Anulare act

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

Secţia civilă

Operator de date cu caracter personal nr. 3185

Dosar nr. 17000/211/2016

SENTINŢA CIVILĂ NR. 9029/2018

Şedinţa publică din …..

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ….

GREFIER: ….

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamanţii MSI... şi MR..., în contradictoriu cu pârâtele BANCA ...SA şi SC KIPI.. RO IN CALITATE DE MANDATAR AL KIPI.. (L..), având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29.11.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea hotărârii  pentru data de 13.12.2018 şi, ulterior, pentru azi, 20.12.2018.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 01.09.2016 sub nr. de mai sus, reclamanţii MSI... şi MR..., prin avocat HG..., au solicitat, în contradictoriu cu intimatele Banca ... S.A. şi KIPI.. (L...) S.A., să se constate ca fiind stinse toate datoriile izvorâte din Contractul de credit nr. ..../12.02.2008, conform art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanţii au învederat că prin contractul de credit menţionat au contractat un credit pentru nevoi personale cu XXXX...România S.A., în sumă de 108.800 CHF, garantat cu imobilul situat în …., str. ..., ..., conform contractului de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. .../12.02.2008. Ca urmare a imposibilităţii de achitare a ratelor de credit, reclamanţii au învederat că apartamentul ipotecat a fost executat silit şi întrucât debitul nu a fost stins în întregime, creditoarea XXX SA.... a continuat executarea silită împotriva lor, ulterior cesionând creanţa împotriva pârâtei de rândul al doilea, iar din luna ianuarie 2016 Banca ... S.A. a preluat XXX SA....

Reclamanţii au mai precizat că după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 au notificat-o pe creditoare să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, însă nu au primit niciun răspuns. Aceeaşi notificare a fost comunicată şi pârâtei Banca ...., care a răspuns că întrucât contractul de credit a fost cesionat în favoarea KIPI.. (L...) S.A., Banca .... nu mai are calitatea de creditoare.

Reclamanţii au apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 4 şi art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016.

La cerere au fost anexate copii de înscrisuri (f. 5-31)

La data de 03.10.2018, pârâta S.C. KIPI.. (L...) S.A. a  formulat întâmpinare (f. 37-40), prin care a invocat excepţie de neconstituţionalitate cu privire la mai multe articole din Legea nr. 77/2016. De asemenea, a invocat excepţia prematurităţii formulării acţiunii pentru motivul lipsei notificării.

Pe fondul cauzei a învederat că Legea nr. 77/2016 nu este aplicabilă în cauză întrucât convenţia de credit nu se află în derulare, creditul fiind declarat scadent anticipat înainte de cesiunea de creanţă. De asemenea, a învederat pârâta că ar fi prejudiciată, întrucât a achitat o sumă de bani pentru creanţa cesionată, iar debitorii nu au achitat nicio sumă de bani în contul datoriei.

La data de 10.10.2016, pârâta Banca ... S.A. a formulat întâmpinare (f. 46), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere că nu mai deţine calitatea de creditoare a reclamanţilor din anul 2013, când a fost încheiată cesiunea de creanţă cu pârâta de rândul al doilea. A anexat notificarea de cesiune şi borderou de predare de corespondenţă (f. 47-49).

La data de 27.10.2016, reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare (f. 57-58), prin care au solicitat respingerea excepţiei prematurităţii, învederând că au procedat la notificarea pârâtei prin executor judecătoresc. De asemenea, au solicitat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Prin Încheierea din data de 18.11.2016 (f. 72-74) instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocată de pârâta de rândul doi şi a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

La data de 25.06.2018 s-a comunicat la dosar o copie a Deciziei C.C.R. nr. 113/13.03.2018 prin care s-au soluţionat excepţii de neconstituţionalitate privind dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 (f. 78- 88).

Prin Rezoluţia din data de 05.07.2018 (f. 85) s-a dispus repunerea cauzei pe rol, iar la termenul din data de 20.09.2018 instanţa a rămas în pronunţare.

Prin Încheierea din data de 09.10.2018 (f. 96) instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea suplimentării probaţiunii.

La data de 31.10.2018, din dispoziţia instanţei, pârâta Banca ... S.A. a comunicat copia contractului de cesiune de creanţă şi a notificării comunicate debitorului (f. 99-112, f. 113-116), la data de 26.11.2018 fiind depus la dosar contractul de cesiune şi de către pârâta KIPI.. (L...) S.A. (f. 124-137).

La data de 28.11.2018, din dispoziţia instanţei, reclamanţii au depus la dosar copii de înscrisuri în probaţiune (f. 141-205). 

La termenul din data de 29.11.2018, instanţa a rămas în pronunţare şi a amânat pronunţarea hotărârii pentru data de 13.12.2018 şi, ulterior, pentru data de 20.12.2018.

În baza art. 248 alin. 1 C.p.c., analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Banca ... S.A., invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 36 C.p.c., „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Se constată că întreaga Lege nr. 77/2016 operează cu noţiunile de consumator debitor şi creditor, iar mai ales din dispoziţiile art. 10 alin. 1 reiese fără putinţă de tăgadă că subiectele raportului juridic litigios născut în temeiul art. 8 sunt debitorul şi creditorul, împotriva acestuia din urmă pronunţându-se hotărârea prin care s-ar constata aplicabilitatea dispoziţiilor acestei legi.

Ambele pârâte au precizat că la data de 02.12.2013 s-a încheiat un contract de cesiune de creanţă între Banca ... S.A. şi KIPI.. (L...) S.A., prin care a fost cesionată şi creanţa deţinută împotriva reclamanţilor din prezenta cauză şi, deşi la dosar nu a fost depusă dovada concretă a comunicării notificării către debitori, ci numai notificarea şi dovada predării către serviciul poştal, având în vedere că debitorii nu au contestat acest fapt şi, mai mult, notificarea formulată în baza Legii nr. 77/2016 a fost adresată întâi creditoarei cesionare, reiese că acestora li s-a comunicat notificarea de cesiune, iar operaţiunea le-a devenit opozabilă, fără a se pune în discuţie valabilitatea acesteia.

Prin urmare, având în vedere că numai pârâta KIPI.. (L...) S.A. are calitatea de creditoare a reclamanţilor, numai aceasta are calitatea procesuală pasivă pentru a sta în judecată în acţiunea formulată în baza dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 77/2016. Astfel, urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Banca ... S.A., ca atare urmând a fi respinsă cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă.

Analizând actele şi lucrările dosarului pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele.

În fapt, între XXXX...România S.A. şi reclamanţii MSI... şi MR... s-a încheiat Convenţia de credit nr. ..../12.02.2008 (f. 5-14), având ca obiect un împrumut în sumă de 108.800 CHF pentru o durată de 276 de luni.

Obligaţia de rambursare a creditului a fost garantată cu ipotecă asupra imobilului situat în …., str. ..., ..., conform Contractului de garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. .../12.02.2008 de notar public TC... (f. 15-18).

Astfel cum reiese din Procesul-verbal de licitaţie imobiliară nr. ..../.....2013 emis în dos. ex. ..../2012 al B.E.J. ....(f. 27-29), imobilul ipotecat a fost adjudecat la licitaţie publică pentru suma de 127.000 de lei.

La data de 30.05.2016 a fost comunicată creditoarei S.C. KIPI.. (L...) S.A. (f. 21) notificarea formulată de reclamanţii debitori MSI... şi MR... (f. 19-20) în temeiul art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016.

La data de 06.07.2016 a fost comunicată pârâtei Banca ... S.A. notificarea formulată de reclamanţi în temeiul art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016 (f. 23-24). Banca ... S.A. a comunicat răspuns (f. 25), învederând că nu mai are calitatea de creditor în contractul de credit.

Conform susţinerilor ambelor pârâte, coroborate cu contractul de cesiune de creanţă (f. 99-112) şi notificarea comunicată debitorilor (f. 113-116), la data de 02.12.2013 a fost cesionată de către Banca ... S.A. creanţa deţinută împotriva debitorilor MSI... şi MR... în favoarea KIPI.. (L...) S.A.

În drept, conform art. 4 din Legea nr. 77/2016, „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială; b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit; c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă; d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi."

Conform art. 5 alin. 1 din aceeaşi lege, „În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4."

Conform art. 8 alin. 5 din aceeaşi lege, „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului."

În drept, instanţa reţine în primul rând că prin Decizia nr. 623/2016 a Curţii Constituţionale a României, publicată în M.Of. nr. 53/18.02.2017, s-a statuat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. În acest sens, se impune menţiunea că în cauza de faţă sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil din 1864, faţă de data încheierii contractului de credit, care nu reglementa expres instituţia impreviziunii, doctrina şi practica dezvoltate sub imperiul acestui cod fiind însă unanime în a recunoaşte existenţa şi aplicabilitatea acestei instituţii.

Astfel cum a reţinut Curtea Constituţională a României în decizia menţionată (par. 96-97), impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepţional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiilor prevăzute de acesta. Impreviziunea vizează numai riscul supra-adăugat şi, în condiţiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestaţiile la care părţile s-au obligat în condiţiile noii realităţi economice/juridice. Ea nu are drept scop revenirea la prestaţiile de la momentul a quo al încheierii contractului de credit sau la riscul acceptat de către părţi la acelaşi moment, fiind, aşadar, străină acestora, dar oferă o bază legală pentru adaptarea sau încetarea contractului.

Prin urmare, suplimentar faţă de verificarea îndeplinirii condiţiilor formale prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 şi a existenţei notificării creditorului, instanţa trebuie să verifice dacă este aplicabilă teoria impreviziunii contractului încheiat între reclamanţii din prezenta cauză şi XXXX...România S.A.

În primul rând, instanţa reţine că Legea nr. 77/2016 se aplică şi contractului de credit care face obiectul cauzei, fiind vorba de un contract „în derulare”, având în vedere că creditoarea continuă să pretindă sume de bani în temeiul acestuia. Faptul că s-a declarat scadenţa anticipată a creditului, iar debitorii au fost suspuşi executării silite nu poate conduce la concluzia că contractul nu mai este în derulare, cât timp chiar art. 8 alin. 5 permite aplicarea dispoziţiilor legii şi debitorilor care au fost supuşi executării silite a imobilului ipotecat.

Apoi, instanţa constată că debitorii au notificat-o pe creditoare cu privire la intenţia de a se prevala de dispoziţiile art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 din aceeaşi lege, explicitând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4, astfel că este neîntemeiată susţinerea pârâtei KIPI.. (L...) S.A. privind prematuritatea formulării cererii de chemare în judecată.

Verificând condiţiile prevăzute de art. 4, instanţa constată că reclamanţii sunt consumatori în sensul Legii nr. 193/2000 întrucât în contractul încheiat cu instituţia de credit au acţionat în scopuri personale, exterioare oricărei activităţi profesionale, respectiv pentru nevoi personale, fiind garantat cu imobilul situat în …., str. ..., ..., având destinaţia de locuinţă (la momentul încheierii contractului domiciliul debitorilor era în acest apartament). Cuantumul sumei împrumutate – 108.800 CHF nu depăşea la momentul încheierii contractului echivalentul în lei al sumei de 250.000 EUR, iar din probele de la dosar nu reiese că debitorii ar fi fost condamnaţi pentru vreo infracţiune în legătură cu creditul, instanţa apreciind că dacă această condiţie nu ar fi îndeplinită cu certitudine creditoarea ar fi avut cunoştinţă despre acest aspect şi l-ar fi invocat.

Cu privire la aplicabilitatea în cauză a teoriei impreviziunii, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile acesteia. Din înscrisurile depuse de reclamanţi la dosar nu reiese producerea unui eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de aceştia la momentul încheierii contractului. Impreviziunea constituind o excepţie de la principiul forţei obligatorii a contractului, se impune excluderea oricărei culpe a debitorilor în ajungerea la imposibilitatea executării obligaţiilor contractate. Instanţa apreciază că evoluţia cursului de schimb valutar franc elveţian – leu pe parcursul derulării contractului nu poate constitui per se o împrejurare de natură să conducă la concluzia existenţei impreviziunii. Este de netăgăduit amploarea devalorizării monedei naţionale în raport cu moneda elveţiană în contextul crizei financiare mondiale care a debutat în anul 2008, însă nu se poate face abstracţie nici de faptul că prin contractarea unui împrumut într-o monedă străină, consumatorii şi-au asumat posibilitatea fluctuaţiei cursului de schimb valutar, mai ales având în vedere lunga perioadă contractuală, de 23 de ani. Instanţa apreciază că la momentul contractării unui împrumut într-un cuantum atât de ridicat, pentru o perioadă lungă de timp, un împrumutat diligent trebuie să realizeze o analiză a propriei solvabilităţi nu doar la momentul încheierii contractului, ci şi în perspectivă, pentru întreaga perioadă contractuală. Or, deşi reclamanţii au făcut dovada scăderii veniturilor familiei în ultimii 10 ani, în principal din cauza pensionării anticipate a reclamantului MSI... pentru invaliditate, instanţa reţine că, potrivit adeverinţelor de venit depuse la dosar, veniturile familiei au fluctuat pe parcursul întregii perioade 2008-2018 şi, de exemplu în anul 2017, erau cu aproximativ 500 de lei mai reduse decât în anul 2008 (luând în considerare numai veniturile salariale, celelalte venituri nu puteau fi considerate ca având potenţial caracter constant). Însă nici la data contractării împrumutului veniturile din salarii ale reclamanţilor nu erau ridicate, fiind sub 2000 de lei, iar reclamanţii nu au făcut dovada proporţiei cuantumului ratei lunare iniţiale faţă de venitul lunar şi nici nu au făcut dovada încercării încheierii unei convenţii cu creditoarea pentru o eventuală eşalonare la plată a debitului restant. Instanţa nu va avea în vedere faptul că reclamanţii au o fiică în întreţinere, acesta evident nefiind un fapt imprevizibil la momentul încheierii contractului de credit. De asemenea, instanţa reţine că reclamantul nu a făcut dovada gradului de invaliditate în care a fost încadrat şi a imposibilităţii prestării vreunei activităţi remunerate, cât timp potrivit prevederilor Legii nr. 217/2017, pensia pentru invaliditate se poate cumula cu alte venituri.

Faţă de aceste aspecte, instanţa apreciază că nu se poate exclude orice culpă a reclamanţilor pentru apariţia situaţiei în care aceştia nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile asumate prin contractul de credit, nefiind dovedită survenirea unui risc supraadăugat riscului asumat la momentul încheierii contractului de credit. Nici la momentul încheierii contractului reclamanţii nu aveau o situaţie financiară atât de bună care să îi îndreptăţească să considere că vor fi solvabili pe tot parcursul derulării contractului, mai ales că nu obţineau venituri constante.

În consecinţă, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost acestea explicitate prin Decizia nr. 623/2016 a Curţii Constituţionale a României, respectiv nu este incidentă impreviziunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta Banca ... S.A. prin întâmpinare.

Respinge ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă acţiunea formulată în contradictoriu cu Banca ... S.A. C.U.I. …, cu sediul în ….

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii MSI... CNP … şi MR... CNP …, domiciliaţi în ... şi domiciliul procesual ales la sediul reprezentantului convenţional avocat..., în contradictoriu cu pârâta S.C. KIPI.. (L...) S.A., cu sediul procesual ales în …...

Cu drept de apel, în termen de 7 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20.12.2018.

Domenii speta

Spete similare