Granituire

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 12.10.2016, reclamanta ZE a solicitat în contradictoriu cu pârâții OB,  ST, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: obligarea pârâtei UO sa îi lase in proprietate si liniștită posesie imobilul teren in suprafața de aproximativ 741 m2, situat in Bușteni, ..., si pe care îl ocupa farad drept din imobilul proprietatea lor situat in Bușteni, identificat in cf. 20501 Bușteni, sub cadastral sub nr. 20501, cf. veche 5.173 Bușteni, nr cadastral vechi 10.154, stabilirea limitei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei, situat in Bușteni, identificat in cf. 20501 Bușteni, sub cadastral sub nr. 20501, cf. veche 5.173 Bușteni, nr cadastral vechi 10.154 si terenurile proprietatea paratei , situat in Bușteni, zona Cartier ANL, str. Crinei identificat in cf. 22544 Bușteni, nr. cadastral 22544, cf. 22543 Bușteni, nr. cadastral 22543, cf. 22526 Bușteni, nr. cadastral 22526, obligarea paratei UB sa demoleze construcțiile, instalațiile, amenajările realizate pe terenul proprietatea reclamantei in caz contrar autorizarea reclamantei de a o face pe  cheltuiala paratei, obligarea in solidar a paratelor UB si  ST sa le lase in proprietate si liniștită posesie imobilul teren in suprafața de aproximativ 201 m2, situat in Bușteni, si pe care îl ocupa fără drept din imobilul proprietatea reclamantei situat in Bușteni, identificat in cf. 20501 Bușteni, sub cadastral sub nr. 20501, cf. veche 5.173 Bușteni, nr cadastral * vechi 10.154, obligarea in solidar a paratelor UB si ST sa le lase in proprietate si liniștită posesie imobilul teren in suprafața de aproximativ 462 m2, situat in Bușteni, si pe care îl ocupa făraș drept din imobilul proprietatea reclamantei situat in Bușteni, identificat in cf. 22.606 Bușteni, sub cadastral sub nr. 22.606, cf. veche 8.704 Bușteni, nr cadastral vechi 11.691, stabilirea liniei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei, situat in Bușteni, identificat in cf. 20501 Bușteni, sub cadastral sub nr. 20501, cf. veche 5.173 Bușteni, nr cadastral vechi 10.154, respectiv imobilul proprietatea reclamantei situat in Bușteni, identificat in cf. 22.606 Bușteni, sub cadastral sub nr. 22.606, cf. veche 8.704 Bușteni, nr cadastral vechi 11.691 si terenurile proprietatea paratelor, situate in Bușteni, identificate in cf. 22.762 Bușteni, sub cadastral sub nr. 22.762, si respectiv in cf. 24.571 Bușteni, sub cadastral sub nr. 24.571 si 23.357 Bușteni, nr. cadastral 23357, obligarea in solidar a paratelor UB si  ST, sa demoleze construcțiile, instalațiile, amenajările realizate pe terenurile proprietatea reclamantei in caz contrar autorizarea reclamantei de a o face pe cheltuiala paratei. Cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, arată reclamanta că este titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile generic denumite „terenuri" de 34.000 mp, nr. cadastral 20501 Bușteni, si de 39.186 mp, nr. cadastral 22606.

La rândul sau, paratul de rang 1, UB susține ca este titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor terenuri identificate sub nr.  Cadastral 22526, 22543, 22544, limitrofe cu terenurile proprietatea reclamantei.

Pe aceste terenuri, U.A.T. Orașul Bușteni a edificat o serie de construcții, instalații si amenajări cu destinație de blocuri de locuințe si care formează cea ce in localitate este cunoscut ca fiind cartierul A.N.L.

Doar ca aceste supra edificate realizate încalcă limitele dreptului de proprietate al constructorului, afectând dreptul reclamantei de proprietate pe o suprafață de 741 m2 așa cum este ea relevata in înscrisurile anexa la prezenta.

În ceea ce privește parata de rang 2, si  ST, cu ajutorul paratei 1, persoana  juridica  de drept  public,  a  dobândit  prin  proceduri  juridice -administrative (HCL- uri; contracte etc) terenurile pe care ulterior si-a realizat supra edificate cu destinație speciala si care constituie "Ferma pentru creșterea păstrăvului, Oraș Bușteni, str. Crinei, nr. 23, județul Prahova"

Între cele doua parate s-au încheiat (in urma desfășurării unor proceduri specifice) si contracte de închiriere, concesiune, vânzare cumpărare, in legătura cu o suprafață de teren pe care ulterior dobândirii, concesionarul a realizat construcțiile, instalațiile si amenajările respective".

Astfel, parata de rang 2,  si  ST a fost inițial titulara contractului de închiriere a imobilului situat in Bușteni, str. Crinei, f.n., tarlaua 9, parcela 1076, număr cadastral provizoriu 11839, in suprafață de 2.896 m2, proprietar al terenului fiind UB.

Ulterior, prin HCL Bușteni nr.101/04.08.2010 a fost aprobata concesionarea prin încredințare directa a terenului inițial închiriat.

Relația juridica prin care sunt înstrăinate (sub diverse titluri si drepturi) terenuri de la UB către si  ST  continua.

Astfel, prin HCL 81/30.04.2014 a fost aprobata vânzarea (directa) a unei suprafețe de teren de 4.396 mp, situat in str. Crinei, nr. 23 de către vânzătorul (proprietar) UB către cumpărătorul si  ST, pentru un preț de 48.356 euro, contractul urmând sa se încheie in 60 de zile de la comunicarea hotărârii.

Ar, prin HCL 257/15.12.2014 termenul de încheiere al contractului a fost prorogat, prețul fiind menținut.

În același timp si  ST a edificat pe terenurile dobândite de la UB o serie de supra edificate reprezentând construcții, instalații si amânări identificate ca fiind "Ferma pentru creșterea păstrăvului, Oraș Bușteni, str. Crinei, nr. 23, județul Prahova".

Tot aici si  ST a realizat o serie de supra edificate formate din construcții, instalații si amenajări toate dimpreună formând ceea ce se identifica ca fiind "Alimentare cu Apa si evacuarea apelor Ferma pentru creșterea păstrăvului, oraș Bușteni, județul Prahova"

Doar ca aceste supra edificate realizate încalcă limitele dreptului de proprietate al titularului lor si/sau al constructorului, afectând dreptul nostru de proprietate pe o suprafață de 201 m2, dintr-un corp funciar, respectiv 462 m2, dintr-un alt corp funciar, așa cum este ea relevata in înscrisurile anexa la prezenta.

Analizând limitele dreptului de proprietate asupra terenurilor de care putea sa dispună UB prin încheierea diverselor contracte (închiriere, concesiune, vânzare cumpărare) putem trage lesne concluzia ca efectiv a închiriat, a concesionat si a vândut părți din trenurile proprietatea reclamantei si apoi a autorizat edificare de construcții si pe acestea.

Dar prin promovarea acestei cereri de chemare in judecata nu supune analizei eventualele sancțiuni civile (nulităţi, anulari etc) ale actelor juridice de închiriere, concesiune, vânzare cumpărare, autorizare, ci ex apbupto abordam într-o acțiune petitorie dreptul de proprietate al reclamantei încălcat prin faptele ilicite uzurpatoare ale pârâților.

Acestor fapte ilicite uzurpatorii răspund prin principiul acțiunii proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, urmând ca actele juridice încheiate de cele doua parate in legătura cu bunul nostru ( al altuia) sa rămână izvor de socotire intre ele fără a ne putea fi opuse.

Reclamanta învederează  instanței în motivarea sa detaliată ca în urma verificărilor, identificărilor si măsurătorilor topo-cadastrale efectuate de o societate specializata in servicii de topometrie precum si a verificării si analizării evidentelor cadastrale aflate in registrele de publicitate imobiliara organizate de O.C.P.I. Prahova rezulta ca ațât UB, cat si ST, au încălcat limitele dreptului reclamantei  exclusiv de proprietate asupra terenurilor anterior identificate prin realizarea de construcții: cu destinație de blocuri de locuințe - UB, ferma piscicola si zona tehnica pentru captare/alimentare/evacuare apa ferma piscicola - ST, respectiv imobil construcție cu destinație civila si comerciala, folosit in desfășurarea activităților - SC RODODENDRON PC SRL.

A sesizat aceste aspecte paratelor, încercând si dorind totodată soluționarea diferendului de proprietate pe cale amiabila

Astfel, a învederat aceste aspecte către parata de rând 1, înregistrând la UAT Orașul Bușteni adresa nr. 340/11.01.2016.

Răspunzând adresei mai sus rubricate, UB comunica faptul ca: terenurile cu nr cad 22526, 22543 si 22544 fac parte din fostul islaz

comunal pe acestea fiind edificate trei blocuri de locuințe sociale, Primăria Orașului Bușteni este dispusa sa încheie declarație notariala prin care pune la dispoziție suprafața de 741 mp, in zona limitrofa blocurilor, respectiv in partea de est a imobilelor cu nr cad 23718,23716,23828.

Pentru a identifica elementele concrete ale soluționării diferendului in mod necontencios, am remis UAT Orașul Bușteni adresa nr. 826A1.01.2016 prin care invitam la realizarea unei întâlniri bilaterale in care sa analizeze aceste aspecte si sa identifice soluțiile de rezolvare a acestora.

Întâlnirea dintre reprezentanți reclamantei si reprezentanți paratei UB au avut loc in 26.01.2016, fără a conduce la un rezultat.

Cat privește diferendul cu parata de rang 2, si  ST a notificat aspectele e încălcare a proprietății prin notificarea expediata (si la UAT Bușteni) sub nr. 26A4.03.2016 de executorul judecătoresc Termure Calin Ovidiu din cadrul SCPEŢ Termure si Bujor.

Răspunsul paratei a fost unul sfidător la adresa drepturilor reclamantei, neacceptând calea dialogului, continuând in săvârșirea ilicitului civil de care o acuza.

Datorita atitudinii ilicite a paratelor drepturile reale asupra trenurilor in litigiu sunt puternic afectate material si in valoarea lor economica.

Reclamanta a depus eforturi imense pentru a suporta financiar operațiunile de achiziție a terenurilor ce astăzi sunt proprietatea reclamantei, si datorita faptelor ilicite civile ale paratelor nu poate sa profite economic de investiția realizata.

La acest moment, din cauza afectării terenului reclamantei prin lucrările de construcție arătate, sunt in imposibilitate de a demara importante proiecte de investiții in legătura cu terenurile reclamantei, partenerii si finanțatorii lor, atrăgându-le atenția ca situația de fapt a terenurilor nu corespunde realități, ceea ce pune in real pericol investiția.

Lucrările de construcție realizate de parate pe terenurile proprietatea reclamantei exclusiva sunt prejudiciabile iremediabil pentru reclamantă, iar acest prejudiciu este evident efectul faptelor culpabile ale acestora.

Referitor la cu acțiunea in revendicare, conform art. 563/NCC, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care li deține farad drept. El are de asemenea, dreptul la despăgubiri, daca este cazul. Dreptul la acțiunea in revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor in care prin lege se dispune altfel.

Acțiunea în revendicare este acea acțiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra bunului sau solicita restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

Acțiunea in revendicare poate fi exercitata doar de titularul dreptului de proprietate, care trebuie sa facă dovada ca este proprietarul exclusiv al bunului revendicat.

Or, din probele pe care le va administra in fata instanție, va dovedi ca suprafețele evidențiate în petitele acțiunii reclamantei sunt abuziv ocupate de către pârâți.

În legătura cu acţiunea in grănițuire, potrivit art. 560/NCC, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați sa contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Acţiunea în grănițuire este acţiunea in justiție prin care se solicita stabilirea liniei de hotar dinte doua proprietăți limitrofe.

Prin operația grănițuirii se urmărește determinarea prin semne exterioare a hotarului dintre doua fonduri vecine ce aparțin unor proprietari diferiți; aceasta operație este alcătuita dintr-un drept si o obligație de a participa la delimitare prin trasarea unor semne exterioare de hotar, si poate fi realizata prin convenita părților, pe cale amiabila sau prin hotărâre judecătorească

Grănițuirea va trebui ceruta in justiție atunci când exista conflict cu privire la traseul pe care îl va urma linia de hotar, instanța fiind aceea căreia i se cere sa rezolve acest conflict, stabilind care este de fapt acea linie de hotar - cum este cazul si in speța.

În legătura cu obligația de desființare a construcțiilor, instalațiilor si amenajărilor, ca efect al admiterii acțiunii in revendicare si a stabilirii corecte a liniei de hotar se impune si obligarea paratelor de a-si desființa construcțiile, instalațiile si amenajările pe care in mod abuziv le-a edificat pe terenurile proprietatea reclamantei.

În situația in care paratele nu-si îndeplinesc aceasta obligație de a face, aplicabil in cauza este art. 1528 al. 1/NCC, potrivit căruia în cazul neexecutării unei obligații de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși ori să facă să fie executată obligația.

Probe: înscrisuri, interogatoriu, martori, cercetare locala, expertiza.

În drept: art. 560, 563,1528/NCC.

Pârâta UB  a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea in parte a acțiunii principale, respectiv capătul 6 de cerere si respingerea ca neîntemeiate a celorlalte capete de cerere, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt, in baza cererii introductive, reclamanta ZE revendica suprafața de 741 m.p., situata in orașul Bușteni, zona Cartier ANL , str. Crinei, pretinzând ca li ocupa fără drept si pe cale de consecință sa demoleze construcțiile realizate pe acest teren si de asemenea suprafața de 462 m.p. situata in Bușteni, identificata in cartea funciara Bușteni si demolarea construcțiilor situate de asemenea pe acest teren.

Pentru a putea exprima un punct de vedere documentat in raport de solicitările reclamantei sunt necesare câteva precizări din partea acesteia si anume:

Terenul autoarei reclamantei a fost reconstituit în baza mai multor titluri de proprietate, iar la momentul vânzării către reclamanta suprafețele de teren reconstituite au fost reparcelate, astfel încât reclamanta urmează a preciza in baza cărui titlu de proprietate a fost reconstituit terenul pe care îl revendica de la pârâtă, pentru a putea verifica proveniența terenului.

Contractul de vânzare cumpărare care reprezintă titlul de proprietate al reclamantei nu precizează la modul de dobândire a flecarei suprafețe de teren, titlul de proprietate in baza căruia i-a fost reconstituit terenul autoarei reclamantei, pentru a putea eventual identifica din care titlu face parte terenul revendicat.

Terenurile proprietatea pârâtei au o suprafața mult mai mare decât cea revendicata in prezenta acțiune, iar construcțiile amplasate pe întreg terenul sunt multiple si nu pot fi solicitate a fi demolate „en gros", motiv pentru care urmează a preciza ce construcții solicita a fi demolate.

Pe fondul cererii, arată că UB a fost si este proprietarul terenului pretins revendicat de către reclamanta, situație rezultata din următoarele acte, decizia de expropriere din 21 mai 1919 de Comisiunii Locale de expropriere a Moșiilor Regale din comuna Bușteni, unde la pct. M,0,P. sunt inserate livezile (fânețe), începând din Valea Zamorei si pana la Casa Grigore Seranga pentru islaz, tot din Muntele Cumpătul, luncile sau crinele cuprinse intre apa Valea Prahovei si livezile Poiana Țapului, precum si Golul Muntelui Cumpătul, respectiv 456 ha. pășune.

Din cuprinsul dispozitivului hotărârii din 23 iulie 1922 a Comisiunii de ocol pentru exproprierea de pe lângă Judecătoria Ocolului Rural Sinaia, rezulta ca s-au revizuit si rectificat exproprierile menționate anterior pentru constituirea de islaz necesar comunei Poiana Țapului, cu următoarele suprafețe- o porțiune de șina situata intre calea ferata si râul Prahova spre Zamora, la Gura Văii Babei in suprafață de aproximativ 2 1/2 ha.

Procesul verbal nr.304 din 1930 al Direcției Cadastrului si Lucrărilor Tehnice precizează hotarele  fiecărui trup de teren expropriat din vechea moșie Gr. Cantacuzino.

Toate suprafețele de teren expropriate din fosta moșie Gr. Cantacuzino destinate pentru islazul comunal figurează înscrise in patrimoniul public, publicat in M.O. 61/1930, așa cum rezulta din procesul verbal din 22 noiembrie 1938, unde in anexa la categoria „islazuri" figurează un total de aproximativ 500 ha. expropriate.

Prin Hotărârea Comisiei nr.65/25.7.1991 a fost validata Decizia nr.544/26.07.1991, anexa nr.16 pentru următoarele suprafețe: 57 ha. - suprafața existenta in administrarea primăriei; 577 ha. - suprafața ce s-a preluat din terenurile transmise unităților de stat (I.S.P.); 12,41 ha. - Ocolul Silvic Azuga.

Suprafețele stabilite au fost diminuate prin trecerea la alta categorie astfel: H.C.L. nr. 1/26.01.2000 privind aprobarea propunerii de extindere a intravilanului având in vedere reactualizarea P.U.G. oraș Bușteni si stabilirea teritoriului intravilan, a fost afectata suprafață de islaz cu suprafață de 4,25 ha.

Astfel, suprafață de 590,53 ha. transmisa de la unitățile de stat s-a diminuat la suprafața de 586,28 ha.

Prin Hotărârea Comisiei Județene nr.2013/23.03.2000 anexa 16 s-au validat următoarele suprafețe: 57 ha. - teren aflat in administrarea primăriei; 586,28 ha. - teren preluat de la unitățile de stat (I.E.P., Ocolul Silvic Azuga si ocolul Silvic Sinaia).

După anul 2000, suprafața de 57 ha. s-a diminuat in totalitate prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legilor de fond funciar astfel: 29,4643 ha. - Ordinul 97/13.07.2000 al Prefectului județului Prahova, privind atribuirea in proprietate a unor terenuri in condițiile art.34 din Legea nr. 1/2000 si art.82 din Hotărârea Guvernului nr. 180/2000; 0,2297 ha. - Hotărârea Comisiei Județene nr.4394/26.06.2006; 14 ha. - H.C.L. nr.54/12.07.2007 - privind realizarea PUZ pentru zona Zamora, Crina Mare si Crina Mica; 13,306 ha.- atribuit prin Hotărârea Consiliului Local pentru tineri (Legea nr. 15/2003) pentru construcția de locuințe si concesionarea pentru construcția de locuințe , precum si atribuirea in compensare de terenuri la Legea nr. 10/2001; 250 ha. - vor fi atribuite urmare cererilor depuse in temeiul Legii nr. 193/19.06.2007, privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.

Rezulta fără putința de tăgada ca terenurile care au avut destinația de islaz comunal au fost, au rămas si sunt proprietatea UAT Bușteni.

Pe de alta parte, cere a se cenzura titlul de proprietate exhibat de reclamanta prin prisma următoarelor aspecte:

În baza titlului de proprietate prin care i-a fost reconstituit terenul autorilor reclamantei, așa cum l-a identificat ca făcând parte terenul revendicat prin prezenta cerere - pana la precizarea făcuta de reclamanta si solicitata in preambulul întâmpinării - rezulta in mod clar, cert si fără echivoc, ca moștenitorilor Gr. Cantacuzino le-a fost restituit numai teren forestier înscris in amenajamente silvice, aflate in administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvica Ploiești, Ocolul Silvic Azuga și in niciun caz teren pășune - categorie de folosința inițiala a pretinsului teren revendicat. Niciodată pe acest teren nu a fost vegetație forestiera si nici nu s-a realizat niciun fel de defrișare.

Pe cale de consecință, terenul vândut reclamantei de către moștenitorii Gr. Cantacuzino nu poate fi nici mai mult si nici nu poate avea o alta categorie de folosința decât aceea care i-a fost reconstituită acesteia.

Este si motivul pentru care terenul pretins revendicat de către reclamanta, este proprietatea intimatei si a fost înscris in cartea funciara a UAT Bușteni cu numere cadastrale 11619, 11633, 11632, așa cum rezulta din înscrisurile anexate, in luna ianuarie a anului 2010.

Daca la momentul întocmirii lucrării cadastrale si înscrierii in CF ar fi existat neconcordante sau eventuale suprapuneri, așa cum pretinde reclamanta in acțiune, OCPI Prahova nu ar fi dispus înscrierea lor in CF, cu atât mai mult cu cat înscrierea noastră s-a făcut ulterior celei a reclamantei.

Concluzia este una singura si anume: terenul pârâtei si terenul reclamantei sunt doua terenuri distincte, limitrofe si care nu se suprapun si nici nu se poate aprecia in aceste condiții ca ar fi vorba de vreo acaparare fără drept făcuta de pârâtă din terenul proprietatea reclamantei.

Pe o parte din terenul revendicat de reclamanta de la pârâtă, au fost edificate in baza autorizației de construire nr.7/15.01.2008, 3 blocuri cu destinația de locuințe sociale, compuse din parter si etaj.

Solicitarea de demolare a acestor blocuri nu poate fi primita pentru următoarele considerente:

Regimul juridic al construirii acestor blocuri la momentul 2008 este guvernat de vechiul cod civil si anume dispozițiile  art.492 Cod civil. „orice construcție, plantație sau lucru făcut in pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana se dovedește in contra".

Pe de alta parte, Codul civil reglementează situația construcțiilor sau plantațiilor făcute de o persoana cu materialele sale si cu cheltuiala sa, pe terenul altuia, in art.494 făcând  o distincție după cum constructorul a fost de buna sau de rea credința.

In condițiile in care constructorul a fost de buna-credința, nu se poate vorbi despre posibilitatea demolării construcțiilor, iar momentul la care se apreciază buna credința este data edificării construcțiilor si lucrărilor.

Ori, la data edificării lor nu a pus nimeni in discuție titlul de proprietate asupra terenului, nu au fost somați ca s-ar construi pe un teren decât cel aflat in proprietatea lor, deci buna credința a fost evidenta, motiv pentru care solicitarea de demolare nu poate fi primita; cu atât mai mult cu cat suprafața afectata de blocuri este mult mai mare decât cea revendicata de către reclamanta si nici nu se știe unde eventual ar fi amplasata.

In ceea ce privește stabilirea limitei de hotar dintre proprietățile lor, nu se opun, așa cum a precizat in preambul, urmând însă ca expertiza ce se va administra sa cerceteze de la origini, amplasarea terenurilor proprietăților lor, categoriile de folosința ale terenurilor lor, având la baza actele lor de expropriere si actele de reconstituire ale autorilor reclamantei.

Menționează ca a purtat o serie de discuții cu reclamanta si a avut întâlniri in scopul lămuririi eventualelor suprapuneri de teren pe care aceasta le-a reclamat in baza unei lucrări de topografie efectuata de reclamanta si pe care nu avea cum sa și-o însușească, întrucât încalcă nu numai dreptul lor de proprietate, dar si al unor persoane fizice care au fost împroprietărite in anul 1946 si au edificat case vechi de 70 de ani.

Cu toate acestea, pentru evitarea unui eventual litigiu - care totuși s-a materializat – a făcut propuneri pentru rezolvare amiabila daca după măsurători corecte însușite de ambele părți, se va dovedi vreo eventuala suprapunere si nu acaparare.

Întrucât reclamanta a înțeles sa-si însușească măsurători unilaterale, deoarece autorilor ei le-a fost reconstituit terenul in modalitatea in care el se regăsește in  amenajamentele silvice, fără măsurători cadastrale exacte, a promovat prezenta cerere ce solicită a fi respinsă, total neîntemeiata pentru considerentele exprimate in precedent, mai puțin cu privire la linia de hotar.

In dovedire: interogatoriu, înscrisuri, martori si expertiza topometrica.

In drept: art.205 Cod procedură civila.

Pe timpul derulării procesului la data de 11.09.2018  s-a depus o cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în nume propriu AB, în contradictoriu cu de reclamanta ZE prin care a solicitat instanței să constate inexistența dreptului de proprietate al reclamantei ZE asupra terenului în suprafață de 235,90 mp aflat pe domeniul public al statului și administrarea A.N.A.R. întrucât respectivul teren aparține  albiei minore a cursului de apă Zamora, incluzând spațiul lucrărilor hidrotehnice, praguri de fund de beton realizate de circa 25-30 de ani  în urmă și s-a cerut introducerea în cauză ca intervenient forțat a SR, acesta fiind proprietar al domeniului public , terenul  cel care a primit nr. cadastral 22606 fiind  dat în administrarea AB .

Intervenientul AB a formulat un punct de vedere referitor la documentele depuse de AB, prezintă următoarele puncte de vedere : deși sunt două suprafețe hașurate pe planul component al documentației depuse la dosarul cauzei de AB, doar una se referă la suprapunerea cu terenul reclamantei, cel care a primit nr. cadastral 22606. A doua suprafață se referă la terenul care a primit nr. cadastral 26040,al unui alt proprietar, nu al reclamantei.

Suprafața menționată mai sus este limitrofă terenului ocupat de ST. Pe planul anexat, numit ANEXA 2, a delimitat suprafața hașurată pe planul Apelor Romane conform coordonatelor stereografice menționate pe acesta. Se poate constata că terenul pretins acaparat de reclamantă este situat la limita de sud a terenului ocupat de incinta ST (teren suprapus cu terenul reclamantei),respectiv suprafața determinată de punctele: SjUklmj = 236mp

Rezultă că suprapunerea terenului înscris în cartea funciară al reclamantei cu suprafața de teren a ST, nu se modifică ca mărime.

Referitor la suprafața pretins acaparată de reclamantă din terenul domeniu public al statului administrat de ANAR, exprimă punctul de vedere că deoarece terenul silvic din care provine terenul care a fost reconstituit autorilor reclamantei a aparținut domeniului public al statului, trebuie clarificată situația celor două terenuri în anul emiterii titlului de proprietate pentru autorul reclamantei. In situația în care se constată că, cursul pârâului Zamora a migrat în perioada de la emiterea titlului până azi, legislația de specialitate prevede modalitatea de soluționare a situației create.

Instanța a admis în principiu această cerere, și a dispus introducerea in cauza a SR, in temeiul art. 68 din NCPC, in calitate de intervenient forțat, acesta fiind proprietar al domeniului public luând în considerare se cere stabilirea limitei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei ZE identificat în CF 22606 a localității Bușteni sub nr. cadastral 22606 (CF veche 8704 Bușteni, nr. cadastral vechi 11691) și albia minoră a cursului de apa Zamora, aflat în inventarul domeniului public al Statului Român și în administrarea Administrației Naționale “Apele Romane”,

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 107/2002, privind înființarea Administrației Naționale « APELE ROMANE », cu modificările si completările ulterioare, Administrația Naționala « APELE ROMANE » este instituție publica de interes național aflata in coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor si administrează bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevăzute la art. 136(3) din Constituția României, republicata, precum si bunurile proprietate publica prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare.

Potrivit art. 3(1) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, « Aparțin domeniului public al statului apele de suprafața cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile si cuvetele lacurilor ...» iar conform art. 4(2) din aceiași Lege, «Apele din domeniul public se dau in administrare Administrației Naționale « APELE ROMANE » de către autoritatea publica centrala din domeniul apelor ».

Albia minora reprezintă « suprafața de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor » conform Anexei nr. 1 la Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, iar conform pct. 18 din aceeași Anexa, « bazin hidrografic: înseamnă o suprafața de teren de pe care toate scurgerile de suprafața curg printr-o succesiune de curenti, râuri si posibil lacuri, spre mare intr-un râu cu o singura gura de vărsare, estuar sau delta. »

Cursul de apa Zamora, curs de apa codificat - XI. 1.20.3, este inventariat in domeniul public al statului si dat in administrare Administrației Naționale “Apele Romane”, nr. M.F. 101435, conform Anexei nr. 12 la H.G. nr. 1705/2006, in conformitate cu prevederile art. 3, alin. (1) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare coroborate cu prevederile art. 2, alin. (2) din O.U.G. nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale “Apele Romane”, cu modificările si completările ulterioare.

In ceea ce ne privește, capătul 6 de cerere formulat de reclamantă, acesta vizează, printre altele, o acțiune în grănițuire formulată în contradictoriu cu pârâtele, care, potrivit legii, nu pot avea un drept de proprietate asupra albiei minore a cursului de apa Zamora, care se învecinează cu terenul reclamantei indentificată în CF 22606 a localității Bușteni.

AB  a fost sesizată cu privire la prezentul litigiu prin adresa ST, înregistrata la sediul  cu nr. 12413/06.08.2018, si a constatat că se tinde de către reclamantă la acapararea unei suprafețe de teren de 235,90 mp aflata în domeniul public al statului și administrarea ANAR, deoarece respectivul teren aparține albiei minore a cursului de apa Zamora, așa cum rezulta din schița anexata, zona hașurată.

Din acțiune, petitul 7, rezultă că reclamanta solicită și demolarea unor instalații, amenajări „Alimentare cu apă și evacuarea apelor - Ferma pentru creșterea păstrăvului - oraș Bușteni, județul Prahova”, care, cel puțin în parte sunt situate în albia minoră a cursului de apa Zamora, unde nici reclamanta și nici celelalte părți din proces nu au niciun drept.

Interesul AB de a interveni în acest litigiu este justificat de dispozițiile sus-menționate, care conferă ANAR calitatea de administrator al domeniului public al Statului Roman.

Astfel, in baza prevederilor art. 865 (1) din NCC, A.N. “Apele Romane”, prin A.B.A. Buzau-Ialomita, are obligația de a depune toate diligentele in vederea apărării dreptului de proprietate publica al statului asupra bunurilor aflate in administrarea sa, in calitate de titular al dreptului de administrare. Potrivit dispozițiilor art. 870 (1) din Noul Cod Civil «Apărarea in justiție a dreptului de administrare revine titularului dreptului», in consecința, instituția lor aredreptul si obligația de a promova acțiuni in instanța, pentru clarificarea regimului juridic al imobilului in cauza.

Pentru identificarea actelor care au stat la baza întocmirii CF 22606, acte necesare clarificării regimului juridic al imobilului care se suprapune cu albia minora a cursului de apa Zamora, această intervenientă  s-a adresat către O.C.P.I. Prahova, B.C.P.I. Ploiești, cu adresa nr. 13896/04.09.2018, si urmare a răspunsului pe care-1 vom primi vom depune diligente pentru apărarea dreptului de proprietate publica a statului asupra imobilului dat in administrare.

Așadar, proprietatea reclamantei din vecinătatea albiei minore nu se poate grănițuit decât în contradictoriu cu Statul Român, ca proprietar de drept și ANAR ca administrator, iar nu și cu alte entități. împrejurarea că pârâtei ST i-a fost emisă de subscrisa Autorizația de gospodărire a apelor nr. 2/2016 privind “Alimentarea cu apa si evacuarea apelor la Ferma pentru creșterea păstrăvului, oraș Bușteni, jud. Prahova” nu-i conferă acesteia prerogativa apărării dreptului real de proprietate și/sau dezmembrămintelor acestuia.

In drept, prevederile art. 61, alin. (1) si 62, raportat la art. 194 din NCPC.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Reclamanta a ZE a solicitat în contradictoriu cu pârâții UB,  și ST revendica de la  parați , o suprafața de teren despre care pretinde ca s-ar afla in proprietatea lor si ar fi stăpânite de către  pârâții din prezenta cauză  fără niciun drept.

Terenul autoarei reclamantei a fost reconstituit în baza mai multor titluri de proprietate, iar la momentul vânzării către reclamanta suprafețele de teren reconstituite au fost reparcelate, astfel încât reclamanta urmează a preciza in baza cărui titlu de proprietate a fost reconstituit terenul pe care îl revendica de la pârâtă, pentru a putea verifica proveniența terenului.

Contractul de vânzare cumpărare care reprezintă titlul de proprietate al reclamantei nu precizează la modul de dobândire a flecarei suprafețe de teren, titlul de proprietate in baza căruia i-a fost reconstituit terenul autoarei reclamantei, pentru a putea eventual identifica din care titlu face parte terenul revendicat.

Terenurile proprietatea pârâtei au o suprafața mult mai mare decât cea revendicata in prezenta acțiune, iar construcțiile amplasate pe întreg terenul sunt multiple si nu pot fi solicitate a fi demolate „en gros", motiv pentru care urmează a preciza ce construcții solicita a fi demolate.

Părâta UB a fost si este proprietarul terenului pretins revendicat de către reclamanta, situație rezultata din următoarele acte, decizia de expropriere din 21 mai 1919 de Comisiunii Locale de expropriere a Moșiilor Regale din comuna Bușteni, unde la pct. M,0,P. sunt inserate livezile (fânețe), începând din Valea Zamorei si pana la Casa Grigore Seranga pentru islaz, tot din Muntele Cumpătul, luncile sau crinele cuprinse intre apa Valea Prahovei si livezile Poiana Țapului, precum si Golul Muntelui Cumpătul, respectiv 456 ha. pășune.

Din cuprinsul dispozitivului Hotărârii din 23 iulie 1922 a Comisiunii de ocol pentru exproprierea de pe lângă Judecătoria Ocolului Rural Sinaia, rezulta ca s-au revizuit si rectificat exproprierile menționate anterior pentru constituirea de islaz necesar comunei Poiana Țapului, cu următoarele suprafețe- o porțiune de șina situata intre calea ferata si râul Prahova spre Zamora, la Gura Văii Babei in suprafață de aproximativ 2 1/2 ha.

Procesul verbal nr.304 din 1930 al Direcției Cadastrului si Lucrărilor Tehnice precizează HOTARELE fiecărui trup de teren expropriat din vechea moșie Gr. Cantacuzino.

Toate suprafețele de teren expropriate din fosta moșie Gr. Cantacuzino destinate pentru islazul comunal figurează înscrise in patrimoniul public, publicat in M.O. 61/1930, așa cum rezulta din procesul verbal din 22 noiembrie 1938, unde in anexa la categoria „islazuri" figurează un total de aproximativ 500 ha. expropriate.

Prin Hotărârea Comisiei nr.65/25.7.1991 a fost validata Decizia nr.544/26.07.1991, anexa nr.16 pentru următoarele suprafețe: 57 ha. - suprafața existenta in administrarea primăriei; 577 ha. - suprafața ce s-a preluat din terenurile transmise unităților de stat (I.S.P.); 12,41 ha. - Ocolul Silvic Azuga.

Suprafețele stabilite au fost diminuate prin trecerea la alta categorie astfel: H.C.L. nr. 1/26.01.2000 privind aprobarea propunerii de extindere a intravilanului având in vedere reactualizarea P.U.G. oraș Bușteni si stabilirea teritoriului intravilan, a fost afectata suprafață de islaz cu suprafață de 4,25 ha.

Astfel, suprafață de 590,53 ha. transmisa de la unitățile de stat s-a diminuat la suprafața de 586,28 ha.

Prin Hotărârea Comisiei Județene nr.2013/23.03.2000 anexa 16 s-au validat următoarele suprafețe: 57 ha. - teren aflat in administrarea primăriei; 586,28 ha. - teren preluat de la unitățile de stat (I.E.P., Ocolul Silvic Azuga si ocolul Silvic Sinaia).

După anul 2000, suprafața de 57 ha. s-a diminuat in totalitate prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legilor de fond funciar astfel: 29,4643 ha. - Ordinul 97/13.07.2000 al Prefectului județului Prahova, privind atribuirea in proprietate a unor terenuri in condițiile art.34 din Legea nr. 1/2000 si art.82 din Hotărârea Guvernului nr. 180/2000; 0,2297 ha. - Hotărârea Comisiei Județene nr.4394/26.06.2006; 14 ha. - H.C.L. nr.54/12.07.2007 - privind realizarea PUZ pentru zona Zamora, Crina Mare si Crina Mica; 13,306 ha.- atribuit prin Hotărârea Consiliului Local pentru tineri (Legea nr. 15/2003) pentru construcția de locuințe si concesionarea pentru construcția de locuințe , precum si atribuirea in compensare de terenuri la Legea nr. 10/2001; 250 ha. - vor fi atribuite urmare cererilor depuse in temeiul Legii nr. 193/19.06.2007, privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.

Rezulta fără putința de tăgada ca terenurile care au avut destinația de islaz comunal au fost, au rămas si sunt proprietatea UAT Bușteni.

Pe de alta parte, urmează a cenzura titlul de proprietate exhibat de reclamanta prin prisma următoarelor aspecte:

În baza titlului de proprietate prin care i-a fost reconstituit terenul autorilor reclamantei, așa cum l-a identificat ca făcând parte terenul revendicat prin prezenta cerere  în revendicare - pana la precizarea făcuta de reclamanta si solicitata in preambulul întâmpinării - rezulta in mod clar, cert si fără echivoc, ca moștenitorilor Gr. Cantacuzino le-a fost restituit numai teren forestier înscris in amenajamente silvice, aflate in administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvica Ploiești, Ocolul Silvic Azuga și in niciun caz teren pășune - categorie de folosința inițiala a pretinsului teren revendicat. Niciodată pe acest teren nu a fost vegetație forestiera si nici nu s-a realizat niciun fel de defrișare.

Pe cale de consecință, terenul vândut reclamantei de către moștenitorii Gr. Cantacuzino nu poate fi nici mai mult si nici nu poate avea o alta categorie de folosința decât aceea care i-a fost reconstituită acesteia.

Este si motivul pentru care terenul pretins revendicat de către reclamanta, este proprietatea pârâtei UAT Bușteni si a fost înscris in cartea funciara a UAT Bușteni cu numere cadastrale 11619, 11633, 11632, așa cum rezulta din înscrisurile anexate, in luna ianuarie a anului 2010.

Pe de altă parte pentru a fi admisibilă o astfel de acțiune în revendicare  trebuie sa se facă dovada clară, fără putința de tăgada a unei acaparări sau suprapuneri de terenuri, ceea ce in speța dedusa judecății nu s-a făcut nici pe departe, cu excepția opiniei singulare a consilierului reclamantei in contradicție cu toate celelalte probe administrate in cauză.

Expertiza efectuata in cauza de către expert topometru Ilie Cosmin precizează următoarele:

-Parcela Pd - 1066 a reclamantei nu se învecinează direct cu parcela CC - 1076 a paratelor;

-Din conturul numărului cadastral 22606 rezulta ca acesta se suprapune peste albia râului Zamora, fapt ce reiese si din adresa cu nr.2898/04.04.2018 a Administrației Naționale Apele Romane, terenul reclamantei incluzând spațiul lucrărilor hidrotehnice, respectiv praguri de fund din beton aflate pe albia râului ce sunt realizate de circa 25-30 de ani;

-contururile numerelor cadastrale 20501 si 22606 ale reclamanților nu respecta realitatea din teren, in sensul ca au contururi total diferite, nu se racordează la terenurile învecinate, ce sunt împrejmuite, sau se suprapun virtual peste acestea, rezultând o situație conflictuala generala.

 Concluzia expertului desemnat în cauză prin tragere la sorți Ilie Cosmin de specialitate topografie care a efectuat expertiza topo în această cauză a fost că „se impune refacerea lucrărilor cadastrale, respectiv repoziționarea acestora, iar pentru reclamanta si cu modificarea indicatorilor de parcela 4 u.

 În același sens, exista la fila 104 din Vol. III o adresa emisa de OCPI Prahova către reclamanta care explică pe larg faptul că în anul 2010 s-a intabulat in CF a orașului Bușteni, imobilul situat in str. Crinei, F.N., nr.36051/28.06.2010, care a primit număr cadastral 11839 si a fost înscris in CF 22762 Bușteni.

Referitor la concordanta planului recepționat si ortofotoplan in ceea ce privește coordonatele,  se face mențiunea ca la nivelul anilor 2010 respectiv 2015, instituția Primăriei  Orașului  Bușteni  nu a putut sesiza neconformități deoarece nu dețineam ortofotoplan actualizat, iar str. Crinei nu exista in plan, fiind proiectata ulterior primind societatea reclamantă  următorul răspuns . :La sesizarea dumneavoastră . si in urma analizei cu ortofotoplanul ediția 2016-2018 se poate sesiza neconcordanta planului cu realitatea, drept pentru care, pentru corectarea situației este necesar ca printr-o persoana fizica /juridica autorizata, proprietarii sa solicite actualizarea vechii documentații. Facem mențiunea ca la momentul actual, in baza de date geofizica a instituției noastre nu exista nicio suprapunere intre imobile, fapt ce reiese si din extrasele CF.

Chiar si punctul de vedere al AB este in același sens.

Chiar și expertul consilier al  societății reclamante domnul  inginer topograf  Adrian Panait precizează in cuprinsul punctului sau de vedere cu privire la expertiza Cosma Ilie pentru termenul din 13.03.2019 ca Pag.2„ Conform programului ETERRA al ANCPI București, terenurile părților înscrise in CF, ale reclamantului si ale pârâților, NU SE SUPRAPUN, A se vedea Anexa 2 „

 În condițiile in care terenurile nu se învecinează si nici nu se suprapun este evident ca nu se poate aprecia ca au acaparat vreo suprafața de teren din proprietatea reclamantei.

 Pe de alta parte, nici nu se poate da eficienta sporita punctului de vedere al  expertului consilier al societății  reclamante in detrimentul tuturor celorlalte probe din dosar, ajungând-se la o situație de confuzie generală, doar pentru a se admite acțiunea reclamantei pe baza unei opinii absolut singulare.

 În consecință, văzând cele de mai sus  instanța urmează a se respinge cererea de chemare în judecată completată având ca obiect acțiune în revendicare imobiliară și obligație de a face  formulată  de reclamanta ZE , va admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul în nume propriu AB urmând a constata inexistența dreptului de proprietate al reclamantei ZE asupra terenului în suprafață de 235,90 mp aflat pe domeniul public al statului și administrarea A.N.A.R. întrucât respectivul teren aparține  albiei minore a cursului de apă Zamora, incluzând spațiul lucrărilor hidrotehnice, praguri de fund de beton realizate de circa 25-30 de ani  în urmă reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1345  lei .

Domenii speta

Spete similare