Contestare drept trecere

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

Operator de date cu caracter personal nr. 3185

prezentul document conţine date cu caracter personal  aflate  sub incidenţa  Legii nr. 677/2001

Dosar nr. .../211/2017

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3433/2018

Şedinţa publică din data de  ….

Instanţa este constituită din:

PREŞEDINTE: ….

GREFIER….

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii RF... şi RR... în contradictoriu cu pârâta R... SRL, având ca obiect principal constatare drept de trecere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamanţilor, avocat MD..., cu împuternicire avocaţială depusă la fila 31 din dosar, precum şi reprezentantul pârâtei,  avocat CM..., cu împuternicire avocaţială depusă la fila 43 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,

Instanţa constată că, la data de 21.03.2018, prin Serviciul Registratură, reclamanţii au depus la dosar o modificare a cererii de chemare în judecată, iar la data de 21.03.2018, reclamanţii au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei.

La interpelarea instanţei, reprezentanţii părţilor arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Instanţa pune în discuţia reprezentanţilor părţilor excepţia inadmisibilităţii cererii invocată din oficiu la termenul anterior.

Reprezentantul reclamanţilor, raportat la întâmpinarea depusă de pârâtă, prin care solicită să nu fie obligată la cheltuieli de judecată, solicită instanţei să pună în vedere reprezentantului pârâtei să indice dacă este vorba despre o recunoaştere a pretenţiilor sau nu.

Reprezentantul pârâtei arată că şi-a exprimat clar poziţia în cuprinsul întâmpinării, respectiv că dreptul de trecere există încă din anul 1994, de când s-a făcut partajul, astfel că societatea pârâtă nu are nicio culpă pentru că reclamanţii doresc să li se recunoască un drept de trecere legal instituit de Noul Cod Civil pe baza unei folosinţe continue.

Reprezentantul reclamanţilor arată că dreptul de trecere era reglementat şi de Vechiul Cod Civil. Arată că se află într-o procedură contencioasă, iar, în măsura în care partea adversă se opune pretenţiilor reclamanţilor şi va fi stabilită o culpă procesuală în sarcina acesteia, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul pârâtei solicită instanţei să pună în vedere reprezentantului reclamanţilor să indice dacă aceştia au un drept de trecere sau nu.

Instanţa faţă de dispoziţiile art. 622 alin. (1) şi (2) teza a 2-a şi art. 624 C.civ. care prevăd că servituţile necontinue şi neaparente nu se pot dobândi decât prin titlu, şi având în vedere că reclamanţii au invocat o folosinţă continuă, a pus în discuţie dreptul material aplicabil raportat la împrejurarea că se invocă o folosinţă continuă care a început înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, având în vedere şi dispoziţiile din Legea nr. 71/2011 care spun că nu se aplică dispoziţiile Noului Cod Civil pentru situaţiile juridice născute anterior.

Reprezentantul reclamanţilor arată că nu se pune problema ca dreptul să se fi născut din uzucapiune, ci s-a dobândit în temeiul legii.

Instanţa aduce la cunoştinţa  reprezentantului reclamanţilor că a invocat la fila 5, paragraf 2 din acţiunea introductivă că, în ceea ce priveşte întinderea şi modul concret de exercitare a dreptului legal de trecere pietonal şi auto, în cauză ar fi aplicabile dispoziţiile art. 619 Noul Cod Civil.

Reprezentantul reclamantului arată că prezenta cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 616 Noul Cod Civil, potrivit căruia dreptul se dobândeşte în temeiul legii, nu prin uzucapiune şi foloseşte drept unul dintre criteriile de determinare a modului de exercitare, folosinţa continuă asupra fâşiei respective de teren. În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii invocată din oficiu, solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată. De asemenea, apreciază că, în cazul în care instanţa ar aprecia că este aplicabil Vechiul Cod Civil, iar nu actualul Cod Civil, este ţinută să soluţioneze cauza. La interpelarea instanţei, reprezentantul reclamanţilor arată că înţelege să îşi întemeieze acţiunea pe dispoziţiile Noului Cod Civil.

Instanţa aduce la cunoştinţa reprezentantului reclamanţilor că, în măsura în care instanţa apreciază că cererea se întemeiază pe dispoziţiile Vechiului Cod Civil şi există un corespondent al articolului din Noul Cod Civil în legea veche, ar putea soluţiona cererea, însă, în cazul în care nu există un corespondent sancţiunea care s-ar aplica ar fi aceea a inadmisibilităţii cererii.

 Reprezentantul reclamanţilor arată că instanţa nu poate aplica sancţiunea inadmisibilităţii cererii, ci este ţinută să soluţioneze cererea, întrucât, chiar dacă nu există un text de lege expres, instanţa, ţinând cont de principiile de drept, trebuie să soluţioneze cererea.

Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii, invocată din oficiu.

Instanţa reţine cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii invocată din oficiu.

INSTANŢA:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. .../211/2017 la data 22.09.2017 (filele 2-7), astfel cum a fost regularizată la data de 11.10.2017 (fila 29) şi modificată la data de 21.03.2018 (filele 65-67), reclamanţii RF... şi RR..., prin avocat MD..., din cadrul SCA ..., cu împuternicire avocaţială la fila 31, au solicitat în contradictoriu cu pârâta R... SRL:

•să se constate existenţa dreptului legal de trecere, pietonal şi auto, născut prin efectul legii, în favoarea terenurilor identificate prin nr. cadastral ..., ..., ..., aflate în proprietatea reclamanţilor, ca fiind lipsite de acces la calea publică,

•să se dispună exercitarea dreptului legal de trecere, pietonal şi auto, pe fâşia lată de 4 m din terenul pârâtei identificat prin nr. cadastral ... pe care trecerea este de facto realizată şi în prezent

•să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului legal de trecere, în foaia II a cărţilor funciare în care sunt înscrise terenurile proprietatea reclamanţilor şi în foaia III a cărţii funciare în care este înscris terenul proprietatea pârâtei,

•cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, că în aplicarea Legii nr. 18/1991 s-au emis titluri de proprietate în favoarea numiţilor TE..., TAD..., PE... şi CG... asupra unor terenuri cuprinse în parcela cu nr. top. ..., astfel că aceştia au devenit coproprietari în cote egale asupra acestei parcele, că în urma partajului judiciar au rezultat următoarele loturi: imobilul cu nr. top. .../1 în suprafaţă de 89 mp, atribuit vechilor proprietari, imobilul cu nr. top. .../2 (în prezent cu nr. cadastral ...) în suprafaţă de 2500 mp a fost atribuit lui TE..., imobilul cu nr. top. .../3 în suprafaţă de 2500 mp a fost atribuit lui TA..., imobilul cu nr. top. .../4 în suprafaţă de 2500 mp a fost atribuit lui PE..., imobilul cu nr. top. .../5 în suprafaţă de 2500 mp a fost atribuit lui CG.... În urma partajului, parcela cu nr. top. .../4 a fost lipsită de orice acces direct la calea publică, iar singurele parcele rezultate în urma partajului care au beneficiat de acces direct la calea publică au fost cele cu nr. top, .../2 şi .../3, că parcela cu nr. top. .../2 a fost transmisă în patrimoniul pârâtei, iar reclamanţii au dobândit calitatea de proprietari asupra parcelei cu nr. top. .../4/1 care provine din parcela cu nr. top. .../4. În prezent, parcela cu nr. top. .../4/1 a fost dezmembrată în 3 parcele, parcela cu nr. cadastral ... se află în proprietatea exclusivă a reclamantului RF..., parcela cu nr. cadastral ... se află în coproprietatea reclamanţilor, iar parcela cu nr. cadastral ... se află în proprietatea exclusivă a reclamantului RR..., că toate aceste 3 parele sunt lipsite de acces la calea publică. În ceea ce priveşte motivarea în drept, s-au invocat prevederile art. 617 alin. (1), art. 618 alin. (1) C.civ. Cu privire la întinderea şi modul concret de exercitare a dreptului legal de trecere, s-au invocat prevederile art. 619 C.civ., conform cu care întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă tip de 10 ani, că încă de la momentul finalizări partajului, în cursul anului 1997 şi până în prezent drumul de acces a fost utilizat de reclamanţi şi de către antecesorii lor, având aceeaşi poziţionare şi menţinându-şi dimensiunile neschimbate, că posesia este prezumată a fi continuă şi că înţeleg să se prevaleze şi de posesia antecesorilor lor, în condiţiile în care sunt întrunite condiţiile pentru a opera joncţiunea posesiilor..

Cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 617 alin. (1), art. 618 alin. (1), art. 619, art. 916 alin. (2), art. 922, art. 923 C.civ.

În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 8-22, 32-34).

Cererea a fost legal timbrată (filele 30, 68).

Pârâta R... SRL, prin avocat CM..., cu împuternicire avocaţială la fila 43, a depus întâmpinare la data de 15.11.2017 (filele 40-42), prin care a învederat că nici pârâta, nici proprietarii anteriori ai imobilului nu s-au opus la folosinţa drumului de acces, că pârâta nu se opune ca reclamanţii să aibă acces la calea publică, că lipsa accesului la drumul public a parcelelor deţinute de reclamanţi nu se datorează culpei pârâtei şi nici culpei proprietarilor anteriori ai imobilului care are în prezent nr. cadastral ..., că pârâta nu a fost notificată în vederea încheierii unui act autentic, sau în vederea efectuării unei documentaţii tehnice pentru stabilirea unei servituţi de trecere în favoarea parcelelor proprietatea reclamanţilor, astfel că pârâta nu înţelege raţiunea modului în care au fost formulate petitele şi nici care este interesul actual urmărit, cel puţin prin raportare la petitul 2. Totodată, s-a arătat că raportat la data dobândirii dreptului de proprietate de către reclamanţi, 2012, 2015, sunt aplicabile dispoziţiile NCC, dar reclamanţii nu se pot prevala de o folosinţă continuă pe timp de 10 în conformitate cu dispoziţiile art. 619 C.civ.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 205 C.proc.civ.

În cadrul şedinţei publice din data de 16.03.2018, instanţa a pus în discuţie dreptul material aplicabil, constatând că se invocă o stare de fapt care datează din anul 1997 şi o folosinţă continuă de 10 ani, prin raportare la dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 (filele 63-64) şi apoi a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii cererii întemeiată de dispoziţiile NCC.

La data de 21.03.2018, reclamanţii au depus la dosarul cauzei note scrise cu privire la excepţia inadmisibilităţii, prin care au învederat că instanţa de judecată este ţinută să soluţioneze cauza chiar în absenţa indicării unui temei de drept, deci cu atât mai mult când este indicat un temei expres, că indiferent de legea pe care instanţa o consideră ca fiind aplicabilă, soluţia pronunţată se poate întemeia fie pe art. 617 şi următoarele NCC, fie pe art. 616 şi următoarele C.civ. de la 1864. În ceea ce priveşte aplicarea în timp a legii civile, se arată că sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (6) C.civ. Se precizează în mod expres că temeiul juridic al acţiunii este art. 617 NCC.

Analizând actele şi lucrările dosarului,, instanţa reţine următoarele:

În speţă, prin capătul principal de cerere reclamanţii solicită constatarea existenţei unui drept de trecere prin efectul legii, în temeiul art. 616 şi art. 617 NCC, invocând în privinţa exercitării şi întinderii dreptului de trecere o folosinţă continuă de mai mult de 10 ani, începând cu anul 1997, prevalându-se de posesia exercitată de antecesorii lor, cu invocarea art. 619 NCC.

În drept, instanţa reţine următoarele dispoziţii legale:

 ART. 617 NCC :

(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.

(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.

ART. 619 NCC :

Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.

 ART. 59 din Legea nr. 71/2011 :

 Dispoziţiile art. 602 - 625 din Codul civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

Instanţa reţine că Legea nr. 71/2011 cuprinde dispoziţiile privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, având ca principal obiect punerea de acord a legislaţiei civile existente cu prevederile acestuia, precum şi soluţionarea conflictului de legi rezultând din intrarea în vigoare a Codului civil. reglementează – art. 1 din Legea nr.71/2011.

Norma de la art. 6 alin. (6) din Noul Cod civil, invocată de către reclamanţi, constituie sediul materiei pentru rezolvarea conflictelor de drept intertemporal ce pot să apară în urma adoptării unor legi viitoare, sub puterea de reglementare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, ori a eventualelor conflicte dintre acesta şi legislaţia civilă specială sau complementară, în timp ce conflictul de drept intertemporal dedus judecăţii a fost ocazionat de chiar intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, făcând obiectul de reglementare al dispoziţiilor conflictuale cuprinse în Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Cu alte cuvinte, Legea nr. 71/2011, lege specială, reglementează conflictul de legi între Codul Civil de la 1864 şi Legea nr. 287/2009 (NCC).

Instanţa constată că potrivit art. 59 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile art. 602-625 N.C.civ. nu sunt aplicabile situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

Este limpede că în speţă situaţia juridică, aceea a lipsei accesului la drumul public în privinţa parcelelor de teren care provin din parcela cu nr. top. .../4 şi care se află în prezent în proprietatea reclamanţilor, a luat naştere la momentul partajului parcelei originare, cu nr. top. ..., în cadrul dosarului nr. .../1997 al Judecătoriei Cluj-Napoca. Contrar susţinerilor pârâtei din cuprinsul întâmpinării, legea aplicabilă nu poate fi stabilită prin raportare la momentul dobândirii de către reclamanţi a dreptului de proprietate asupra celor 3 parcele, deoarece situaţia juridică care se impune a fi analizată nu derivă din transferul de proprietate în favoarea reclamanţilor, ci după cum s-a reţinut mai sus, este urmarea modului de realizare a partajului judiciar.

Prin urmare, fiind vorba despre o situaţie juridică născută sub imperiul Codului Civil de la 1864, prevederile art. 616, art. 617 şi următoarele NCC nu sunt incidente în cauză.

Este evident că instanţa este ţinută a soluţiona cauza în lumina temeiurilor de drept pe care le apreciază ca fiind incidente în speţă, prin raportare la cauza juridică pe care reclamanţii o deduc judecăţii prin cererea de chemare în judecată, însă reclamanţii şi-au manifestat în mod expres dorinţa ca cererea să fie soluţionată în temeiul art. 616 şi art. 617 N.C.civ. (fila 67).

În consecinţă, cererea este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare.

Chiar dacă instanţa ar trece de acest aspect şi ar reţine că nu s-a indicat niciun temei juridic, din analiza dispoziţiilor Codului Civil de la 1864, care sunt aplicabile în cauză, se constată aceeaşi concluzie, aceea că cererea este inadmisibilă, pentru următoarele argumente:

ART. 623 C.civ. de la 1864 :

 Servituţile continue şi aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani.

_____________

Art. 624 C.civ. de la 1864 :

Servituţile continue neaparente şi servituţile necontinue şi neaparente nu se pot stabili decât prin titluri.

În speţă, servitutea de trecere este o servitute necontinuă şi neaparentă, astfel că nu poate fi dobândită prin uzucapiune.

Chiar dacă formal reclamanţii susţin că nu îşi fundamentează cererea pe dobândirea prin uzucapiune, în fapt aceştia doresc să se folosească de posesia antecesorilor lor şi invocă o folosinţă continuă în privinţa modului de exercitare şi întinderea dreptului de trecere, aspecte care nu se pot circumscrie decât prescripţiei achizitive.

În consecinţă, din orice perspectivă s-ar analiza cererea de chemare în judecată, această apare ca fiind inadmisibilă.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată din oficiu şi va respinge cererea astfel cum a fost formulată şi modificată de către reclamanţii RF... şi RR... în contradictoriu cu pârâta R... SRL, având ca obiect principal constatare drept de trecere, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 453 C.proc.civ., în considerarea soluţiei pe care urmează a o pronunţa asupra cererii principale, constatând că reclamanţii sunt căzuţi în pretenţii, instanţa va cererea accesorie a acestora privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată din oficiu.

Respinge cererea astfel cum a fost formulată şi modificată de către reclamanţii RF...,  cu domiciliul în …. şi RR...,  cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâta R... SRL, …, cu sediul în …, având ca obiect principal constatare drept de trecere, ca inadmisibilă.

Respinge cererea accesorie a reclamanţilor privitoare la cheltuielile de judecată ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 mai 2018.

Domenii speta

Spete similare