lit.d) şi art.3 lit.c) din Anexa nr a Hotărâre.

De asemenea, Procesul-verbal nr.84/25.09.2017 nu consemnează data producerii pagubelor, nerespectând în acest fel modelul de proces verbal impus de Hotărâre.

Potrivit prevederilor exprese ale art. 13 alin. (legea nr.407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care dispun că pentru ca plata re făcută de Minister, trebuie ca atât gestionarul cât şi proprietarul culturii agricole sa îşi îndeplinească obligaţiile legale prevăzute în Hotărâre, respectiv "pentru situaţiile în care at gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice si-au  îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu aceasta destinaţie, obligaţii ce in cauză nu au fost îndeplinite.

În drept, dispoziţiile Codului de procedură civilă, Legii nr. 554/2004 Hg ir. 1679/2008, Legii nr. 407/2006 şi a oricărui alt act normativ incident.

In dovedire înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive in ceea ce priveste anularea procesului verbal de constatare si evaluare a pagubelor, exceptia prematuritatii si exceptia neindeplinirii procedurii prealabile, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca neintemeiata.

Prin sentinta civila nr.2899/19.06.2018 C de Apel Bucuresti a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante in data de 16.07.2018.

Considerentele instanţei au fost următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr.84/25.09.2017, comisia de constatare şi evaluare a pagubelor a stabilit despăgubirile produse culturii agricole deţinute de persoana păgubită D  D  de către exemplare din specia mistreţi.

 În baza acestui proces-verbal a fost emisă decizia nr.379/04.10.2017  de către G F P , prin care s-a aprobat procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile, ca urmare a sesizării persoana pagubită D  D, cu privire la faptul că animale sălbatice (mistreţi) au produs pagube în suprafeţele deţinute de acesta, din raza fondului cinegetic nr.2 Şuici, gestionat de AVPS Mistretul.  Potrivit art.2 din decizia sus menţionată, s-a stabilit ca paguba să fie suportată de Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Ministerul Apelor şi Pădurilor a comunicat G  F  P  că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea de despăgubiri de către M  A şi P , motiv pentru care restituie decizia împreună cu procesul-verbal pe care îl aprobă, pentru revizuire şi adoptarea măsurilor legale.

 În drept, Tribunalul reţine că, potrivit art.13 din Legea nr.407/2006, legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic:

„(1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr.1 şi 2, se acordă despăgubiri.

 (2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:  a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;  b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. 

(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(5) Constatarea pagubelor prevăzute la alin. (1)-(4) şi emiterea deciziei comisiei de constatare se realizează în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba. (6) Plăţile către beneficiarii despăgubirilor se fac în termen de maximum 30 de zile de la emiterea deciziei de constatare.”

Potrivit art.7 din HG nr.1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, „pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, comisia întocmeşte un dosar care trebuie să cuprindă: a) cererea persoanei păgubite; b) documentele prin care au fost convocaţi membrii comisiei, persoana păgubită, precum şi reprezentantul prevăzut la art. 3 alin. (3); c) înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii obligaţiilor ce revin persoanei păgubite şi/sau gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondului cinegetic, conform pct. II şi III din anexa nr. 1, respectiv pct. II şi III din anexa nr. 2;  d) probe administrate de comisie privind producerea şi constatarea pagubei: fotografii, înregistrării video, declaraţii ale martorilor şi alte asemenea probe; e) procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubei prevăzut la art. 6 alin. (2) şi (3).”

Totodată, art.3 şi 4 din HG nr.1679/2008 prevăd următoarele:„Art.3. - (1) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, denumită în continuare comisie, din care fac parte: a) un reprezentant al aparatului de specialitate al primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba; b) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile;  c) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (2) Conducătorii instituţiilor prevăzute la alin.(1) au obligaţia de a-şi desemna reprezentanţi care să participe în comisii. (3) La constatarea pagubelor pot participa reprezentanţi ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic şi ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, după cum paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în aria protejată. Art. 4. -  (1) Constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-a produs paguba.  (2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba. (3) Convocarea comisiei prevăzute la art. 3 se realizează prin grija primarului, în termen de 24 ore de la data înregistrării cererii persoanei păgubite.  (4) Comisia se întruneşte pentru constatarea pagubelor în termen de 48 de ore de la data convocării. (5) Termenele stabilite pe ore, prevăzute la alin. (2)-(4), încep să curgă de la ora 00,00 a zilei următoare, iar termenul care cuprinde sau se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se prelungeşte până la sfârşitul zilei de lucru următoare.” 

Anexa 3 la HG nr. 1.679/2008:

Obligatii ce revin proprietarilor culturilor agricole şi silvice şi ai animalelor domestice, pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic

Art.1 Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole şi silvice au următoarele obligaţii:

a) să declare şi să înregistreze suprafeţele pe care sunt înfiinţate culturile agricole, potrivit legii;

b) să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii;

c) să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole şi/sau vegetaţiei forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic;

d) să amplaseze în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mişcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor.

Anexa 4 – Obligatii ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic

Art. 1

Gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să întreprindă următoarele acţiuni pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:

a) să fi recoltat integral numărul de exemplare aprobat pentru specia/speciile care au produs pagube pe sezonul de vânătoare anterior producerii acestora;

 b) să asigure şi să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cel puţin jumătate din cantităţile de hrană complementară prevăzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cărora s-a produs paguba, în scopul menţinerii acestora în zonele de hrănire şi pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegetaţia forestieră în care s-ar putea produce pagube;

c) să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoştinţa structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puţin 24 de ore anterioare desfăşurării acestora;

 d) să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă şi pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi animalelor domestice;

e) să vâneze cu prioritate, în condiţiile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintă un potenţial pericol de producere a pagubelor.

Art. 2

Se consideră că gestionarii fondurilor cinegetice şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin pentru prevenirea pagubelor doar dacă fac dovada că au realizat toate acţiunile prevăzute la art. 1.

Tribunalul reţine că in cauza de fata Decizia inspectorului-şef al Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea nr. 379/04.10.2017 şi procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 84/25.09.2017 sunt legal emise.

Astfel, din cuprinsul procesului verbal al Comisiei de constatare si evaluare a pagubelor constituita la nivelul Primăriei Ş, jud. A, nr. 84/25.09.2017, rezulta ca in urma deplasării in teren a constatat ca s-au produs pagube culturilor agricole din terenurile deținute de D D, de către animale sălbatice specia mistreț. Conform mențiunilor, persoana păgubita, a sesizat Primaria Ş, jud. Arges, la data de 20.09.2017, iar Comisia s-a deplasat la faţa locului denumit ,,Alângu”, si a constatat ca recolta de porumb a fost afectata (grad de dăunare) în proporţie de 100%.

Comisia de constatare si evaluare a verificat îndeplinirea obligaţiilor de către proprietar si gestionarul fondului cinegetic AVPS Mistreţul, conform prevederilor Anexei nr.3 si 4 la HG nr. 1679/2008.

Se constata concluzia comisiei ce arata ca răspunderea civila pentru pagubele constatate si evaluate potrivit prezentului proces - verbal revine, conform articolului 13 alin.(3) din Legea nr.407/2006 autorității publice centrale care răspunde de silvicultura.

Acest proces verbal a fost depus la G F P  şi potrivit prevederilor art. 6 alin. (5) din HG nr. 1679/2008, a fost aprobat prin Decizia contestată in cauza.

Analizând motivele invocate de reclamant în anularea deciziei G  F  P  şi a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, Tribunalul le găseşte neîntemeiate.

Tribunalul constată că în esenţă, criticile autorităţii publice reclamante vizează exclusiv neîndeplinirea unor condiţii procedurale prevăzute de HG nr.1697/2008, nefiind contestate nici existenţa dreptului la despăgubire al proprietarului culturilor afectate şi nici obligaţia corelativă a reclamantului de suportare a despăgubirilor, în contextul reţinerii faptului îndeplinirii de către gestionarul faunei cinegetice și de către proprietarul de culturi agricole a propriilor obligaţii legale pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, potrivit art. 13 alin.(3) din Legea nr. 407/2006 („Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație.”).

Reclamanta invoca neindeplinirea de catre proprietarul fondurilor si de catre gestionarul fondului  a obligatiilor ce le reveneau conform legii, or, astfel cum s-a retinut in cuprinsul procesului verbal de constatare si evaluare a pagubelor, in baza inscrisurilor prezentate de catre gestionar acesta si-a indeplinit obligatiile legale (s-au luat măsuri active privind gestionarea fondului de vânătoare, în sensul ca a fost distribuită hrană pentru vânat,  au fost eliberate autorizații de vânătoare, au fost întreprinse actiuni de îndepărtarea animalelor sălbatice, s-a realizat integral cota de recolta aprobata la specia mistret pentru sezonul de vanatoare 2016/2017).

 În ceea ce il priveste pe proprietarul culturii, Tribunalul constata ca potrivit dispozitiilor legale anterior enuntate, doar in cazul gestionarului fondului cinegetic, este necesar sa se faca dovada că au realizat toate acţiunile prevăzute la art. 1-Anexa 4 din HG 1679/2008, pentru a  se considera că şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin pentru prevenirea pagubelor, per a contrario, in cazul proprietarului fiind suficienta indeplinirea doar a unora dintre obligatii.

Prin urmare, instanta retine ca in speta au fost respectate dispozitiile art. 1 din Anexele 3 si 4 la HG nr. 1679/2008, modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 fiind consemnat în procesul-verbal de constatare a pagubelor de către comisia constituită în acest scop, fiind indicate totodata si documentele justificative in baza carora s-au facut aceste constatari, neputandu-se retine de catre instanta necesitatea depunerii la dosarul Comisiei a proceselor verbale mentionate de catre reclamanta in cuprinsul cererii de chemare in judecata.

Totodata din actele dosarului  rezultă că au fost respectate si prevederile art. 7 lit. b din H.G. nr. 1679/2008, privind constituirea şi convocarea comisiei,  convocarea persoanei păgubite şi convocarea reprezentantului prevăzut la art 3 alin. 3, precum şi prevederile Anexei 3 şi Anexei 4 la H.G. nr. 1679/2008, astfel încât susţinerile reclamantului sunt nefondate.

Mai arată reclamantul că in cuprinsul procesului verbal nr.84/25.09-2017  nu se specifică data la care s-a produs paguba, însă instanţa reţine că art.4 alin.2 din HG nr.1679/2008 obligă la depunerea cererii în 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba, fără a pune în sarcina acesteia menţionarea datei producerii pagubei, oricum persoana păgubită a sesizat instituţia teritorială competentă de îndată ce a constatat paguba, lipsa acestei mentiuni nefiind de natura a afecta validitatea acestui act si a constatarilor mentionate in cuprinsul sau.

Pentru toate aceste considerente, constatand ca atat Procesul verbal nr. 84/25.09.2017 cat si Decizia nr. 379/04.10.2017, prin care acesta a fost aprobat, au fost intocmite cu respectarea dispozitiilor HG nr. 1679/ 2008, instanta a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare