Acțiune în constatare – inadmisibilitatea acțiunii în raport de fapt cu reclamanta, în esență, încearcă să obțină o hotărâre prin care să se constate că cele decise de pârâta prin intermediul controalelor efectuate, consemnate în deciziile emise de pârâtă

Hotărâre 884 din 07.02.2020


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 25.09.2019, reclamantul A S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Curtea de Conturi - Departamentul IV, ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate:

a)Societatea A SA avea dreptul si angajat cu buna credinţa si in mod legat

cheltuieli in cuantum de 200.956 lei, prin acceptarea devizelor ofertă întocmite de constructori cu respectarea structurii devizului cadru prevăzut de Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr.

172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi

refacere a mediului/conservare, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 887 din 12 decembrie 2003;

b)Societatea A SA a respectat prevederile HG nr. 28/2008 privind aprobarea

Conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului generai pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, atunci cand a atribuit contractele nr. 47/2012 si nr. 109/2011;

c)Contractele nr. 47/2012 si nr. 109/2011 au studiile de fezabilitate si proiectele tehnice

Întocmite anterior apariţiei HG nr. 28/2008;

d)Decontarea lucrărilor ale căror devize sunt întocmite de operatorii economici cu

respectarea OMEC nr. 172/2003, a fost făcuta de Ministerul Economiei, din fonduri de la bugetul de stat, prin intermediul societăţii A SA. conform contractului anual.

În motivarea cererii, a arătat că prin Decizia nr. .../11.04.2014. Curtea de Conturi a reţinut ca reclamanta ar fi angajat în mod nelegal cheltuieli în cuantum de 200.956 lei, prin acceptarea devizelor ofertă întocmite de constructori cu respectarea structurii devizului cadru prevăzut de Ordinul ministrului economici şi comerţului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare, publicat in Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 887 din 12 decembrie 2003. Aceiaşi constatare, cu conţinut identic, a fost reiterată si in Decizia nr. 20/14.04.2014 emisa ca urmare a controlului efectuat simultan si la Ministerul Economiei. Aceasta măsura nu este altceva decât o reiterare a constalrii de fond făcuta in anul 2011. cand. cu ocazia unei alte acţiuni de control la societatea A SA. Curtea de Conturi a făcut aceiaşi constatare in privinţa întocmirii devizelor oferta în forma aprobata de Ordinul nr. 72/2003, iar instanţa a anulat aceasta măsura.

Această constatare a făcut obiectul a trei dosare, cu următoarele soluţii:

1. dosarul nr. .../2/2011 pentru decizia Curţii de Conturi nr. 12/2011. definitiva ÎCCJ cu Decizia nr. .../16.10.2018 a reţinut ca societatea A SA a acţionat în calitate de mandatar al Ministerului Economici si avea obligaţia sa respecte Ordinul Ministrului Economiei nr. 172/2003. De asemenea, a mai constatai ca HG nr. 28/2008 nu era aplicabil in situaţia in care pentru întocmirea studiului de fezabilitate s-a demarat procedura dc achiziţie publica. Aceleaşi constatări se regăsesc si in Decizia nr. .../25.03.2015 si Sentinţa Civila nr. .../12.06.2013;

2. dosarul nr. .../2/2014 pentru decizia nr. 20/2014, in care reclamanta are calitatea de  intervenient în  favoarea  reclamantei  Ministerul Economiei,  cu  sentinţa  civila  nr. .../20.12.2016 instanţa a anulat aceasta măsura, reţinând următoarele: Curtea de Conturi nu a pus in discuţie necesitatea acestor cheltuieli, fiind evident ca este necesară crearea unor condiţii pentru desfăşurarea activităţii dirigintelui. Proiectele tehnice au fost elaborate anterior intrării în vigoare a HG nr. 28/2008 deconturile realizându-se în baza situaţiilor de lucrări întocmite anterior, in baza proiectului tehnic. Legalitatea acestui ordin nu a fost contestata;

3. dosarul nr. .../2/2014 pentru decizia nr. 14/2014: 1CCJ cu Decizia nr. .../31.10.2018 a menţinut aceasta măsura cu motivarea ca instanţa de fond a analizat si a constatat ca nu exista nicio dovada ca la data intrării in vigoare a HG nr. 28/2008, respectiv 22.01.200S. societatea demarase o procedura de achiziţie publica pentru realizarea studiului de fezabilitate .." Aceasta constatare, desi definitiva, nu este insa reala, fapt confirmat de sentinţa civila nr. .../20.12.2016, pronunţata in dosarul nr. .../2/2014.

În ceea ce priveşte respectarea de către Societatea A SA a prevederilor HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, atunci când a atribuit contractele nr. 47/2012 si nr. 109/2011, sunt relevante dispoziţiile art. 6 din acest act normativ, potivit căruia: „ Prin excepţie de la prevederile art. 4, prezenta hotărâre nu se aplică: ... b) obiectivelor de investiţii/literarilor de intervenţii pentru ale căror studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost demarate procedurile de achiziţie publică,în condiţiile legii."  Contractele nr. 47/2012 si nr. 109/2011 privesc execuţia de lucrări de închidere şi ecologizare la obiective al căror studiu de fezabilitate si hotărâre a Guvernului de închidere sunt anterioare apariţiei HG nr. 28/2008. Ordinul comun ai Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile nr. 818/AK/2O07 si Ministerului Economiei si Finanţelor nr. 1687/VV/2007, dispune ca planul de incetare a activităţii (PIA) este ASIMILAT studiului de fezabilitate(SF). Cu privire la forţa juridica a Ordinului comun nr. 8187AK/2007, prin modul de exprimare, acesta este un act administrativ normativ si asigură prin dispoziţiile sale un caracter obligatoriu pentru un număr nelimitat de subiecte.

Cu privire la contractul nr. 109/2011: a fost atribuit în baza art. 204 din OUG nr. 34/2006 in baza criteriului ..preţul cel mai mic", in baza ofertei tehnice si financiare depuse si care a fundamentat ..preţul cel mai mic"; nu se supune prevederilor HG nr. 28/2008 întrucât studiul de fezabilitate a fost elaborat în anul 2004.

Cu privire la contractul nr. 47/2012 : a fost atribuit in baza unei hotărâri judecătoreşti definitive a Curţii de Ape! Bucureşti; nu se supune prevederilor HG nr. 28/2008 întrucât obiectivul a fost aprobat ia inchidere prin HG nr. 816/...98 iar studiul de fezabilitate a fost elaborat in anul ...98 pentru Mina Dragotesti si anul ...97 pentru Mina Mătăsari si decontat din poziţia 55 din HG nr. 1008/2006, iar procedura pentru întocmirea proiectului tehnic a fost finalizata in anul 2007. Condiţia prevăzuta de art. 6 lit. b) din HG 28/2008 este respectată.

Anterior decontării lucrărilor de către minister si A, toate deconturile au fost avizate de ANAF, asa cum dispune art. 4 din HG nr. 1008/2006, alin.(6) Deconturile justificative se vor întocmi pe baza programelor tehnice de dezafectare sau de conservare a minelor şi a cheltuielilor efectiv realizate, rezultate din situaţiile de lucrări "întocmite lunar de operatorii economici si alin (7) Deconturile justificative vor fi verificate şi mizate de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz. unde se localizează obiectivul la care s-au efectuat lucrările de închidere, indiferent de sediul social al operatorului economic care a efectuat această lucrare, în conformitate cu anexa nr. 3. anexa 10. La data intrării in vigoare a HG 28/09.01.2008 procedura pentru realizarea studiului de fezabilitate era finalizata.

A S.A. este o societate cu capital integral dc stat, înfiinţată prin H.G. nr. 313/2002. completată şi modificată de HG nr. 173/2003 şi H.G. nr. 1158/2004 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Economiei. Capitalul social este subscris de statul roman în calitate de acţionar unic. Ministerul de economiei reprezintă statul ca acţionar unic la "A" - S.A. şi exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.

În perioada în care statul este acţionar unic la "A" - S.A. interesele acestuia în adunarea generală a acţionarilor sunt reprezentate de Ministerul de Economiei. Reprezentantul în adunarea generală a acţionarilor este numiţi prin ordin al Ministrului Economiei. (H.G. nr. 313/2002)

În bugetul Ministerului Economiei, la capitolul 82.01. „industria extractivă, prelucrătoare şi construcţii", titlul 40 ..Titlul IV Subvenţii", articolul 16 ..Programe de conservare sau de închidere a minelor" sunt prevăzute creditele bugetare aprobate pentru anul în curs pentru activitatea de închidere şi ecologizare.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 4 din H.G. nr. 313/2002 completată de H.G. nr. 1158/2004. după comunicarea de către ministerul de resort a creditelor bugetare alocate pentru activitatea de conservare sau dc închidere a minelor. Societatea Comercială «A» S.A. propune, potrivit strategiei Ministeruluii Economiei şi Comerţului şi supune aprobării acestuia eşalonarea lucrărilor din cadrul programului anual. (2) In termen de 30 de zile. de la data aprobării programului anual. Ministerul Economiei şi Comerţului încheie un contract cu Societatea Comerciala «A» - S.A. pentru realizarea lucrărilor cuprinse in programul anual." A SA a fost creată ca entitate specializată a ministerului economiei, care in baza de contract încheiat cu acesta, conform art. 6indice 1 lit g) din H.G. nr. 313/2002, acordă asistenţă tehnică de specialitate agenţilor economici care execută lucrările din cadrul programului anual, conform Ordinului ministrului economiei şi comerţului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare, publicat in Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 887 din 12 decembrie 2003.

Obligaţia dc a „acorda asistenţă tehnică de specialitate agenţilor economici care execută lucrările din cadrul programului anual, conform Ordinului ministrului economiei şi comerţului nr. 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacere a mediului/conservare, publicat in Monitorul Oficial al României. Partea 1. nr. 887 din 12 decembrie 2003:" este menţinută in toate contractele anuale, de la preluarea de către reclamantă în anul 2005 a acestei activităţi de la Ministerul Economiei si pana in data de 16.07.2014 cand, cu adresa nr. 2.920 a solicitat suspendarea la plata a sumelor aferente dirigentiei de şantier pana la o decizie definitiva a instanţei. De la aceasta data, si reclamanta a notificat toti operatorii sa se conformeze dispoziţiilor ministerului economiei.  Prin Decizia nr. .../25.03.2015 si Decizia nr. .../16.10.2018. pronunţata in dosarul nr. .../2/2011 în care reclamanta a avut şi acolo calitatea de reclamant, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a constatat în mod irevocabil că raportul juridic dintre Ministerul Economiei si SC A SA are la bază un contract de mandat, sinalagmatic, cu titlu oneros, cu limite trasate de mandant prin Ordine, Hotărâri de Guvern, adrese, etc.

Cât priveşte decontarea lucrărilor şi serviciilor contractate de A SA pentru realizarea "Programului anual de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi post închidere a minelor", aceasta este făcuta de Ministerul Economiei, conform capitol ..Facturare si modalităţi de plata" din contractele anuale încheiate cu reclamanta, astfel: : „(2) Plata serviciilor şi lucrărilor executate se face de către mandant (Ministerul Economiei) prin ordin de plată în termen de 20 zile de la data deschiderii de credite în temeiul decontului centralizator lunar întocmit pe baza deconturilor lunare vizate, conform hotărârilor de Guvern privind proiectarea, asistenţa tehnică, conservarea, închiderea, ecologizarea şi monitorizarea post închidere a minelor, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, unde se localizează obiectivul la care s-au efectuat lucrările de închidere, indiferent de sediul social al agentului economic care a efectuai această lucrare, si pe baza facturii fiscale întocmite de către mandatar. "

În oglindă, acest aspect este preluat în contractul încheiat de A SA cu operatorii economici, unde la capitolul ..Plăţi lunare", este descrisa procedura de plata: art. ....2 alin.7 contract 47/2012 si contract 109/2011)… Restul de plată, respectiv valoarea facturii executantului, diminuată cu valoarea serviciilor de administrare a contractului de către achizitor (A), se va achita de către achizitor, după compensare, în 20 (douăzeci) de zile de la data aprobării deschiderii finanţării de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri."

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 35 Cod Proc Cv. şi dispoziţiile din cuprinsul cererii. În probaţiune, au fost depuse înscrisuri.

Prin rezoluţia din 1 octombrie 20..., instanţa a solicitat precizări din partea reclamantului în legătură cu primul capăt de cerere, să arate ce fel de acţiune este, ce fel de drept este patrimonial/nepatrimonial, ce următreşte prin promovarea acestui capă de cerere. La data de 14.10.20..., reclamantul a depus o notă scrisă prin care a arătat că dreptul din curpinsul acţiunii este unul nepatrimonial iar instanţa competentă este judecătoria.

La data de 22.01.2020, Curtea de Conturi a României a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei având în vedere faptul că acţiunea priveşte un act administrativ emis de Curtea de Conturi a României, iar cererile în materie de contencios administrativ potrivit art.96 pct. l Cod pr.civ., coroborate cu art.10 din Legea nr.554/2004, intra în competenţa de soluţionare în primă instanţă a Curţii de Apel Bucureşti; a solicitat instanţei să respingă ca inadmisibilă acţiunea în constatare; pe fond, respingerea ca neîntemeiată, pentru motivele din întâmpinare.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii întemeiată pe dispoziţiile art. 35 Cod pr.civ., întrucât cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege, precum şi raportat la procedura specială de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii şi actele întocmite în urma verificării reglementate în mod expres la pct.230 - 238 din R.O.D.A.S., act cu caracter normativ publicat în M.Of al României, Partea I, nr.547 din 24.07.2014. Condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în constatare, nu sunt întrunite în cauză, pentru argumentele expuse în cele ce succed:

Competenţa de a certifica acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie ale entităţilor auditate, de a verifica şi constata ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii aparţine Curţii de Conturi a României, conform dispoziţiilor art.31 din Legea nr.94/...92, republicată, coroborate cu pct.230 - 238 din R.O.D.A.S.

Având în vedere obiectul cererii formulată de reclamantă, respectiv constatarea unui fapt, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de acţiuni în constatare admisibile conform doctrinei şi jurisprudenţei în materie, respectiv:

a)declaratorii - acele acţiuni prin care se cere instanţei să constate existenţa sau inexistenţa unui raport juridic (pentru a se constata realitatea voinţei exprimate de părţi într-un act juridic ori prin care părţile supun instanţei interpretarea unei clauze îndoielnice, pe care o înţeleg diferit etc);

b)interogatorii - acele acţiuni prin care titularul dreptului, în mod preventiv, cheamă în judecată o persoană care ar putea, eventual, să-i conteste dreptul, pentru a răspunde şi a se lua act de recunoaşterea sau nu a dreptului său;

c)provocatorii - acele acţiuni prin care titularul unui drept cheamă în judecată pe cel care prin atitudinea sau prin actele sale, îi cauzează o tulburare serioasă în exerciţiul dreptului său. Cererea reclamantei vizează măsurile dispuse la pct.II.4 din Decizia nr.l9/2014 emisă de Curtea de Conturi a României, menţinute ca fiind temeinice şi legale în urma controlului judecătoresc, aşa cum am arătat anterior.

Interesul real urmărit de către reclamantă este unul nelegal şi rezidă în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să lipsească de forţa obligatorie măsurile dispuse la pct.IL4 din Decizia nr.14/2014, a căror legalitate a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat prin Sentinţa civilă nr....50/30.06.2015, definitivă prin Decizia civilă nr..../31.10.2018, hotărâri pronunţate în dosar nr..../2/2014. Pârâtul arată că intenţia reclamantei este aceea de a da o aparenţă de legalitate refuzului său de a se conforma dispoziţiilor art.33 alin.(3) din Legea nr.94/...92 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, potrivit cărora:

"art.33 (3) în situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate."

Acest aspect este relevant în raport de dispoziţiile art.64 din Legea nr.94/...92, republicată, care prevăd: „(1) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este amenda."

Prin urmare neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie şi nerecuperarea prejudiciilor de către conducerea A S.A. constituie infracţiune. În aceste condiţii, pentru a se sustrage sancţiunii prevăzute de lege, reclamanta a formulat prezenta acţiunea în constatare, demersul judiciar iniţiat fiind cu atât mai mult nelegal şi reprobabil, cu cât el ascunde voinţa conducerii entităţii verificate de a eluda prevederile legale anterior citate cu ajutorul instanţei de judecată.

În drept, a invocat dispoziţiile art.35 şi art.205 din Codul de procedură civilă, art.2 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, republicată, art. 11 şi art.33 alin,(3) din Legea nr.94/...92, republicată, pct.230 - 238 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului nr.155/2014, act cu caracter normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.547 din 24.07.2014.

La termenul din 23.01.2020, instanţa a pus în discuţie, suplimentar de cele arătate de pârât, inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, raportat la acţiunea în constatare şi a obiectului cererii, ce constituie un drept nepatrimonial.

Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Cu privire la excepţia necompetenţei materiale a instanţei, instanţa o va respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin rezoluţia din 1 octombrie 20..., instanţa a solicitat precizări din partea reclamantului în legătură cu primul capăt de cerere, să arate ce fel de acţiune este, ce fel de drept este patrimonial/nepatrimonial, ce următreşte prin promovarea acestui capă de cerere.

La data de 14.10.20..., reclamantul a depus o notă scrisă prin care a arătat că dreptul din cuprinsul acţiunii este unul nepatrimonial iar instanţa competentă este judecătoria.

Potrivit art. 94 Cod Proc Cv : judecătoriile judecă: în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;c) cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz; d) cererile de evacuare; e) cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească; cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;g) cererile posesorii; h) cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe; i) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare; j) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; 2. în primă și ultimă instanță, cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv; căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege; 4. orice alte cereri date prin lege în competența lor.

Având în vedere cele arătate în cererea de chemare în judecată , temeiul de drept invocat de reclamantă, art. 35 Cod Proc. Cv., precizările acestuia, instanţa reţine că este competentă material să soluţioneze cauza.

Potrivit dispoziţiilor art. 35 Cod procedură civilă, acţiunile în constatare sunt acelea prin care reclamantul solicită instanţei să constate existenţa unui drept al său împotriva pârâtului sau inexistenţa unui drept al pârâtului împotriva sa, fără ca instanţa să condamne la executarea unei prestaţii. Rezultă că acţiunea în constatare prezintă anumite particularităţi, şi anume: 1. pe calea acestei acţiuni se poate cere numai constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, nu şi a unui fapt; 2. acţiunea în constatare nu poate fi exercitată dacă se poate cere realizarea dreptului. Prin urmare, acţiunea în constatare are un caracter subsidiar faţă de acţiunea în realizare, prin intermediul căreia reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept, solicită instanţei să îl oblige pe pârât să îi respecte dreptul.

Cu privire la inadmisibilitatea cererii, prin raportare la dispoziţiile art. 35 Cod Proc Cv., instanţa reţine că reclamanta, prin prezenta acțiune, în esență, a încercat să obțină o hotărâre prin care să se constate că cele decise de pârâta prin intermediul controalelor efectuate, consemnate în deciziile emise de pârâtă, nu sunt veridice.

Reclamanta, astfel, urmărește să facă dovada, pe calea instanței civile, a unei realități faptice diferită de cea consemnată de pârâta în deciziile sale ce au natura unor acte administrative.

Această conduită nu este una permisă de lege, căci reclamantei dacă i s-ar permite o asemenea cale, ar lăsa fără efect întreaga procedură pusă la dispoziție de Legea nr. 554/2004 pentru contestarea actelor administrative, legea impunând nu doar o procedură specială, dar și anumite termene speciale în care se pot contesta actele administrative.

Astfel, reclamanta, ar putea să ocolească dispozițiile respective, dar i-ar fi permis instanței de față să constate că deciziile Curții de Conturi sunt unele nelegale.

Mai mult, deși reclamanta în precizările sale ca urmare a solicitărilor exprese ale instanței, a precizat că natura acțiunii este una ”în constatare neevaluabilă în bani”, prin intermediul acțiunii nu se cere recunoaște unor drepturi neevaluabile în bani, ci se solicită constatarea unei stări faptice diferite de cea reținută de pârâtă în deciziile sale, dispozițiile art. 35 C.p.c. fiind în mod evident neîntrunite.

Reclamanta nu poate să ocolească dispozițiile limitative din materia dreptului administrativ, printr-o acțiune în constatare exercitată pe cale civilă.

Pentru aceste motive, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă şi din oficiu şi va respinge cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia necompetenţei materiale a instanţei invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă şi din oficiu.

Respinge cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta A S.A., …. şi pe pârâta CURTEA DE CONTURI a României, DEPARTAMENTUL IV, , ca inadmisibilă.

Cu drept de apel în termen în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor a soluţiei prin grefa instanţei, astăzi, 07.02.2020.

PREŞEDINTE

GREFIER