Ordonanta presedintiala

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ..../211/2017

Operator de date cu caracter personal 3185

ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ Nr. 5859/2017

Şedinţa publică de la ….

Completul constituit din

JUDECĂTOR: ….

GREFIER: ….

Pe rol fiind soluţionarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta KMR... în contradictoriu cu pârâtul SS..., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă reclamanta personal şi asistată de reprezentant convenţional av......, cu delegaţie de substituire la dosar fl. 41, pârâtul personal şi asistat de reprezentanta convenţională av. ....., cu împuternicire la dosar fl. 42, lipsă fiind martorii. 

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Reprezentanta pârâtului învederează că s-au aflat în imposibilitatea prezentării martorului propus, acesta fiind plecat în Germania. Solicită amânarea cauzei în vederea administrării probei testimoniale, susţinând înlocuirea martorului.

Reprezentantul reclamantei nu se opune amânării cauzei, solicitând administrarea interogatoriului părţilor. Cu privire la martora propusă de reclamantă, învederează că s-a aflat în imposibilitatea prezentării la acest termen de judecată precizând că pârâtul a încercat să influenţeze prezenţa acesteia.

Faţă de lipsa martorilor propuşi de către părţi, având în vedere faptul că nu au fost învederate motive temeinice care să justifice lipsa acestora, deşi părţile s-au obligat să prezinte martorii personal, în faţa instanţei, la acest termen de judecată, instanţa constată imposibilitatea administrării probei testimoniale, astfel încât renunţă la utilitatea administrării acestei probe.

Instanţa, din oficiu, încuviinţează administrarea probei cu interogatoriul părţilor.

Se procedează la administrarea interogatoriului reclamantei.

Întrebare instanţă: Ce vârstă are minorul? Cu cine locuieşte la acest moment? Când l-aţi văzut ultima dată?

Răspuns reclamantă: Minorul are …ani şi …. luni. La acest moment locuieşte cu pârâtul, concubina pârâtului şi fetiţa acestuia.  Trei luni nu l-am mai văzut, am vorbit la telefon cu minorul care îmi spune că mă iubeşte, că-i este dor de mine, dar nu mi se plânge de nimic.

Întrebare instanţă: Consideraţi că minorului îi lipseşte ceva la locuinţa unde se află, consideraţi că este îngrijit corespunzător?

Răspuns reclamantă: Minorului nu-i lipseşte nimic, spune că este bine îngrijit. Când l-am văzut ultima dată era speriat.

Întrebare instanţă: Câte persoane locuiesc cu d-voastră? Cine are grijă de minor când sunteţi la serviciu?

Răspuns reclamantă: Când lucrez de dimineaţă, minorul stă cu nora mea, iar când lucrez noaptea, minorul doarme.

Întrebare instanţă: Consideraţi că minorul beneficiază de condiţii mai bune la domiciliul unde se află la acest moment?

Răspuns reclamantă: Minorul are condiţii la locuinţa unde se află la acest moment. Doresc să-l vizitez. Mi-ar plăcea ca minorul să rămână la mine, iar pârâtul să-l viziteze.

Întrebare instanţă: De ce consideraţi că minorul nu poate sta cu tatăl său?

Răspuns reclamantă: Nu doresc ca minorul să stea cu o persoană străină, concubina actuală a tatălui. Consider că aceasta nu se poate ocupa de minor la fel de bine.

Întrebare instanţă:Apreciaţi că vă puteţi înţelege cu pârâtul legat de problemele minorului?

Răspuns reclamantă: Consider că pe viitor voi putea discuta cu pârâtul legat de problemele minorului.

Întrebare reprezentanta pârâtului: Câte persoane locuiesc cu d-voastră în imobil? La acest moment aveţi o altă relaţie?

Răspuns reclamantă: Alte cinci persoane locuiesc  cu mine în imobil. Am un prieten, dar nu m-am mutat cu acesta.

Întrebare reprezentanta pârâtului: Ce venit realizaţi? Erau certuri la locuinţa d-voastră între minori şi pârât?

Răspuns reclamantă: Realizez un venit de 1450 lei. Nu erau certuri între minori şi pârât la locuinţa mea. 

Se procedează la administrarea interogatoriului pârâtului.

Întrebare instanţă: Care sunt motivele formulării acţiunii?

Răspuns pârât: Doresc ca minorul să locuiască cu mine. Consider că-i pot oferi condiţii mai bune.

Întrebare instanţă: Care este relaţia d-voastră cu minorul? Cu cine locuiţi?

Răspuns pârât: Minorul este ataşat de mine. Locuiesc cu concubina mea şi fetiţa acesteia. Minorul se înţelege bine cu aceste persoane, nu întreabă de mama sa, nu doreşte să vorbească la telefon cu mama lui. Însă eu doresc ca minorul să aibă relaţii cu mama sa.

Răspunsurile la întrebările propuse de reprezentantul reclamantei se consemnează separat la dosar (fl.51-52).

La interpelarea instanţei, reprezentanţii părţilor învederează că au cunoştinţă de conţinutul anchetei sociale şi al referatului de situaţie, acte depuse la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, în temeiul art. 244 Cod pr. civila, instanţa declară cercetarea procesului încheiată.

În temeiul art. 392 Cod pr. civila, instanţa deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul reprezentanţilor părţilor.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acţiunii astfel cum aceasta a fost formulată. Susţine că scopul formulării prezentei acţiuni are la bază interesul minorului, apreciind că nu se impune exercitarea autorităţii părinteşti exclusive. Face trimitere la acţiunea formulată de pârâtul-reclamant în dosarul acvirat prezentei cauze, susţinând că acesta solicită exercitarea autorităţii părinteşti exclusive. De asemenea, apreciză că pârâtul se contrazice, declarând la acest termen de judecată că este de acord ca mama să aibă relaţii cu minorul. Reprezentantul reclamantei apreciază că pârâtul a minţit prin răspunsurile date la interogatoriul propus de reclamantă.

Reprezentantul reclamantei apreciază că nu sunt importante condiţiile pe care i le poate oferi pârâtul minorului, în prezenta cauză nefiind o situaţie excepţională în care să se dispună acordarea autorităţii părinteşti exclusive.

Reprezentanta pârâtului solicită respingerea cererii formulate de reclamantă şi admiterea cererii formulate de pârâtul-reclamant în dosarul acvirat prezentei cauze. Susţine că, având în vedere situaţia gravă de la domiciliul reclamantei, au solicitat exercitarea autorităţii părinteşti exclusive de către pârâtul-reclamant. Face trimitere la conţinutul anchetei sociale depuse la dosar, considerând că reclamanta nu dispune de situaţie financiară corespunzătoare şi nici de alte mijloace pentru a satisface nevoile de creştere ale minorului.

În temeiul art. 394, alin. 1 Cod proc.civ., socotindu-se lămurită, instanţa declară închise dezbaterile în fond şi reţine cauza spre soluţionare pe baza probelor aflate la dosar.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.06.2017, reclamanta KMR... a solicitat să se dispună stabilirea  locuinţei  minorului  SSA...  la domiciliul reclamantei, cu cheltuieli de judecată, în cazul opoziţiei pârâtului.

În fapt, reclamanta a arătat că, împreună cu pârâtul a avut o relaţie de concubinaj de aproximativ 5-6 ani, iar din această relaţie a rezultat minorul SSA..., născut la data de ..... A susţinut că situaţia dintre ea şi pârât s-a înrăutăţit pe parcursul relaţiei, ajungându-se ca, în momentul de faţă să existe tensiuni grave. A învederat că, în noaptea zilei de ...., la ora 2 noaptea, pârâtul a venit la locuinţa comună în stare de ebrietate, pe fondul consumului de alcool acesta devenind violent, agresându-i verbal şi fizic pe ea şi pe copiii ei. Mai mult, a susţinut că pârâtul în mijlocul nopţii a scos-o afară din casă împreună cu copiii. A susţinut că, la acel moment a solicitat intervenţia poliţiei iar la faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie. Reclamanta a arătat că  împreună cu copiii s-a refugiat la locuinţa fiului său KE... care locuieşte în apropiere, pârâtul venind după ei şi spărgând uşa locuinţei acestuia. De asemenea, a susţinut că pârâtul a schimbat butucul uşii iar ea nu mai avea posibilitatea de a intra în propria casă. A mai învederat că, pârâtul în mod total nejustificat a tăiat cablul de TV cu toate că ea este titulara contractului cu distribuitorul acestor servicii.

Reclamanta a susţinut că pârâtul a părăsit locuinţa acesta mutându-se la altă adresă, precizând faptul că acesta l-a luat pe minor fără consimţământul său si l-a dus la noua sa locuinţă, acesta interzicându-i să-şi mai vadă copilul. A mai arătat că acţiunile pârâtului îi provoacă suferinţe grave. Totodată, a învederat faptul că, în cazul în care pârâtul va dori să aibă relaţii personale cu fiul lor, nu se va opune unei asemenea cereri.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art.496, art 400 alin.1 Cod Civil, art.920 Cod Procedură Civilă raportat la art. 999 Cod Procedură Civilă, art.194 şi urm. Cod Procedură Civilă, Legea nr.272/2004.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului, precum şi proba testimonială.

Cererii i-au fost anexate: certificatul de naştere al minorului SSA...; dovada înregistrării dosarului penal;contractul de închiriere al imobilului, contractul de muncă.

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2017, obiect al dosarului nr..../211/2017, conexat la prezentul dosar, pârâtul-reclamant SS..., a solicitat să se dispună exercitarea in mod exclusiv a autorităţii părinteşti in ceea ce priveşte minorul  SS... si stabilirea domiciliului minorului la tată.

In fapt, a arătat că pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca a înregistrat dosarul civil nr. .../211/2017, având ca obiect exercitarea exclusiva a autorităţii părinteşti a minorului, stabilirea locuinţei minorului cat si obligarea la plata pensiei de întreţinere. A precizat că a avut o relaţie de concubinaj cu reclamanta-pârâtă din anul 2011, relaţie din care a rezultat minorul SS.... Acesta a susţinut că, pâna in anul 2017 a locuit cu pârâta în imobilul pe care l-a ridicat singur, pentru a crea condiţii bune familiei. A precizat că, datorita caracterului indoielnic si lipsit de orice orientare normala a paratei, a hotărât sa încheie orice legătura cu aceasta, iar ulterior inregistrării acţiunii principale, a luat hotarea de a se muta de la domiciliul in chirie pe strada ...., deoarece a considerat ca acolo era in pericol atât el cat si minorul. A susţinut că locuieşte impreuna cu minorul si cu prietena sa, care are si ea un copil dintr-o alta căsătorie, în acest fel reuşind să ofere minorului o viata normala, fara scandaluri, fara alcool si manifestări care sunt periculoase pentru creşterea armonioasa si normala a minorului.

Pârâtul-reclamant a menţionat că, din momentul in care a părăsit locaţia unde era si mama minorului, aceasta l-a văzut o singura data pe minor, refuzând categoric sa vina sa vadă minorul, iar minorul nu doreşte sa o vadă, ba mai mult nici chiar sa vorbească la telefon cu ea, minorul manifestând o stare de temere accentuata fata de mama sa si de ceilalţi copii ai ei.

Pârâtul-reclamant a susţinut că mama este consumatoare de alcool, este agresiva, vorbeşte urat cu minorul. Mai mult, a învederat că cei doi baieti ai paratei, din alte relaţii conjugale, sunt un exemplu nefavorabil pentru copilul său, deoarece aceştia au un comportament neadecvat, beau, consumă droguri si fură. De asemenea, a susţinut că în nenumărate rânduri a fost furat de către aceştia, fiind lasati fara supraveghere de către mamă pentru mult timp si neinteresand-o de soarta acestora.

Pârâtul a arătat că vrea sa ofere o altă viata fiului său, dorind să-l scoată din acel mediu toxic si mizer si sa-l protejeze. A învederat că, în majoritatea timpului, copilul stă la el, minorul nedorind sa stea cu mama si fraţii lui, susţinând că nu există o apropiere a minorului fata de mamă, acesta având o repulsie si o frica fata de ea. Pârâtul a susţinut că reclamanta-pârâtă este  consumatoare de alcool, frecventează cluburile de noapte si este mereu plecata,  este vulgara, injura , blestema iar fiului ii este frica de e , este total dezinteresata de soarta copiilor.

 Pârâtul a arătat că autoritatea părinteasca trebuie exercitata in comun de ambii părinţi, pentru buna dezvoltare a copilului, dar aceasta situaţie este una deosebita si izolata si a avut in vedere doar interesul superior al minorului.

In drept, au fost invocate prevederile art. 997 şi următoarele C.proc.civ

In probatiune, a solicitat încuviinţarea  probei cu înscrisuri.

La data de 13.07.2017, pârâtul a formulat întâmpinare (f.43-45), prin care învederat aceleaşi aspecte susţinute prin cererea introdusă pe cale separată.

La termenul de judecată din data de 13.07.2017, sub aspectul probatoriului a fost încuviinţată pentru ambele părţi proba testimonială, asupra căreia s-a revenit la termenul de judecată din data de 03.08.2017. De asemenea, din oficiu s-a dispus administrarea probei cu interogatoriile reciproce, probă apreciată ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei, potrivit art. 254 alin.1, 255 şi 258 Cod procedură civilă., reţinând şi urgenţa care califică prezenta cerere.

La data de 12.07.2017, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei ... a depus la dosar raport de anchetă-socială (f.35-36), iar la data de 13.07.2017, Serviciul Protecţia Copilului şi Familiei din cadrul Consiliului Local al .... a depus referatul de situaţie (f.47-49).

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

În fapt, potrivit susţinerilor concordante ale părţilor din prezenta cauză, aceştia au avut o relaţie de concubinaj din care a rezultat minorul SSA... (născut la data de ....). În prezent, tatăl a părăsit domiciliul conjugal din ...., str..... şi şi-a stabilit domiciliul în ...., str....., alături de noua sa parteneră, de copilul acesteia şi de minorul SS..... La domiciliul mamei, aceasta a continuat să locuiască împreună cu fiul minor KSF...., fiul major KE..., logodnica acestuia din urmă şi fiul acestora, aspect care rezultă din ancheta socială efectuată în cauză şi din răspunsul la interogatoriu.

În drept, potrivit art.997 alin.1 C.proc.civ., instanta de judecată, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Având în vedere dispozitiile legale sus mentionate, cererea de ordonanta presedintiala este admisibila cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte: aparenta de drept, caracterul provizoriu al masurilor, existenta unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului. În plus, este necesara indeplinirea condiţiilor generale  de exercitare a actiunii civile prevazute de art. 32 C.proc.civ. şi anume capacitatea procesuala, calitatea procesuala, formularea unei pretentii şi justificarea unui interes, condiţii indeplinite in cauza de fată.

Astfel, potrivit art.496 - Locuinţa copilului: (1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi.  (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege.  (5) Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

Analizând condiţiile cererii, prin prisma probatoriului administrat, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea unei cereri de ordonanţă presedintiala, pentru motivele care vor fi expuse în continuare.

In ceea ce priveste caracterul vremelnic al acestei masuri, instanta retine ca aceasta se referă, pe de o parte, la continutul reversibil al masurilor luate, in conditiile in care pe calea ordonantei presedintiale nu se pot lua masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt, iar, pe de alta parte, se refera la durata temporar limitata a acestor masuri, fiind posibila şi confirmarea acestora in procesul de fond ori necontestarea lor de catre partea impotriva careia au fost dispuse. Măsurile solicitate de catre părţi satisface aceasta conditie, intrucat nu are un caracter definitiv, asupra caruia nu s-ar putea reveni ulterior, tocmai de aceea intre parti se desfasoara judecata pe fondul cauzei, pe calea procedurii de drept comun (dosar nr. .../211/2017/211/2017, având ca obiect exercitare autoritate părintească).

Conditia neprejudecarii fondului exclude din domeniul de aplicare al procedurii ordonantei presedintiale cererile de luare a unor masuri care presupun realizarea definitiva a fondului dreptului. Astfel, in aceasta procedura instanta se limiteaza la verificarea aparentei dreptului afirmat de către reclamant, fara a se transa irevocabil disputa judiciara in favoarea uneia dintre parti. Spre deosebire de actiunile de drept comun, ordonanta presedintiala nu presupune dovedirea de catre reclamant a temeiniciei pretentiei formulate, existenta unei aparente de drept fiind suficienta in vederea admisibilitatii cererii.

 Astfel, instanta nu urmează să cerceteze fondul dreptului discutat intre parti, însă, cu toate acestea, pentru ca solutia sa nu fie arbitrara, va cerceta aparenta acestui drept. În acest sens, faţă de dispoziţiile art.496 Cod civil, în caz de neînţelegere între părinţi, copilul va rămâne să locuiască împreună cu unul dintre aceştia, cu dreptul celuilat de a avea legături personale cu minorul, prin intermediul unui program de vizită.

În speţă, instanţa constată că cererile formulate de către părţi îndeplineşte şi cea de-a treia condiţie de admisibilitate şi anume urgenţa. Cu privire la condiţia urgenţei, îndeplinirea acesteia trebuie stabilită prin raportare la scopul luarii măsurii şi anume: pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere; prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara; inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Reclamanta motivează urgenţa cererii prin faptul că este privată de orice drept de a-şi vedea copilul minor, fapt care îi provoacă suferinţe grave. Pe de altă parte, pârâtul invocă faptul că, prin întoarcerea minorului la domiciliul mamei i s-ar crea acestuia premisele unei creşteri şi dezvoltări într-un mediu toxic, fapt care se află în absolută contradicţie cu interesul superior al minorului, garantat prin lege.

Pentru aceste motive, faţă de situaţia în fapt a minorului SS...., instanţa constată că se impune soluţionarea de urgenţă a cererilor conexate.

În acest sens, se reţin dispoziţiile art.2 din Legea nr.272/2004, potrivit căruia, (6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

Astfel, potrivit concluziilor referatului de situaţie, se reţine faptul că minorul manifestă ataşament faţă de ambii părinţi, cu toate acestea a experimentat temere în a se întoarce la domiciliul mamei, faţă de prezenta fratelui mai mare, …., pe care îl percepe ca fiind agresiv. Această împrejurare se coroborează şi cu afirmaţiile tatălui, care a învederat faptul că se impune ca minorul să locuiască la domiciliul său, pentru a se bucura de o educaţie şi o creştere corespunzătoare nevoilor sale şi pentru a nu fi expus unui mediu violent şi infracţional. În acest sens, instanţa reţine şi aspectele cuprinse în raportul de anchetă socială, potrivit căruia minorului SSF.... i s-a aplicat o măsură educativă pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat.

Fără a se pune prea mare accentul pe condiţiile de trai identificate la domiciliul fiecăruia dintre cei doi părinţi, instanţa constată că minorul poate beneficia, alături de tată, de o educaţie şi o îngrijire apte să îi asigure o dezvoltare normală şi armonioasă. Pe lângă faptul că tatăl realizează un venit lunar considerabil mai mare decât cel al mamei, minorul se bucură la domiciliul acestuia de compania unui minor mult mai apropiat de vârsta sa, copil al partenerei actuale a tatălui şi faţă de care minorul nu a semnalat probleme de convieţuire, aspect recunoscut şi de mamă, cu ocazia interogatoriului administrat. Pe de altă parte, se observă şi faptul că, la domiciliul mamei locuiesc 5 persoane, pe o suprafaţă totală de 10,70 mp, în condiţiile în care se face abstracţie de spaţiul locativ construit ilegal de către pârât, deasupra locuinţei sociale în discuţie. Cu siguranţă că, acest spaţiu cu greu poate deservi nevoile tuturor locatarilor, astfel încât, nici din această perspectivă nu este îndeplinită condiţia respectării interesului superior al minorului.

Pe de altă parte, la locuinţa tatălui s-au identificat condiţii locative corespunzătoare şi, din prisma relaţiilor dintre copil şi tată, nu există temeiuri care să conducă la concluzia că minorul nu s-ar afla în siguranţă la domiciliul acestuia. Mai mult, cu ocazia interogatoriului administrat, reclamanta a menţionat faptul că minorul nu s-a plâns niciodată de tatăl său sau de faptul că nu este îngrijit, ci singura critică a mamei se referă la noua parteneră a tatălui şi la faptul că nu îi inspiră încredere.

Drept urmare, pentru motivele expuse instanţa va stabileşti domiciliul minorului SSA... (născut la data de ....) la domiciliul tatălui, aflat în prezent în ...., str...... Astfel, va respinge, ca neîntemeiată, cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta KMR..., în contradictoriu cu pârâtul SS....

Cu toate acestea, acest lucru nu semnifică o interzicere sau o limitare a dreptului mamei de a avea legături personale cu copilul său. Instanţa apreciază că dispunerea unei astfel de măsuri ar fi în incongruenţă cu obligaţia pozitivă a autorităţilor de a nu împiedica părintele la care nu locuieşte minorul, de a stabili legături cu copilul dacă doreşte să facă acest lucru. În acest sens, este şi cauza Keegan c.Irlandei, hotârârea din 26 mai 1994, par 50-Curtea EDO. Mai mult, instanţa apreciază că o astfel de măsură nu este în interesul superior al copilului, având în vedere că din probatoriul administrat, rezultă fără tăgadă că minorul este ataşat şi de mama sa. 

Astfel, instanţa apreciază că este în interesul superior al minorului ca tatăl să se asigure de faptul că acesta petrece timp suficient alături de mamă, pentru că lipsa acesteia din viaţa sa nu este deloc în avantajul unei dezvoltări armonioase a minorului. Pe de altă parte, părinţii trebuie să reţină şi faptul că atitudinea negativă manifestată unul faţă de celălalt, sau denigratoare, nu trebuie să fie resimţită nicio clipă de către copil, întrucât un astfel de comportament îl poate afecta pe termen lung, având în vedere vârsta fragedă a acestuia.

Analizând primul capăt al cererii pârâtului-reclamant se reţine că, potrivit art.503 Cod civil, (1) Părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească. De asemenea,  în baza art. 507 Cod civil, Dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească. În acest sens, art.508 Cod civil prevede că,  (1) Instanţa de tutelă, la cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.

Faţă de condiţiile reglementate de lege pentru a pronunţa decăderea din exerciţiul autorităţii părinteşti, instanţa reţine că pârâtul-reclamant nu a probat existenţa niciunui astfel de motiv, deşi a avut posibilitatea de a face acest lucru. Mai mult, astfel de aspecte nu au fost sesizate nici de Autoritatea tutelară sau de Serviciul Protecţia Copilului şi Familiei cu ocazia efectuării cercetărilor la faţa locului.

Pentru aceste considerente, va respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului-reclamant de exercitare în mod exclusiv a autorităţii părinteşti asupra minorului SSA....

Conform art.1000 alin.1 C.proc.civ., prezenta hotărâre se poate ataca cu apel în termen de 5 zile de la pronuntare, având în vedere ca partile au fost legal citate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta KMR..., CNP …, domiciliată în ...., str....., cu domiciliul procesual ales la SCA …, în contradictoriu cu pârâtul SS..., CNP … cu domiciliul în .....

Admite în parte cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de pârâtul-reclamant SS..., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă KMR....

Stabileşte domiciliul minorului SSA... (născut la data de ....) la domiciliul tatălui, aflat în prezent în .....

Respinge, în rest, cererea pârâtului-reclamant SS..., ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 03.08.2017.

Domenii speta

Spete similare