Apel

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

Cod ECLI:RO:TBMUS:2020:004.000056

Dosar nr....

DECIZIA CIVILĂ Nr. 56/2020

Ședința publică din data de 04 februarie 2020

Instanța constituită din:

Președinte: ...

Judecător: ...

Grefier: ...

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta ... în calitate de reprezentantă legală a minorei .... împotriva sentinței civile nr. ... pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș în dosarul cu nr. ...

În lipsa părților.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în apel ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 28 ianuarie 2020, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, 04 februarie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. ... pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș în dosarul nr. ..., s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta ... în calitate de mamă și reprezentantă legală a minorei .... născută la data de ..., din cadrul căsătoriei, în contradictoriu cu pârâtul ... În consecință, a fost obligat pârâtul să achite lunar copilului ... o pensie de întreținere în cuantum de 1/4 din veniturile sale lunare nete, iar în cazul în care nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/4 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, de la data introducerii cererii de chemare în judecată (27.12.2018) până la majoratul copilului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obligației de întreținere; celelalte cheltuieli pentru asigurarea celor necesare traiului copilului și pentru educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, urmând a fi asigurate de către mamă. Prin hotărârea pronunțată, instanța a mai luat act de faptul că de la data introducerii cererii de chemare în judecată până când urma să se facă dovada intervenirii unei modificări în ceea ce privește veniturile sale, pârâtul urma să aibă obligația să achite lunar ... suma de 1.155,25 Ron. A mai stabilit instanța, că în cazul în care ar fi intervenit modificări în ceea ce privește veniturile debitorului întreținerii, urma să se realizeze actualizarea automată (după caz, de către creditor, debitor, angajatorul debitorului, organul de executare, etc.) a pensiei de întreținere datorate, fără a fi necesară intervenția instanței în acest scop. La calculul veniturilor nete în vederea stabilirii pensiei de întreținere nu urmau să fie luate în considerare veniturile care aveau o destinație specială: sporuri pentru condiții deosebite de munca, normă de hrană, spor pentru misiune externă, etc. Prin aceeași hotărâre, s-a respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, ... este copilul minor al părților din prezenta cauză. Prin sentința civilă nr. ... pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. .. fost obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de 400 lei în favoarea minorei. De la data stabilirii pensiei de întreținere până în prezent s-au modificat, atât veniturile pârâtului, cât și necesitățile copilului minor.

Cu privire la contribuția părinților la cheltuielile, și 532 Cod civil, reținând că obligația de întreținere a copilului minor de către părintele său, impusă prin art. 499 alin. 1 Cod civil se execută, potrivit art. 530 alin. 1 și 2 Cod civil, fie în natură, fie prin plata unei pensii de întreținere stabilită în bani, această din urmă variantă fiind preferabilă în situația în care copilul nu ar avea același domiciliu cu persoana obligată la întreținere. Reținând instanța de fond că pârâtul este apt de muncă, astfel încât poate obține venituri cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, precum și faptul că, în vederea respectării principiului interesului superior al copilului, și raportat la faptul că instanța poate inclusiv din oficiu să stabilească modalitatea de executare a obligației de întreținere, apreciind că este în interesul superior al copilului ca pensia de întreținere să fie stabilită în acest mod, judecătoria a obligat pârâtul să achite lunar copilului ... pensie de întreținere în cuantum de 1/4 din veniturile sale lunare nete, stabilind că în situația în care acesta nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, ca datora 1/4 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, de la data introducerii cererii de chemare în judecată (27.12.2018) până la majoratul copilului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obligației de întreținere. Celelalte cheltuieli pentru asigurarea celor necesare traiului copilului și pentru educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia au fost stabilite în sarcina mamei. A dispus instanța, ca la calculul veniturilor de creștere și educare a copiilor, instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 529, 530nete în vederea stabilirii pensiei de întreținere să nu fie luate în considerare veniturile care au o destinație specială: sporuri pentru condiții deosebite de munca, normă de hrană, spor pentru misiune externă, etc..

Având în vedere că în ultimele 5 luni pârâtul a obținut un venit mediu lunar net de 4.621 lei, instanța a luat act că de la data introducerii cererii de chemare în judecată până când se va face dovada intervenirii unei modificări în ceea ce privește veniturile sale, pârâtul are obligația să achite lunar copilului ... suma de 1.155,25 lei.

A mai stabilit instanța, că în cazul în care vor interveni modificări în ceea ce privește veniturile debitorului întreținerii, se va realiza actualizarea automată (după caz, de către creditor, debitor, angajatorul debitorului, organul de executare, etc.) a pensiei de întreținere datorate, fără a fi necesară intervenția instanței în acest scop.

Cu privire la cheltuielile de judecată, a reținut instanța că în condițiile în care pârâtul nu s-a aflat în țară pentru a-și exprima un punct de vedere prin întâmpinare cu privire la cererea de chemare în judecată, precum și faptul că a fost de acord cu plata pensiei de întreținere în modalitatea în care aceasta a și fost acordată, neputându-se reține nici punerea de drept în întârziere a debitorului cu privire la noua sumă, trebuie respinsă cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat apel reclamanta ... în calitate de reprezentantă legală a minorei ..., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate ca netemeinică și nelegală, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii formulate și pe cale de consecință, obligarea pârâtului intimat la plata unei pensii de întreținere majorate pe seama minorei ..., în cuantum de ¼ din totalul veniturilor sale realizate, respectiv 2.339,66 lei.

În motivarea apelului declarat, reclamanta a arătat că apreciază sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală, instanța de fond dând o interpretare greșită materialului probator administrat în cauză și pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal. Raportat la dovada veniturilor nete ale pârâtului, care au fost comunicate la dosarul cauzei în fața primei instanțe, arată reclamanta că a solicitat instanței de fond stabilirea unei pensii de întreținere majorate, la nivelul veniturilor nete ale acestuia pe ultimele 6 luni, cuantumul pensiei de întreținere fiind de 2.339,66 lei (totalul net împărțit la 4). Consideră reclamanta apelantă, că instanța de fond în mod netemeinic și nelegal, a exclus o parte din veniturile pârâtului de la calculul pensiei de întreținere (respectiv sporurile cu caracter variabil pentru timpul efectiv lucrat), fără a motiva în drept această excludere. Învederează reclamanta că potrivit relațiilor comunicate de la locul de muncă al pârâtului, rezultă că au fost indicate doar veniturile nete ale acestuia, fără a fi indicate veniturile brute (fără a fi incluse astfel sporurile, norma de hrană, etc.), toate sumele acordate, destinația acestora și temeiul legal în baza căruia sunt acordate, instanța putând astfel aprecia în mod corect stabilirea pensiei de întreținere.

Cu privire la veniturile nete ale pârâtului intimat aflate la dosar, arată apelanta că aceste sume de bani reprezintă contravaloarea muncii prestate de către pârât, venituri ale acestuia și trebuie astfel luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere. Invocă astfel, dispozițiile art. 527 alin. 2 Cod pr. civ., subliniind că în baza acestor prevederi, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de toate veniturile și bunurile acestuia, fără a fi exceptate din rândul veniturilor vreun anumit tip de venit pe care debitorul obligației de întreținere îl realizează. De asemenea, în categoria veniturilor debitorului intră toate posibilitățile materiale de care acesta dispune, adică mijloacele sale cu caracter periodic – salariul, dar și orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă și care au caracter de continuitate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 402, 403, 499, 513, 514, 516, 519, 524, 527, 529, 530, 531, 532, 533 Cod civil, art. 148-151, art. 192, 194 și 195 Cod pr. civ., Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 453, 466 și 480 Cod pr. civ.

Împotriva apelului declarat a formulat întâmpinare pârâtul .... solicitând respingerea ca nefondat a apelului declarat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 612/20.02.2019 pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea celor solicitate prin întâmpinare, arată pârâtul intimat că apelanta nu a precizat în cererea de apel temeiul legal în baza căruia sumele cu caracter variabil ar fi trebuit să fie cuprinse în baza de calcul folosită la stabilirea pensiei lunare de întreținere. De asemenea, apelanta deși a învederat obligația instanței de fond de a solicita veniturile brute ale intimatului, nu a motivat această susținere.

În ceea ce privește netemeinicia motivelor de apel, arată intimatul că în temeiul art. 529 alin. 1 și art. 528 C. pr. civ., din probatoriul administrat în fața instanței de fond nu s-a dovedit starea de nevoie în ceea ce o privește pe minora ... astfel încât instanța să poată aprecia dacă cuantumul pensiei solicitat și acordat, corespunde stării de nevoie a minorei. Apreciază intimatul că la stabilirea stării de necesitate, în ceea ce o privește pe minora ...., trebuie să se țină cont de faptul că și mama minorei are obligația de a contribui la creșterea și educarea minorei, conform prevederilor art. 402 C. civ. Astfel, la starea de necesitate în ceea ce o privește pe minora ... trebuie să se aibă în vedere atât contribuția intimatului, cât și contribuția apelantei-reclamante, pentru educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorei.

În opinia intimatului, motivul pentru care s-a solicitat schimbarea cuantumului pensiei lunare de întreținere pe care acesta o plătea pe numele și pe seama minorei .... și anume acela că minora urma cursurile Școlii .... nu este suficient pentru ca instanța să stabilească o pensie de întreținere într-un cuantum mărit, în condițiile în care, dacă la suma de 1.155,25 lei, cum a stabilit instanța, se adaugă și contribuția personală a apelantei-reclamante la creșterea și educarea minorei (cel puțin la același nivel) s-ar ajunge în final la o sumă îndestulătoare care să acopere nevoile minorei în prezent. Apreciază astfel intimatul, că solicitarea privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere, de la cuantumul stabilit prin hotărârea instanței de fond la cuantumul solicitat prin cererea de apel este o solicitare nefondată, care nu se bazează pe probe din care să rezulte că minora ar avea nevoie de sume de bani considerabil mai mari pentru a-și satisface unele nevoi personale.

Consideră intimatul, că solicitarea făcută prin cererea de apel, de majorare a cuantumului pensiei de întreținere la care a fost obligat de către instanța de fond este și în același timp nelegală, făcând în acest sens trimitere la Decizia nr. 21 din 19.10.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, decizie pronunțată în dosarul cu nr. 17/2015. În considerentele acestei decizii se face o analiză aprofundată în ceea ce privește noțiunea de „venit” respectiv „venit lunar net” regăsite în prevederile art. 527 și 529 C. civ. Astfel, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat împrejurarea că în C. civ. nu se regăsesc definițiile noțiunilor de „venit” și „venit lunar net”, iar pentru analiza celor două noțiuni se face trimitere la prevederile Codului fiscal.

Arată de asemenea intimatul, că în aceeași decizie la care s-a făcut trimitere se arată însă faptul că, la nivel național, există un consens în ceea ce privește modul de determinare a cuantumului.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin raportare la motivele de apel invocate şi din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat de reclamanta ... în calitate de reprezentantă legală a minorei ... este fondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Trebuie să observăm mai întâi, că prin calea de atac formulată, reclamanta nu a criticat hotărârea primei instanțe în privința soluției formale, de admitere a cererii și majorare a pensiei de întreținere. Singura chestiune care face obiectul nemulțumirii părții reclamante este legată de modalitatea concretă de calcul al acestei pensii, respectiv de modalitatea în care se stabilesc veniturile pârâtului care fac parte din baza de calcul al pensiei de întreținere. Apelanta s-a arătat în dezacord cu limitările impuse de prima instanță, potrivit căreia la calculul veniturilor nete în vederea stabilirii pensiei de întreținere nu ar trebui să fie luate în considerare veniturile care ar avea o destinație specială: sporuri pentru condiții deosebite de muncă, normă de hrană, spor pentru misiune externă, etc. Implicit, apelanta a criticat cuantumul pensiei de întreținere stabilit la acest moment.

Potrivit art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Văzând acest text de lege, tribunalul va cerceta numai chestiunile indicate mai sus și apărările corespunzătoare făcute de intimat.

Cu privire la modalitatea de stabilire a veniturilor care fac parte din baza de calcul al pensiei de întreținere s-a făcut o analiză extinsă în Decizia nr. 21/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, decizie invocată și de intimat prin întâmpinare. Deși acea analiză a fost realizată în contextul în care se verifica dacă norma de hrană prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acordată personalului instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie sau nu să fie inclusă în baza de calcul al pensiei de întreținere, raționamentul Înaltei Curți, care se impune cu forță obligatorie similar dispozitivului hotărârii menționate, este util și în speța de față, întrucât conține anumite aserțiuni de ordin general.

Astfel, în aspectele care ne interesează în speța de față, Înalta Curte a reținut următoarele:

„31. Se impune, mai întâi, a se observa, din cuprinsul art. 527 și 529 din Codul civil, că legiuitorul a prevăzut că obligația de întreținere este datorată în funcție atât de nevoia creditorului, cât și de mijloacele de care dispune debitorul întreținerii ori pe care acesta le-ar putea obține.

32. La calcularea întreținerii se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, de posibilitățile de realizare a lor și de celelalte obligații ale debitorului. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește în raport cu venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) din Codul civil].

(...)

34. În ceea ce privește noțiunea de "venit" este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la "câștigul din muncă" al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.).

35. Niciuna dintre instanțele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreținere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reținut în mod constant în practica judiciară și în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât și în actuala reglementare a Codului civil.

(...)

42. Ordonanța în discuție nu conține vreo prevedere din care să rezulte că echivalentul valoric al normei de hrană ar reprezenta venit. De asemenea, Codul civil nu definește noțiunile de "venit" și de "venit lunar net", regăsite în art. 527 și 529.

43. În acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care definește în alin. (1) veniturile din salarii ca fiind "toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă." Potrivit art. 55 alin. (2) din același act normativ, sunt considerate venituri asimilate salariilor, în scopul aplicării legii, printre altele, "drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii" [lit. c)].

(...)

45. Prin folosirea noțiunii de venit în art. 527 și 529 din Codul civil s-a intenționat corelarea cu terminologia consacrată în legislația existentă, în sensul însușirii semnificației acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenție este confirmată de contextul în care noțiunea este folosită.

46. Codul fiscal cuprinde definiții pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfășurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. (1), inclusiv orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.

47. Sunt, astfel, definite: veniturile din activități independente (inclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală - art. 46); veniturile din salarii (art. 55); venituri din cedarea folosinței bunurilor (art. 61); venituri din investiții (printre care veniturile din dividende, dobânzi - art. 65); venituri din pensii (art. 68); venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură (art. 71); venituri din premii și din jocuri de noroc (art. 75); venituri din transferul proprietăților imobiliare (art. 77^1 ); venituri din alte surse (printre care primele de asigurări, onorariile din activitatea de arbitraj comercial - art. 78 și 79^1).

48. Tot prin prisma dispozițiilor Codului fiscal poate fi identificată natura de "venit" a unor sume de bani încasate de o persoană fizică din alte surse decât cele menționate anterior, precum ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor de stat. Acestea sunt menționate în lege (art. 42), printre alte categorii, ca fiind venituri neimpozabile.

49. Dat fiind că obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obținute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuție sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreținerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligației de întreținere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menționate în Codul fiscal.

50. Trimiterea la normele fiscale este, însă, utilă în cadrul de față și prin prisma finalității identificării veniturilor realizate de debitorul întreținerii, în condițiile în care obligația de întreținere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.

51. Or, noțiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit și fiind definită, ca atare, de același Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii și venituri asimilate acestora.

52. Ca atare, în virtutea unității terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conțin o anumită noțiune, în același context, semnificația noțiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor și venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea și aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absența unui alt înțeles stabilit de către legiuitor.

53. În raport cu dispozițiile art. 55 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, citate anterior, ar însemna că echivalentul valoric al normei de hrană cuvenite potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un venit salarial sau asimilat, din moment ce reprezintă venit în bani obținut de persoane fizice ce își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Mai mult, acest caracter s-ar păstra chiar și atunci când acordarea normei de hrană are loc în natură, de vreme ce, potrivit definiției, intră în această categorie și veniturile obținute în natură.

54. Cu toate acestea, art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepție de la alin. (1) și (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit.

55. Printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a) -r) din Codul fiscal] sunt prevăzute explicit la lit. b) "drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare".

56. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind și "drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională".

57. În condițiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreținere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligație, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabilește venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut și net din salarii.

58. Astfel, în cazul veniturilor din salarii, art. 57 din Codul fiscal prevede că venitul net lunar se calculează (în scopul determinării impozitului, cota de 16% aplicându-se la venitul net) prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni.

59. Pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede că "Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună, conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate".

60. Se observă că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de față.

61. Așadar, sumele în discuție nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de "venit", relevantă în contextul art. 527 și 529 din Codul civil.

(...)

63. Constatarea anterioară semnifică, în același timp, neincluderea acelorași sume în salariul lunar sau, după caz, în solda lunară, nefiind drepturi salariale ce pot intra în componența sumelor ce reprezintă contraprestația muncii prestate de beneficiarii dreptului la hrană gratuită.

(...)

65. Desigur, nu pot fi ignorate considerentele referitoare la rațiunea acordării dreptului în discuție, anume specificul activității depuse de beneficiari și condițiile în care aceasta se desfășoară, ce impun un efort suplimentar pentru menținerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.

66. Aceste considerente se înscriu în abordarea tradițională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreținere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. În cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiții deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru "a da posibilitate materială angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condițiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor", astfel încât "este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale". S-a mai reținut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului "ar duce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, aceasta fiind și împotriva intereselor creditorului întreținerii".

67. În doctrină a fost preluată ideea sumelor cu destinație specială, care trebuie să rămână în întregime destinate afectațiunii lor, fără a se indica, însă, alte sume salariale decât cele privind sporul pentru condiții deosebite de muncă (mediu vătămător, greu sau periculos), abordare menținută inclusiv în condițiile actualului Cod civil.

68. Se poate considera că, în funcție de condițiile în care își desfășoară activitatea beneficiarii dreptului reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul condițiilor concrete de acordare, legiuitorul a urmărit compensarea efortului depus de beneficiari prin asigurarea unui aport caloric proporțional, necesar menținerii stării de sănătate și a tonusului adecvat desfășurării activității în condiții optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.

69. În același timp, însă, nu poate fi ignorat că, în ceea ce privește pe beneficiarii dreptului în discuție, statutul actual reglementat reflectă o multiplicare a drepturilor acordate în considerarea condițiilor specifice de desfășurare a activității, prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, anexa nr. VII, pentru personalul din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.

70. Acestea constau în sporuri (pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pentru condiții grele de muncă, pentru activitățile care solicită o încordare psihică foarte ridicată), compensații (de risc/pericol deosebit pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale; pentru cei care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu), majorări ale soldei de bază (de exemplu, pentru cei care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale), indemnizații (de exemplu, pentru personalul care lucrează cu cifru de stat).

71. La acestea se adaugă drepturile prevăzute de legile proprii privind statutul categoriilor de personal din fiecare domeniu - apărare, ordine publică, respectiv siguranță națională.

72. În contextul în care toate aceste drepturi pot fi socotite ca având o destinație specială (compensarea efortului depus în condiții speciale de activitate) și, uneori, se suprapun, criteriul afectațiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreținere se diluează, fiind dificil de aplicat de la caz la caz. În plus, există riscul ca raportul de proporționalitate dintre starea de nevoie a creditorului și mijloacele de care dispune în concret debitorul să fie rupt, cu toate că, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, părinții au obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia, principiu care se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie, conform art. 2 alin. (2) din același act normativ.

73. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispozițiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia (ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanță a destinației speciale, cu atât mai mult cu cât această afectațiune a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate). În plus, raportarea la acele dispoziții echivalează cu aplicarea unui criteriu legal, ca atare previzibil.”.

Pornind de la aceste considerente ample expuse de Înalta Curte de Casație și Justiție se pot desprinde câteva aspecte decisive. Mai întâi, instanța supremă a stabilit că pentru identificarea noțiunii de venit lunar net al debitorului pensiei de întreținere este necesar să ne îndreptăm către Codul fiscal, întrucât Codul civil nu cuprinde criterii proprii pentru definirea termenului. În al doilea rând, venitul lunar net al debitorului trebuie raportat la venitul lunar brut al acestuia, adică la acea categorie de venituri (salarii, solde, indemnizații, sporuri, prime, compensații etc.) care din punct de vedere fiscal sunt supuse impozitării. În al treilea rând, în realitatea salarială actuală, inclusiv a categoriilor de personal bugetar din care face parte pârâtul intimat (angajat ca militar într-o unitate militară), criteriul afectațiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreținere, utilizat de Plenul fostului Tribunal Suprem în Decizia de îndrumare nr. 14/1963 nu mai poate fi utilizat în mod eficient și nu mai asigură un grad suficient de ridicat de obiectivitate, motiv pentru care trebuie abandonat.

În acest context de ordin juridic trebuie să reținem în fapt, că pârâtul intimat este angajat ca ... în cadrul ... din Tg. Mureș. În această calitate, el a desfășurat activitatea ca regulă în țară, dar a fost și detașat în străinătate, în perioada 07-12.2018. Din adeverințele depuse la dosarul cauzei de către angajator, cu privire la veniturile lunare obținute de către pârât, rezultă că remunerația acestuia este compusă, pe de o parte, dintr-un venit net care include drepturile bănești cu caracter permanent, iar pe de altă parte, dintr-o sumedenie de sporuri pe care angajatorul le-a denumit sporuri cu caracter variabil, acordate pentru timpul efectiv lucrat. Acestea din urmă, pentru perioada în care militarul a fost detașat în misiune în străinătate, au fost reprezentate, spre pildă, de spor condiții vătămătoare (radiații) pentru activitatea desfășurată în teatrul de operații, compensație de risc/pericol deosebit pentru activitatea desfășurată în teatrul de operații, compensație lunară specifică teatrului de operații de până la 100%. Pentru perioada în care militarul a desfășurat activitatea în țară, nefiind detașat în străinătate, acesta a primit spor condiții grele de muncă pentru activitatea desfășurată în unitate, spor pentru activități ce necesită încordare psihică ridicată pentru activitatea desfășurată în unitate, spor condiții vătămătoare (radiații) pentru activitatea desfășurată în unitate, compensație de risc/pericol deosebit pentru activitatea desfășurată în unitate. Aceste sporuri cu caracter variabil au fost excluse de prima instanță din baza de calcul al pensiei de întreținere și fac obiectul neînțelegerilor dintre părți inclusiv în prezentul apel.

Examinând documentele sintetice depuse de angajator, tribunalul apreciază că nu există nicio rațiune pentru eliminarea acestor sume din baza de calcul al pensiei de întreținere, mai ales dacă facem aplicarea celor reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia de recurs în interesul legii nr. 21/2015 prezentată pe larg mai sus.

În primul rând, aplicând unicul criteriu pe care instanța supremă îl reține, acela al caracterului impozabil sau neimpozabil al venitului, reținem că aceste „sporuri variabile” sunt toate supuse impozitării, trebuind așadar să fie incluse în noțiunea de venit net lunar al debitorului întreținerii.

În al doilea rând, multitudinea și cuantumul acestor așa-zise sporuri acordate pârâtului intimat, prin raportare la partea „permanentă” a remunerației acestuia, ilustrează perfect considerentele cuprinse în paragrafele 69-73 din Decizia de recurs în interesul legii nr. 21/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le-am citat deja și care au reprezentat pentru instanța supremă motive serioase în vederea eliminării criteriul afectațiunii de la stabilirea cuantumului venitului lunar net.

În al treilea rând, și sporurile menționate mai sus, la fel ca și componenta așa-zis permanentă a salariului sunt venituri acordate pârâtului intimat ca o contraprestație a muncii pe care o efectuează în anumite condiții pentru angajator. Aceste venituri fac parte din ansamblul retribuției pârâtului și nu sunt menite ca pârâtul să le păstreze pentru sine, cum este cazul normei de hrană (pe care acesta o poate primi în natură, în cadrul unității ori prin echivalent bănesc), ce are caracter esențialmente personal. Dimpotrivă, ele au natura strictă a unui salariu și urmează destinația pe care pârâtul trebuie să o acorde tuturor sumelor ce le obține cu acest titlu. Una dintre destinații este și aceea de întreținere a familiei, în particular a copiilor minori.

În al patrulea rând, deși se vorbește despre includerea în baza de calcul al pensiei de întreținere numai a veniturilor cu caracter de continuitate, această noțiune trebuie interpretată extensiv și nicidecum nu trebuie răstălmăcită cu rea credință. În acest sens, este posibil ca uneori, din cauza condițiilor și a împrejurărilor în care se desfășoară munca, a calității și cantității muncii depuse, angajatul să fie remunerat în mod diferit de la lună la lună. Aceasta nu înseamnă că venitul lunar în raport de care se calculează pensia de întreținere într-o asemenea situație este cel mai mic venit obținut de debitor de-a lungul timpului, cu motivarea că celelalte sume, suplimentare, ar fi venituri nepermanente. Dimpotrivă, venitul permanent este cel pe care debitorul pensiei de întreținere îl primește cu titlu de salariu, ca o contraprestație a muncii pe care o depune într-o unitate de timp, indiferent de cuantumul acestuia ori de variațiile pe care le înregistrează. Salariul, chiar dacă suferă modificări de la lună la lună, nu poate fi considerat drept venit ocazional în partea care depășește valoarea minimă. El trebuie privit în ansamblu. Totodată, raportându-ne la sporurile pe care le primește intimatul pârât, constatăm că acestea nu au nicidecum caracter ocazional. Ele sunt de aceeași natură și cuantum în perioadele destul de extinse în care este detașat în străinătate și de asemenea, se păstrează constante și în perioadele în care pârâtul își desfășoară activitatea în unitate. Este adevărat că se acordă în raport cu numărul zilelor lucrate efectiv, dar din nou, acest aspect nu face ca sporurile cu pricina să aibă caracter nepermanent în ceea ce privește stabilirea pensiei de întreținere. În fine, mai trebuie să constatăm că prevederile art. 527 și 529 din Codul civil nu operează cu distincția între venituri permanente și nepermanente, ceea ce înseamnă că nici noi nu ar trebui să o facem.

În ceea ce privește susținerile intimatului referitoare la dimensiunea nevoilor minorei, apreciind că acestea sunt satisfăcute și prin plata din partea lui a unei pensii de întreținere în cuantum de 1.155,25 lei lunar, instanța apreciază că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, potrivit art. 499 alin. 1 și 2 din Codul civil,

(1) Tatăl și mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.

De asemenea, potrivit art. 525 alin. 1 din Codul civil, minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

Prin urmare, în cazul raportului de întreținere dintre părinți și copiii lor minori, legiuitorul a introdus norme speciale, mai laxe, în sensul în care minorul este în principiu prezumat a fi în nevoie, nefiind necesară realizarea unor probe ample asupra acestei chestiuni.

Totodată, din examinarea dispozițiilor legale în materia obligației de întreținere a copiilor minori nu rezultă că fiecare dintre părinți ar trebui să contribuie în mod egal ori că s-ar impune un calcul strict matematic, cu atât mai mult cu cât și în cazul concret părintele rezident prestează întreținerea în natură, în vreme ce părintele nerezident prestează întreținerea în bani. Dimpotrivă, art. 529 alin. 1 din Codul civil statuează că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. De asemenea, potrivit art. 521 alin. 1 din Codul civil, în cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întreţină aceeaşi persoană, ele vor contribui la plata întreţinerii, proporţional cu mijloacele pe care le au. Ca atare, în stabilirea dimensiunii obligației de întreținere în sarcina unuia dintre părinți, în cazurile obișnuite, nu este strict necesar să cercetăm disponibilitățile materiale ale părintelui cu care minorul locuiește în chip statornic. În cazul concret, spre exemplu, pârâtul intimat nu a propus și nici nu a adus vreo dovadă din care să rezulte că celălalt părinte ar avea venituri extrem de ridicate, care ar fi de natură să asigure fiicei părților, numai prin aceste venituri, un nivel de trai pentru minoră cu mult peste medie.

Relativ la nevoile concrete ale minorei, după cum am arătat, acestea nu considerăm că trebuie probate cu o exactitate matematică. În lipsa unor dovezi clare și precise asupra acestor aspecte, pentru a proteja interesul superior al copilului, instanța într-o asemenea situație nu va putea respinge, de plano, acțiunea, ci trebuie să pronunțe o soluție pe baza oricăror mijloace de probă administrate, raportându-se totodată la orice alte criterii obiective pe care le-ar putea găsi, prezumții și finalmente, la propria apreciere despre ceea ce ar însemna nevoile obișnuite ale unui copil în vârstă de aproximativ 15 ani ai căror părinți au disponibilități materiale peste medie. Cu alte cuvinte, nevoile minorei sunt relative și depind în mod esențial, inclusiv de standardul pe care ar trebui să îl stabilim pentru nivelul de trai al acesteia. Astfel, dacă veniturile părinților săi ori ale unuia dintre părinți sunt ridicate, situându-se peste medie, atunci este natural ca și nivelul de trai al acesteia să fie unul corespunzător. În lunile cele mai bune, în care pârâtul a fost detașat în străinătate, venitul său net s-a apropiat de 10.000 lei, ceea ce înseamnă că cuantumul pensiei de întreținere pentru acele perioade s-ar situa în jurul sumei de 2.400 lei. Apreciem că pentru o perioadă relativ limitată de timp, stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea minorei și în sarcina pârâtului în cuantum de 2.400 lei lunar nu este nici pe departe exagerată. Este natural faptul că un părinte dedică o mare parte a veniturilor și a disponibilităților sale materiale pentru asigurarea celor necesare creșterii și educării copilului său. Așa ar trebui să facă și pârâtul. Desigur că nu discutăm aici despre stabilirea la un procent maxim a pensiei de întreținere în raport de venituri foarte ridicate, de ordinul multor mii sau zeci de mii de euro lunar. Dar nu este cazul în speță, întrucât o sumă lunară situată spre exemplu, la un maxim de 2.400-2.500 lei și la o medie de aproximativ 2.000 lei nu este ieșită din comun, ci dimpotrivă, este decentă, este peste medie și este menită să asigure minorei, din punct de vedere material, șanse sporite de a beneficia de hrană, educație, asistență medicală, îmbrăcăminte și chiar distracție. Acest raționament îl menținem chiar și în ipoteza în care mama minorei ar avea și ea disponibilități materiale similare ori chiar mai ridicate, pentru nevoile fiicei cheltuindu-se chiar și 5.000-6.000 lei lunar. Atâta timp cât astfel de disponibilități materiale există la părinți, ele trebuie utilizate în scopurile cele mai importante, cum ar fi creșterea și educarea copiilor minori, nicidecum nu trebuie risipite în alte moduri.

Pornind de la considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 480 alin. 2 din Codul de procedură civilă, vom admite apelul declarat de reclamanta ..., în calitate de reprezentantă legală a minorei .. împotriva sentinței civile nr. .., pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș în dosarul cu nr. ...

Mai departe, vom păstra formularea generică utilizată de prima instanță cu privire la stabilirea pensiei de întreținere datorate de pârât fiicei sale, sens în care vom schimba în parte hotărârea atacată și vom obliga pârâtul ... la plata în favoarea minorei ... născută în data de .. a unei pensii de întreținere în cuantum de 1/4 din veniturile lunare nete ale acestuia, iar dacă nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/4 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, de la data introducerii cererii de chemare în judecată (27.12.2018) până la majoratul copilului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obligației de întreținere. Așadar, pensia de întreținere nu va fi stabilită într-un cuantum fix, ci raportat la împrejurarea că veniturile pârâtului fluctuează, vom opta pentru un dispozitiv determinabil, urmând ca în faza de executare voluntară să se stabilească cuantumul concret al pensiei pe fiecare lună în parte. Vom elimina și partea în care prima instanță stabilește cuantumul actual al pensiei de întreținere, ea urmând a se calcula corespunzător fracției de 1/4 din venitul lunar net de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la zi, precum și în continuare.

Desigur că în raport cu cele arătate mai sus în considerente, la calculul veniturilor nete în vederea stabilirii pensiei de întreținere vor fi luate în considerare toate veniturile impozabile ale pârâtului, inclusiv: sporuri pentru condiții deosebite de muncă, compensație de risc/pericol deosebit, spor pentru misiune externă, etc.

De asemenea, în cazul în care vor interveni modificări în ceea ce privește veniturile debitorului întreținerii, se va realiza actualizarea automată (după caz, de către creditor, debitor, angajatorul debitorului, organul de executare, etc.) a pensiei de întreținere datorate, fără a fi necesară intervenția instanței în acest scop.

Se va menține dispoziția hotărârii atacate privind respingerea cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât aceasta nu a făcut obiectul prezentului apel și prin urmare, instanța de control judiciar nu a fost învestită cu examinarea acestei părți din soluția judecătoriei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta .... cu CNP ... domiciliată în ..., str...., nr. ... jud. .., având domiciliul procesual ales la sediul Societății Civile Profesionale „... cu sediul în Tg. Mureș, ..., în calitate de reprezentantă legală a minorei ..., împotriva Sentinței civile nr. ... pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș în dosarul cu nr. ...

Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că obligă pârâtul .. cu CNP 17...și domiciliul în Tg. Mureș, str. .. nr. ...., ap. ... jud.. la plata în favoarea minorei ..., născută în data de ... a unei pensii de întreținere în cuantum de 1/4 din veniturile lunare nete ale acestuia, iar dacă nu are venituri ori dacă acestea sunt mai mici decât venitul minim net pe economie, 1/4 din venitul minim net pe economie la data la care trebuie achitată această pensie, de la data introducerii cererii de chemare în judecată (27.12.2018) până la majoratul copilului sau până la intervenirea unei alte cauze de modificare ori încetare a obligației de întreținere (la calculul veniturilor nete în vederea stabilirii pensiei de întreținere vor fi luate în considerare toate veniturile impozabile ale pârâtului, inclusiv: sporuri pentru condiții deosebite de muncă, compensație de risc/pericol deosebit, spor pentru misiune externă, etc.).

În cazul în care vor interveni modificări în ceea ce privește veniturile debitorului întreținerii, se va realiza actualizarea automată (după caz, de către creditor, debitor, angajatorul debitorului, organul de executare, etc.) a pensiei de întreținere datorate, fără a fi necesară intervenția instanței în acest scop.

Menține dispoziția hotărârii atacate privind respingerea cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 4 februarie 2020.

Președinte: ...

Judecător: ...

Grefier: ...

Domenii speta

Spete similare