Drept civil - Pretenţii

Sentinţă civilă 208 din 29.01.2019


DREPT CIVIL

Obiect: Pretenţii

Sentinţa civilă nr. 208/29 Ianuarie 2019

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 20.03.2018 şi înregistrată sub nr. 1687/202/2018, reclamantul TIA, domiciliat în ...a chemat în judecată pârâtul IŞJ,  solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 7.469,99 lei cu titlu de despăgubiri, dobânda legală aferentă calculată de la data producerii pagubei și până la data achitării integrale a pretențiilor,  precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare,  reclamantul a arătat că este proprietarul autoturismului marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare ..., iar la data de 08.08.2017, acesta se afla oprit pe strada ..din mun. .. în dreptul imobilului cu nr...

A precizat că în jurul orelor 15.45, un copac aflat în curtea pârâtei s-a rupt din rădăcină și a căzut peste autoturismul acestuia și peste o autoutilitară Dacia, oprită în același loc.

Reclamantul a învederat că în urma evenimentului autoturismul său a fost grav avariat și a fost nevoie de intervenția unui echipaj al Inspectoratului pentru Situații de Urgență .. pentru îndepărtarea copacului și deblocarea traficului rutier.

Reclamantul a subliniat că a încercat să ia legătura cu conducerea pârâtei pentru a soluționa pe cale amiabilă pretențiile sale privind reparația autoturismului, însă nimeni nu a vrut să stea de vorbă cu acesta.

Reclamantul a menționat că a introdus autoturismul în reparație la SC ...SA, iar contravaloarea reparației s-a ridicat la suma de 7.469,99 lei, pe care a achitat-o integral.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1376 C.civ și art. 453 din C.proc.civ..

În dovedire, a atașat cererii de chemare în judecată mai multe înscrisuri (filele 6-17).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 528 lei, potrivit art. 3 alin.(1) lit. c) din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (chitanța seria 92569 nr.1323963 116 din data de 22.12.2017, fila 21 și chitanța seria 92569 nr.35054 4 din data de 26.04.2018, fila 22).

La data de 08.05.2018, reclamantul a renunțat la capătul de cerere referitor la solicitarea dobânzii de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a acestuia (fila 25).

La data de 25.05.2018, pârâta a depus prin serviciul registratură cerere de chemare în garanție a Primăriei Municipiului ...(filele 28-31), prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei de 7.469,99 lei, cu titlu de despăgubiri, obligarea chematului în garanție la plata dobânzilor legale calculate de la data producerii pagubei până la achitarea pretențiilor reclamantului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că legea dă dreptul de administrare asupra patrimoniului acesteia, dar întreținerii spațiilor verzi și a toaletării arborilor sunt lucrări pe care le execută doar Primăria Mun. .., prin serviciul public S.P Pavaje Spații Verzi, nicio altă instituție publică nu poate dispune sau executa lucrări de tăiere a arborilor, putând doar monitoriza starea spațiilor verzi și a arborilor din perimetru și împrejurimi.

A mai precizat că nu din neglijența acesteia s-a produs avarierea autoturismului reclamantului, atâta timp cât a sesizat Primăria mun. ...atunci când a apreciat necesară intervenția autorității publice responsabile cu efectuarea acestor lucrări. A mai arătat că nu poate dispune tăierea arborilor în funcție de aprecierea ei, ci conform unei legislații specifice în vigoare pe care trebuie să o respecte executantul lucrărilor, avizul emis de agențiile județene pentru protecția mediului se referă strict la deciziile luate la nivelul administrațiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoși din spațiile verzi, altfel este considerată contravenție.

Pârâta a învederat că arborele era aparent sănătos, fără semne de uscare și nu putea fi considerat de către aceasta posibil primejdios, atâta timp cât serviciul specializat al primăriei nu a avut aviz de tăiere, considerând contrariul.

În drept, au fost invocate prevederile art.60-63 C.proc.civ., art. 112 alin.(4) din Legea nr.1/2011, H.G. 1705/2006 anexa 8, art. 12 din Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, art. 1349-art.1385 C.civ., art. 30 din O.U.G. 80/2013.

În dovedire, a anexat cererii înscrisuri (filele 32-35).

La data de 25.05.2018, pârâtul a depus prin serviciul registratură întâmpinare (filele 36-40), prin care a solicitat respingerea acțiunii.

În motivare, pârâta a arătat că deși a făcut repetate solicitări către primăria mun. Călărași, serviciul din subordinul acesteia, care are responsabilitatea înlăturării, toaletării arborilor aflați pe domeniul public, are utilajele și personalul pentru efectuarea acestor lucrări, nu dau curs și nu se prezintă nici în situația în care primarul dispune acest lucru.

Pârâta a învederat faptul că reclamantul a parcat autoturismul neregulamentar, pe aleea pietonală, în imediata apropiere a intersecției cu str. Sloboziei, sub arborele a cărui coroană s-a desprins. 

De asemenea, a mai specificat faptul că dacă imprevizibilitatea și forța majoră în producerea unui astfel de incident nu constituie suficiente motive de exonerare a răspunderii, tăierea de către acesta a tuturor copacilor din incinta instituției pentru preîntâmpinarea unor situații similare este în mod cert o contravenție și un atac la mediul înconjurător, tăierea arborilor nefiind un demers, o acțiune personală, ci o decizie ce trebui luată și efectuată de autoritățile locale abilitate prin lege, respectiv primăria mun. ..

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.proc.cic., art. 112 alin.(4) din Legea nr.1/2011, H.G. 1705/2006 anexa 8, legea nr.24/2007.

În dovedire, au fosta atașate întâmpinării înscrisuri (filele 41-44).

La data de 08.01.2019, Primăria mun. ...a depus prin serviciul registratură întâmpinare la cererea de chemare în garanție (filele 61-63), prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă, în principiu, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În principal, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, pe motivul că pentru a fi parte într-un proces trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, și anume: calitate procesuală, capacitate procesuală, interes și afirmarea unui drept.

În temeiul art. 77 din Legea nr.215/2001, a precizat că primăria este numai o simplă structură administrativă cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, ce soluționează problemele curente ale colectivității locale, neavând capacitate procesuală de folosință.

A mai învederat că primăria nu este o entitate cu personalitate juridică aptă să stea în proces în calitate de pârâtă, iar legea specială, respectiv Legea nr.215/2001, nu conferă personalitate juridică și capacitate procesuală acestei structuri funcționale.

Pe fondul cauzei, a arătat că potrivit H.G. nr.1349 din 27 decembrie 2001, privind atestarea domeniului public al județului .., precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul .., bunul (construcția și terenul) se afla în domeniul public al municipiului .. la poziția 107 din anexa nr.2, a inventarului domeniului public al municipiului ..publicat în Monitorul Oficial nr. 630bis/2002.

De asemenea, a precizat că prin Hotărârea de Consiliu Local al mun. .. nr. 21/26.02.2004, s-a aprobat darea în administrare a imobilului situat în str. ..nr..., aparținând domeniului public al mun. .., către Inspectoratul Școlar Județean ....

Totodată, a arătat că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 204/28.08.2008, a fost aprobată scoaterea din domeniul public al municipiului .. a imobilului ”sediu Inspectorat Școlar ” (construcție și teren), situat în .., prin urmare, la acea dată sediul Inspectoratului Școlar făcea parte din inventarul domeniului public al statului și este în administrarea ISJ ...

A mai subliniat că obligația întreținerii spațiilor verzi, inclusiv toaletarea copacilor, cade în sarcina proprietarilor sau administratorilor fondului, astfel că, pe cale de consecință, primăria mun. ... nu poate interveni asupra unui spațiu verde ce nu îl deține în proprietate sau administrare, această obligație revenind reclamantei, în calitatea sa de administrator.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205-art.208 din C.proc.civ., Legea nr.215/2001, H.G. nr.1349/27.12.2001, art. 166 alin.(44) din legea nr.84/1995, art. 12 din legea 24/2007 și art. 22 din O.U.G. 43/1997.

În dovedire, a atașat întâmpinării o serie de înscrisuri (filele 64-83).

La data de 11.01.2019, reclamanta a depus la dosar precizări (fila 92-96) și o serie de înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În fapt, astfel cum reiese din înscrisurile depuse de către reclamant la dosarul cauzei (filele 6-17)), la data de 08.08.2017, în jurul orelor 15.45, pe strada ..., în dreptul imobilului nr..., a căzut un copac, care își avea rădăcina în curtea ..., peste autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare ..., ce se afla oprit pe strada ..., lângă gardul ce împrejmuiește curtea pârâtei situație de fapt necontestată de către pârâtă.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare ... se află în proprietatea reclamantului.

În drept, în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1349 şi art. 1376 alin. (1) C.civ., iar în ceea ce priveşte repararea prejudiciului, sunt incidente art. 1382 şi 1385 C.civ.

Ipotezele de răspundere civilă delictuală sunt reglementate în Noul Cod Civil la art. 1349 şi art. 1357-1380, respectiv răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta proprie, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia şi răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri şi de ruina edificiului.

Având în vedere că, în prezenta cauză, prejudiciul a fost cauzat de un copac, prin căderea acestuia, este incidentă instituţia răspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri, reglementată de art. 1376 alin. (1) C.civ., care prevede că “oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.”

Pentru a putea fi angajată răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de lucruri, instanţa procedează la verificarea condiţiilor ce se cer a fi întrunite pentru aceasta.

Instanţa reţine că este necesar a fi prezente cumulativ trei dintre condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale şi anume: existența unui prejudiciu, prejudiciul să fie cauzat de un lucru și să existe legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu și o condiție specială, aceea ca lucrul să se afle sub paza unei persoane.

Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri este o formă de răspundere indirectă, care nu implică fapta unei persoane, de aceea art. 1376 alin.(1) C.civ. prevede că răspunderea este antrenată independent de orice culpă. Aceasta se fundamentează pe paza exercitată asupra lucrului care produce paguba şi are la bază ideea că paznicul trebuie să-şi asume riscul producerii unor prejudicii de către lucru, fiind astfel o formă de răspundere obiectivă, bazată pe ideea de garanţie.

În ceea ce priveşte evenimentul care a antrenat producerea prejudiciului, acesta constă în ruperea copacului aflat în curtea IŞJ … și căderea acestuia peste mașina reclamantului, care se afla parcată lângă gardul care împrejmuia IȘJ, eveniment care nu a fost contestat de către pârâtă și chematul în garanție.

Cu privire la cea de-a doua condiție necesar a fi îndeplinită, prin prejudiciu se înțelege rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau morală, pe care le-a resimțit reclamantul.

Astfel că, prin raportare la situaţia de fapt, instanţa apreciază că prejudiciul întruneşte condiţiile necesare pentru a putea fi reparabil, reţinând faptul că acesta are un caracter cert (având în vedere că existenţa lui este sigură, neîndoielnică şi poate fi stabilită întinderea sa în prezent), direct şi personal.

Totodată, pentru a putea fi acordat, este necesar ca prejudiciul să nu fi fost reparat încă, condiţie, de asemenea, îndeplinită în prezenta cauză.

Ca urmare a cererii formulate de către reclamant către societatea de asigurare, s-a eliberat autorizația de reparație seria CA nr.1146722/08.08.2017 (filele 6-7).

Potrivit ordinului de reparație (fila 17), s-a estimat ca preț pentru repararea autoturismului suma de 7.000 lei.

Prin însumarea valorii bonului fiscal nr.198/12.09.2017 (fila 9) de 80,08 lei, cu factura seria MG nr.2014912/12.09.2017 și chitanța aferentă acesteia (fila 10) de 400 lei și factura nr.9047513 seria COND F/19.09.2017 (filele 11-16) de 6,989.9 lei, rezultă că prejudiciul suferit de reclamant s-a ridicat la suma de 7,469.99 lei.

Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse de către părți, rezultă că există legătură de cauzalitate între faptul căderii copacului și prejudicul constând în distrugerea autoturismului marca Dacia ... în valoare de 7,469.99 lei.

În legătură cu condiția specială, aceea ca lucrul (copacul) să se afle sub paza unei persoane, instanța reține următoarele aspecte;.

În ipoteza în care un lucru a cauzat un prejudiciu, se pune problema de a determina persoana răspunzătoare, chemată de lege să repare acel prejudiciu. Textul art. 1376 alin. (1) C.civ. precizează că va răspunde întotdeauna persoana care are lucrul sub paza sa.

Doctrina și jurisprudența au apreciat că prin paza lucrului se înțelege paza juridică. Așa s-a ajuns să se afirme că pentru prejudiciul cauzat de un lucru este răspunzătoare persoana care, în momentul producerii acestuia, avea paza juridică a lucrului. Prin paza juridică se înțelege puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate exercita, în mod independent, asupra unui lucru sau animal.

Această definiție a fost preluată în esența ei în textul art. 1377 C.civ, care definește noțiunea de pază a lucrului astfel: ”în înțelesul art. 1375 și art. 1376 are paza animalului sau a lucrului proprietarul sau cel care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra animalului sau a lucrului și se servește de acesta în interes propriu.”

Prin Hotărârea nr.21/26.02.2004 (fila 65 verso) a Consiliului Local Municipal ..., s-a aprobat darea în administrare a imobilului situat în str. ..., aparținând domeniului public al municipiului ..., către Inspectoratul Școlar Județean ..., pe perioada desfășurării activității.

Instanța reține că prin Hotărârea nr.204/28.08.2008 a Consiliului Local al Municipiului … (fila 67), s-a aprobat scoaterea din domeniul public al municipiului … a imobilului ”sediul Inspectorat Școlar” (construcții și teren) situat pe str. …, imobil care se afla în inventarul domeniului public al municipiului …, conform poziției 107 din inventarul bunurilor aparținând domeniului public al municipiului …, publicat în M.O. 630 bis/2002 (filele 64-65).

Potrivit art. 12 alin.(1), (2) și (3) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, ”Întreținerea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și administratorii acestora. Proprietarii și administratorii de spații verzi cu arbori și arbuști sunt obligați să realizeze măsurile de întreținere a acestora și, de asemenea, sunt obligați să asigure măsurile privind siguranța persoanelor care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.”

Potrivit art. 112 alin.(4) din Legea nr.1/2011 privind legea educației naționale, ” Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.”

Având în vedere cele expuse anterior, instanța reține ca la data producerii evenimentului cauzator de prejudicii, respectiv la data de 08.08.2017, copacul se afla pe terenul IȘJ..., aflat în administrarea acestuia din urmă.

Instanța reține că potrivit art.13 din Legea nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, ” protecția spațiilor verzi, a dotărilor specifice sau mobilierului urban specific este asigurată de către proprietarii și administratorii acestora și prin intermediul instituțiilor de ordine publică abilitate conform legislației în vigoare. Instituțiile de ordine publică sunt obligate să acorde ajutorul solicitat de proprietarii și administratorii spațiilor verzi în vederea prevenirii și combaterii acțiunilor ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor și vegetației din spațiile verzi.”

De asemenea, instanța, din interpretarea articolului mai sus menționat, reține că proprietarii și administratorii de spații verzi pot apela pentru asigurarea protecției spațiilor verzi și la instituțiile de ordine publică abilitate, dar, obligația de asigurare a protecției acestora le revine în principal acestora, proprietarii și administratorii.

Totodată, cu privire la susținerile pârâtei potrivit cu care aceasta a întreprins unele demersuri pentru a asigura protecția spațiului verde pe care îl are în administrare, instanța reține că pârâta a depus la dosarul cauzei niște solicitări adresate Primăriei Municipiului …(filele 32-33), în vederea sprijinirii cu personal specializat și utilaje necesare pentru efectuarea lucrărilor de tăiere și toaletare copaci. Cu privire la această susținere, instanța constată că prima solicitare a fost adresată primăriei prin adresa nr.3397/27.09.2017, iar cea de-a doua solicitare a fost făcută prin adresa nr. 1439 din data de 16.05.2018, ambele date fiind ulterioare celei la care s-a produs evenimentul cauzator de prejudicii (08.08.2017). Pe cale de consecință, pârâta nu a dovedit faptul că a inițiat astfel de demersuri anterior producerii evenimentului din data de 08.08.2017.

În urma analizei de mai sus, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate de lucruri în sarcina pârâtei IŞJ ..., având în vedere că la data producerii evenimentului, respectiv la data de 08.08.2017, copacul se afla pe terenul administrat de către aceasta.

Față de cele arătate, instanţa urmează să admită, astfel cum a fost precizată, acţiunea formulată de reclamantul TIA în contradictoriu cu pârâtul IŞJ ... și să dispună obligarea acestuia din urmă la plata către reclamant a sumei de 7.469,99 lei cu titlu de despăgubire.

Cu privire la cererea de chemare în garanție a Primăriei Municipiului ..., formulată de pârâta IȘJ ..., instanța reține următoarele.

Potrivit art. 72 alin.(1) C.proc.civ., ”partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.”

Astfel, chemarea în garanție este mijlocul procesual de atragere a unui terț la judecată ori de câte ori partea care ar cădea în pretenții ar avea posibilitatea să solicite de la o altă persoană despăgubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligația ce a fost stabilită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească, iar în ipoteza în care cererea principală este admisă, se va admite si cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă, numai dacă aceasta este întemeiată.

 Având în vedere că s-a demonstrat faptul că pârâta nu are posibilitatea de a solicita de la chematul în garanție, Primăria Municipiului ... despăgubiri pentru obligația stabilită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească, instanța urmează să respingă cererea de chemare în garanție, ca neîntemeiată.