Acțiune oblică – obligarea pârâtului la înscriere în carte funciară a unor terenuri. Cerere de chemare în judecată respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor privind inactivitatea debitorului și a interesului serios și legitim al creditorului în promovare

Sentinţă civilă 856 din 08.04.2019


Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei XXXXX la data de XX.XX.XXXX, sub nr. XX/XX/XXXX reclamanta I. S.R.L., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.I., pronunţarea unei sentinţe prin care să se dispună înscrierea în cartea funciară pe numele acestuia a imobilelor pe care acesta le-a dobândit în calitate de unic moştenitor conform certificatului de moştenitor nr. XXX/XX.XX.XXXX, emis de Notariatul de Stat T. de la defunctul său tată S. E.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul este debitor al acesteia şi având în vedere că acesta nu şi-a respectat obligaţia de plată aceasta a formulat cerere de executare silită sub numărul XXX/XX.XX.XXXX asupra societăţii A. I. P. SRL.

A arătat că, urmarea a demersurilor întreprinse de executorul judecătoresc, au fost identificate suprafeţele de teren aparţinând pârâtului, intrate în proprietatea sa ca moştenire  în urma decesului tatălui său, S. E.

De asemenea, a mai precizat că pârâtul foloseşte aceste suprafeţe însă nu s-a înregistrat în calitate de proprietar la OCPI întrucât doreşte să le sustragă executării silite.

Faţă de aceste aspecte, a solicitat pronunţarea unei sentinţe prin care să se dispună înscrierea în cartea funciară pe numele acestuia a imobilelor pe care acesta le-a dobândit în calitate de unic moştenitor conform certificatului de moştenitor nr. XXX/XX.XX.XXXX, emis de Notariatul de Stat T. de la defunctul său tată S. E.

În drept, cererea  a fost întemeiată pe art. 896-897 Cod civil, art. 192-194 Cod de proc.civilă.

În susţinerea cererii de chemare în judecată: a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, filele 9-42.

Pârâtul legal citat nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin cererea de executare silită nr. XXX/XX.XX.XXXX reclamanta a solicitat executarea silită a pârâtului S. I. pentru titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin XXXX, formându-se la nivelul BEJ R. F. A. dosarul de executare nr. XX/XXXX (f. 9-11).

Potrivit certificatului de moștenitor nr. XXX/XX.XX.XXXX (f. 16-17) pârâtul S. I. este moștenitorul universal al defunctului S.E., cu privire la toate bunurile acestuia, reprezentate de construcții și terenuri.

Conform extraselor de carte funciară existente la dosarul cauzei (f. 18-32), terenurile sunt înscrise în cartea funciară pe numele defunctului S. E.

În drept, instanța reține în primul rând că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile privind acțiunea oblică, prin cererea precizatoare de la fila 49 procedând la calificarea expresă a acțiunii indicând dispozițiile art. 1560 C.civ.

Pe cale de consecință, instanța fiind ținută în temeiul art. 9 C.civ. de obiectul cu care a fost învestită, va proceda la analizarea îndeplinirii condițiilor acțiunii oblice în prezenta cauză.

Potrivit art. 1560 C.civ.: ”(1) Creditorul a cărui creanță este certă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.(3) Cel împotriva căruia se exercită acțiunea oblică poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorului.”

Analizând aceste dispoziții legale, instanța reține că exercitarea cu succes a acțiunii oblice sau subrogatorii depinde de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) creanța creditorului să fie certă, (ii) debitorul să fie inactiv, adică să neglijeze sau să refuze exercițiul drepturilor sale și (iii) creditorul să facă dovada unui interes serios și legitim.

Cu privire la prima condiție, a certitudinii creanței reclamantei-creditor, instanța constată că în prezenta cauză reclamantul a dovedit existența unei astfel de creanțe, respectiv cea rezultând din biletul la ordin XXXX.

Referitor la cea de-a doua condiție privind inactivitatea debitorului, instanța apreciază că nu este îndeplinită în cauză întrucât creditorii nu au posibilitatea să se substituie debitorului pentru a încheia acte de administrare a patrimoniului acestuia sau acte de dispoziție juridică. Astfel, instanța apreciază că întabularea dreptului de proprietate al pârâtului în cărțile funciare ale terenurilor indicate la filele 18 – 32 constituie numai o posibilitate sau facultate a acestuia, iar nu veritabil drept susceptibil de a fi exercitat de către reclamantă pe calea acțiunii oblice. Trebuie subliniat că pe calea acțiunii subrogatorii pot fi exercitate numai drepturile existente efectiv în patrimoniul debitorului, iar nu și simplele posibilități, întrucât a admite contrariul ar echivala cu a transforma debitorul într-o persoană incapabilă, ceea ce nu este îngăduit.

Privitor la cea de-a treia condiție, a interesului serios și legitim al creditorului, instanța constată că nici acesta nu este îndeplinit. Anterior analizării aplicate a acestei condiții în prezenta cauză, instanța reamintește că există un atare interes atunci când prin inactivitatea sa debitorul se află în situația de a-l prejudicia pe creditor.

În acest sens, o distincție trebuie făcută între obligațiile pecuniare, în cazul cărora creditorul justifică un interes în promovarea acțiunii oblice atunci când debitorul, din cauza pasivității sale, este în pericol de a deveni insolvabil sau de a-și accentua o stare de insolvabilitate existentă deja și celelalte obligații, de a da, de a face (mai puțin remiterea unei sume de bani) sau de a nu face cu privire la care interesul serios și legitim nu mai poate fi identificat cu starea de insolvabilitate a debitorului. De această dată, se impune ca instanțele de judecată să verifice în ce măsură, prin inactivitatea sa, debitorul aduce un prejudiciu creditorului și, astfel, dacă se justifică sau nu interesul său în promovarea acțiunii subrogatorii. Este motivul pentru care, cu titlu general, s-a afirmat că interesul serios și legitim se verifică ori de câte ori creditorul reclamant dovedește că există pericolul de a nu își realiza creanța ca urmare a neexercitării de către debitorul pârât a unui drept sau a unei acțiuni pe care le deține împotriva unui terț.

Aplicând aceste aspecte teoretice în prezenta cauză, instanța reține că prin cererea introductivă creditorul a justificat acțiunea sa prin faptul că în lipsa întabulării dreptului de proprietate al pârâtului în cărțile funciare ale terenurilor moștenite de către pârât de la autorul său Soare Elefterie, reclamanta ar fi pusă în imposibilitatea de a proceda la executarea silită a acestora în vederea recuperării creanțelor.

O astfel de motivare nu poate fi acceptată întrucât pe de o parte, pârâtul este deja titularul dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor moștenite de la autorul său, conform certificatului de moștenitor nr. XXX/XXXX, și dispozițiilor art. 557 alin. (1) C.civ. care consacră moștenirea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate, iar pe de altă parte lipsa întabulării dreptului de proprietate în cartea funciară, prin raportare la dispozițiile privind executarea silită din Codul de procedură civilă, nu împietează în nici un mod asupra realizării creanței reclamantei prin executarea silită imobiliară a terenurilor dobândite de pârât.

Cu alte cuvinte, din moment ce terenurile se află deja în patrimoniul pârâtului, prin acceptarea moștenirii de pe urma defunctului S. E., acestea pot face obiectul executării silite și fără ca anterior executării silite imobiliare să se procedeze la întabularea dreptului de proprietate al pârâtului în cartea funciară, în locul autorului său, această întabulare fiind numai o condiție de opozabilitate față de terți, iar nu o condiție de translativitate a dreptului de proprietate.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.