Contestaţie la executare-suspendare executare silită - introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă

Hotărâre . din 28.09.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19.07.2016, contestatoarea CPG în contradictoriu cu intimatele EM, reprezentant legal al BEJ EM şi C (fostă C) CD, a formulat contestaţie la executare prin care a solicitat anularea procesului-verbal de suspendare a executării silite din data de 24.06.2016 în dosarul execuțional nr. ... de către executorul judecătoresc EM (executorul judecătoresc având calitate procesuală pasivă în acest caz potrivit dispoziţiilor art. 404 alin. 1 din Vechiul Cod de procedură civilă aplicabil), şi să se dispună efectuarea de către d-na. executor judecătoresc a actelor specifice continuării procedurilor de executare silită (conform art. 404 alin. 1, teza finală din Vechiul Cod de procedură civilă).

În motivarea contestaţiei la executare, contestatoarea a arătat că, în data de 25.03.2008, CEI a acordat intimatei un credit ipotecar în cuantum de 162.592 CHF, în vederea achiziţionării imobilului situat în Bucureşti, …, sector  6. Creditul a fost garantat prin instituirea ipotecii de rang I asupra respectivului imobil.

Ulterior, în data de 31.03.2009, între CEI (în calitate de cedent) şi CEB NV (în calitate de cesionar), a fost încheiat un Contract de cesiune de creanţe, în virtutea căruia, creanţa ce reiese din contractul de facilitate de credit şi de garanţie nr. ….., a fost cesionată în favoarea CEB NV, această societate având în prezent calitatea de creditor.

Ulterior, prin contractul de cesiune nr…. din data de …, CEB NV în calitate de cedent, a cesionat mai multe creanţe identificate în Appendixul nr. 1 (Lista Creanţelor Cesionate) către societatea cesionară CPG Ltd., printre care şi creanţa în discuţie.

Contestatoarea a învederat instanței faptul că la dosarul cauzei a fost depus doar un extras al Appendixului nr. 1 (Lista Creanţelor Cesionate) având în vedere că această listă conţine un număr mare de clienţi ai Băncii care nu au legătură cu cauza şi în privinţa cărora societatea contestatoare are obligaţia păstrării confidenţialităţii datelor in conformitate cu art. 111 din OUG nr. 99/2006, privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, coroborate cu art.5 alin. 1 din Legea nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Nerespectarea obligaţiilor de plată a condus la trimiterea cererii de executare silită către executorul judecătoresc şi la formarea dosarului de executare silită nr…. la BEJ EM

În acest context, s-a procedat la declanşarea urmăririi silite imobiliare, imobilul adus în garanţie fiind vândut în licitaţia publică din data de MMM.

La data de 13.05.2016, a intrat în vigoare Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în baza căreia debitorul a formulat notificarea de dare în plată înregistrată la BEJ EM în data de 17.06.2016.

Ca urmare a acestui fapt, la data de 24.06.2016, executorul judecătoresc a emis procesul-verbal supus prezentei contestaţii, proces-verbal prin care a constatat ca fiind suspendată de drept executarea silită în dosarul de executare nr. 386/2012E.

Trebuie observat că, suspendarea executării nu poate opera în cazul de faţă, fiind incidente dispoziţiile art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului

Astfel, se observă faptul că Legea nr. 77/2016 prevede obligativitatea notificării prealabile a creditorului ipotecar, în cazul unui proprietar al unui bun (proprietar care poate dispune de acesta), pe când în cazul consumatorului care a fost supus unei executări silite, acesta are doar dreptul (în anumite condiţii) de a cere instanţei să se constate stingerea datoriei din contractul de credit.

Prin urmare, potrivit art. 8 din Legea nr. 77/2016, debitorul aflat în executare silită (şi care nu poate dispune de bunul său fie că i s-a vândut la licitaţie, fie că acesta face obiectul urmăririi şi în alte dosare de executare silită) poate cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit, fără a putea solicita însă şi suspendarea procedurilor judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului, pe baza unei simple notificări greşit îndreptată către executorul judecătoresc sau către creditor, aceştia neavând atribuţiile care revin instanţei de judecată potrivit art. 8 din Legea nr.77/2016.

Pentru aceste motive, contestatoarea a solicitat să se dispună anularea procesului-verbal din data de 24.06.2016 prin care s-a constatat suspendarea executării silite în dosarul nr…. şi obligarea domnului executor judecătoresc la continuarea executării silite în dosarul de executare silită amintit, în toate formele prevăzute de lege, nefiind întrunite condiţiile suspendării executării silite, aşa cum aceasta a fost reglementată de Legea nr. 77/2016.

Contestatoarea a anexat prezentei dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 100 lei, potrivit art. 10 alin. 2 teza finala din OUG nr. 80/2013, întrucât obiectul încheierii nu este efectuarea unui act de executare in sine, evaluabil in bani, dimpotrivă, obiectul înscrisului pe care îl contestă este suspendarea executării silite - un drept inexistent al debitorului prin faptul că nu a sesizat instanța de judecată conform art. 8 din Legea nr. 77/2016, ci direct pe executorul judecătoresc, care nu se poate substitui acestei instanțe.

De asemenea, contestatoarea a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, precum şi restituirea taxei de timbru în cazul admiterii prezentei contestării.

În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 399 şi următoarele din Vechiul Cod de procedură civilă, precum şi celelalte dispoziţii legale menţionate în cuprinsul prezentei contestaţii.

În dovedirea contestaţiei la executare, contestatoarea a depus la dosar, în copie, adresa nr.873 din data de 17.06.2016 şi proces verbal de constatare suspendare executare din data de 24.06.2016.

Ca urmare solicitării instanţei, la data de 08.08.2016, Biroul Executorului Judecătoresc Ene Magdalena a înaintat la dosar copii conforme cu originalul de pe înscrisurile din dosarul de executare silită nr….

Prin compartimentul registratură, la data de 13.09.2016, intimata CCD (fostă C) a depus la dosar întâmpinare la contestaţia la executare formulata de către CPG împotriva procesului verbal de suspendare a executării silite din data de …, emis în dosarul de execuțional nr. …, aflat pe rolul executorului judecătoresc EM, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În fapt, intimata C (fostă C) CD este titulara contractului de facilitate de credit şi de garanţie nr. … încheiat cu CEI, garantat cu un imobil situat în Municipiul Bucureşti, …sector 6, imobil care a fost executat silit conform procesului verbal de licitaţie nr… pentru suma de 37.000 euro.

Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile, intimata a procedat la valorificarea dreptului legitim consacrat de această lege, acela de a-i fi stinse obligaţiile pe care le mai înregistrează faţă de creditor, sens în care, prin notificarea din data de 21.06.2016, a fost sesizat CEI.

Prin scrisoarea nr. …, CEI a informat intimata că sumele datorate în baza contractului de credit nr. … au fost cesionate către cesionarul CEB, societate care, la rândul său, a cedat creanţa către al doilea cesionar, CPG, căruia urmează a se adresa cu orice cerere.

Intimata a precizat că asupra acestor operaţiuni financiare, în calitate de debitoare, nu a primit notificarea în conformitate cu dispoziţiile art. 1393 din vechiul Cod civil, referitoare la schimbarea creditorului, fapt pentru care a adresat notificarea pentru stingerea datoriilor către creditorul iniţial Credit Europe Ipotecar IFN.

În urma notificării creditorului, notificare comunicată inclusiv executorului judecătoresc, acesta a dispus în temeiul art.6 şi art.8 din Legea nr.77/2016, suspendarea executării silite.

Intimata a considerat că măsura dispusă de către executorul judecătoresc este temeinică şi legală, avându-se în vedere şi dispoziţiile art.700 alin.1 din Noul cod de procedură civilă unde se stipulează că: „Executarea silită se suspendă în cazurile în care este prevăzută de lege ori a fost dispusă de către instanţă”.  Mai mult decât atât, în cazul în care executorul judecătoresc nu s-ar fi conformat dispoziţiilor prevăzute de 700 alin.1, ar fi riscat să fie supus dispoziţiilor art. 625 alin. 1 Cod procedură civilă, unde se prevede că „Executarea silită se face cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor, şi ale altor persoane interesate”, cât şi dispoziţiile art. 15 Noul cod civil care reglementează abuzul de drept.

Având în vedere aceste reglementări imperative în materie execuțională, suspendarea executării silite în cauza supusă judecăţii, se impune a fi o obligaţie a executorului judecătoresc în virtutea rolului sau activ şi nu o simplă opţiune a acestuia, chemat să protejeze în egală măsură drepturile civile fundamentale ale părţilor.

Susţinerea contestatoarei că suspendarea executării silite nu poate opera în cauza de faţă, întrucât intimata se află în situația de a solicita instanţei stingerea datoriilor după valorificarea imobilului, este total neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Legii nr.77/2016 se referă, în fond, la stingerea datoriilor debitorilor, indiferent de modalitatea în care operează, prin darea în plată a imobilului, sau ştergerea acestora din evidenţele băncii la simpla solicitare a debitorului (a se vedea cazul Băncii Comerciale Române), în caz contrar scopul acestei legi de a pune în operă principiul echităţii nu ar mai fi atins.

Intimata a învederat instanței că, în ambele situații, notificarea prealabilă a creditorului este o condiţie impusă de Legea nr.77/2016, indicând în acest sens dispoziţiile art. 5 unde se arată că, în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului o notificare, inclusiv în cazul stingerii datoriilor rămase după valorificarea garanţiei, pentru ca legea să fie aplicabilă.

Având în vedere acest aspect, este greu de presupus că, în practică, instanţele de judecată vor admite cererile de stingere a datoriilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 alin.5, fără o notificare prealabilă a creditorilor.

Intimata a precizat că, ținând seama de instrucţiunile creditorului CEI, cât şi de dispoziţiile instanţei de judecată, a reluat procedura şi a comunicat notificarea pentru stingerea datoriilor către actualul creditor CPG (anexată).

Faţă de cele prezentate, intimata a considerat că executorul judecătoresc a procedat în mod legal, în temeiul art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 prin suspendarea executării silite îndreptată împotriva acesteia, fapt pentru care, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi nelegală şi menţinerea ca fiind legal şi temeinic a procesului verbal de suspendare a executării silite din data de …, emis în dosarul de execuțional nr. …, aflat pe rolul executorului judecătoresc EM, precum şi obligarea contestatoarei CPGD la plata cheltuielilor de judecată.

Părţile au administrat în cauza proba cu inscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a executorului judecatoresc, instanta o va admite, avand in vedere dispozitiile art. 2 din Legea nr. 188/2000 potrivit carora “(1) Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public. (2) Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.” coroborate cu dispozitiile procedurale reglementate de art. 712 si urmatoarele din codul de procedura civila, din care rezulta ca executorul judecatoresc nu este parte in raportul de executare silita, executorul judecatoresc nejustificand calitate procesuala pasiva nici in situatia in care contestatia la executare este indreptata impotriva refuzului de a continua executarea silita, hotararea judecatoreasca pronuntata in contestatie fiind opozabila acestuia prin lege, in acest sens dispozitiile art. 719 alin. 4 din codul de procedura civila.

Pe fondul cauzei, instanta retine ca la data de 25.03.2008, CEI a acordat intimatei un credit ipotecar în cuantum de 162.592 CHF, în vederea achiziţionării imobilului situat în Bucureşti, …. sector  6, creditul fiind garantat prin instituirea ipotecii de rang I asupra respectivului imobil.

Ca urmare a neachitarii la scadenta a sumelor aferente creditului acordat, a fost pornita executarea silita impotriva intimatei in dosarul de executare nr. … al BEJ EM, in cadrul executarii silite imobilul fiind executat silit conform procesului verbal de licitaţie nr. …, fila 253 si actului de adjudecare emis la data de …, fila 265, pentru suma de 37.000 euro, din care a fost distribuita creditorului cesionar CEB NV suma de 35.581,57 euro, fila 269, executarea silita fiind continuata pentru restul debitului de catre CPG, care la randul sau a preluat prin cesiune creanta rezultata din contractul de credit de la CEB NV.

Contestatoarea a aratat ca în data de 31.03.2009, între CEI (în calitate de cedent) şi CEB NV (în calitate de cesionar), a fost încheiat un contract de cesiune de creanţe, în virtutea căruia, creanţa rezultata din contractul de facilitate de credit şi de garanţie nr. …, a fost cesionată în favoarea CEB NV Ulterior, prin contractul de cesiune nr…. din data de …, CEB NV  în calitate de cedent, a cesionat mai multe creanţe identificate în Appendixul nr. 1 (Lista Creanţelor Cesionate) către societatea cesionară CPG printre care şi creanţa în discuţie.

Intimata a precizat ca operaţiunile succesive de cesiune nu i-au fost notificate în conformitate cu dispoziţiile art. 1393 din vechiul Cod civil, referitoare la schimbarea creditorului, acesta fiind motivul pentru care a adresat notificarea pentru stingerea datoriilor către creditorul iniţial CEI.

Instanta retine ca aceste sustineri sunt intemeiate, avand in vedere ca din dosarul de executare rezulta ca singura notificare de cesiune de creanta a fost indeplinita de creditorul initial CEI la data de …, fila 146, prin care aceasta a emis notificarea de cesiune catre Credit Europe Bank NV, care a si pornit executarea silita impotriva contestatoarei, fara a depune insa dovezi cu privire la comunicarea acesteia catre intimata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, borderourile depuse in acest sens netinand loc de dovada de comunicare.

Astfe, in conformitate cu prevederile art. 1393 alin. 1 din vechiul cod civil „Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decit dupa ce a notificat debitorului cesiunea.” Potrivit alin. 2 „acelasi efect va avea acceptarea cesiunii facuta de debitor intr-un act autentic.”, in speta efectul acceptarii primei cesiuni de creanta de catre intimata putand fi asimilat incheierii actului aditional la contractul de credit, nr. …, incheiat intre intimata si CEB NV, reprezentata prin CEI, fila 87 si actului de adjudecare din … din care se prezuma ca debitoarea a cunoscut persoana creditorului urmaritor, CEB NV.

Intrucat creditoarea cesionara Credit Europe Bank NV are ca reprezentant declarat pe Credit Europe ipotecar IFN, primul creditor intitial, care a administrat creanta si dupa incheierea cesiunii, instanta apreciaza ca adresarea notificarii de dare in plata catre creditorul initial nu este afectata de niciun viciu, fiind opozabila creditorului cesionar, in virtutea reprezentarii.

Insa, in ce priveste cea de-a doua cesiune intervenita intre CEB NV  si actualul cesionar CPG nu a fost comunicata intimatei debitoare in nicio modalitate admisa de lege, ca atare este inopozabila acesteia, nefiind îndeplinite niciuna din condițiile prevăzute de art. 1578 din noul cod civil, in vigoare la data celei de-a doua cesiuni – “(1) Debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care:a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă;b) primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii.(2) Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului.(3) Atunci când comunicarea cesiunii este făcută de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia să îi prezinte dovada scrisă a cesiunii.(4) Până la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate să suspende plata.”

In consecinta, primul motiv al contestatiei la executare este neîntemeiat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv al contestatiei la executare, instanta retine ca la data de 17.06.2016 intimata a formulat notificare de dare in plata inregistrata sub nr. … in temeiul art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016-fila 7.

Prin procesul verbal încheiat de BEJ EM la data de …, în dosarul de executare nr…., acesta a constatat suspendarea executării silite în conformitate cu prevederile art.6 alin.1 si art. 8 din Legea nr.77/2016.

Creditoarea a formulat prezenta contestaţie la executare împotriva procesului verbal de suspendare a executării silite, solicitând continuarea executării silite întrucât, în cazul de faţă, nu poate opera suspendarea executării, fiind incidente disp. art.8 alin.5 din Legea nr.77/2016, astfel că obligativitatea notificării prealabile a creditorului ipotecar există în cazul în care debitorul este încă proprietarul bunului şi poate dispune de acesta, pe când în cazul consumatorului care a fost supus unei executări silite, acesta are doar dreptul de a cere instanţei să se constate stingerea datoriei din contractul de credit, în speţă, pârâta nemaiavând dreptul de a dispune de dreptul său întrucât a fost vândut la licitaţie.

Instanţa apreciază că prezenta contestaţie la executare este neîntemeiată, iar argumentele contestatoarei sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prev. art.5 alin.1 din Legea nr.77/2016, în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat, sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să-i transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art.4.

Potrivit dispoziţiilor art.6 alin.1, de la data primirii notificării prevăzute la art.5, se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari, iar potrivit art.8 alin.1 din aceeaşi lege, în situaţia în care creditorul  nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor  născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Până la soluţionarea definitivă a cererii prevăzute la alin.1, se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

În continuare alin.5 al art.8 prevede că dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află, ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

Aşadar, legea acordă consumatorului dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit, chiar dacă imobilul ipotecat a fost deja executat silit, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

Prin urmare, notificarea privind darea în plată vizează ambele ipoteze, atât cea în care debitorul consumator mai deţine încă proprietatea bunului, dar şi cea în care bunul a fost deja executat.

Ori, chiar dacă redactarea textelor este lacunară sub aspect procedural în cazul  ipotezei în care bunul a fost deja valorificat prin executare silită,  din interpretarea  sistematică şi gramaticală a articolelor prevăzute la art.5 alin.1 raportat la art.6 alin.1, art.8 alin.1 şi 5 din Legea nr.77/2016, rezultă scopul legii, anume că în ambele situaţii, ipoteze prevăzute de lege, este necesară comunicarea unei notificări transmise de către consumator creditorului, acest aspect rezultând cu evidenţă din sintagma prevăzută în alin.1 al art.5 „în vederea aplicării prezentei legi”, legea nefăcând distincţie între darea în plată a bunului supus urmăririi silite, dar care nu a fost încă valorificat, iar debitorul încă deţine dreptul de proprietate asupra acestuia, şi darea în plată a bunului deja valorificat pe calea executării silite până la data intrării în vigoare a legii, caz în care, în mod similar, debitorul are dreptul de a notifica banca pentru a stinge datoriile izvorâte din contractul de credit.

 Cum legea prevede două ipoteze de aplicare este evident că suspendarea plăţilor către creditor, dar şi a oricăror forme, proceduri judiciare sau extrajudiciare împotriva debitorului produce efecte în ambele situaţii în mod nediscriminatoriu, raţiunea rezultând din interpretarea per ansamblu a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016, după cum creditorul are dreptul de a formula contestaţie în ambele ipoteze în care debitorul înţelege să uzeze de dreptul la notificare în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 77/2016.

De altfel, legea nu poate fi interpretată în mod disparat, aşa cum a arătat contestatoarea prin cerere, ci în mod unitar, fără a crea situaţii de aplicare discriminatorie persoanelor care se află în aceeaşi ipoteză juridică, scopul legii astfel cum a fost arătat prin expunerea de motive fiind acela ca ambele categorii de situaţii juridice vizate de lege să beneficieze de aceeaşi procedură şi efecte ale legii: „În contextul în care debitorii persoane fizice din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, poate apărea situaţia în care, deşi imobilul aflat în proprietatea debitorului a fost valorificat în urma executării silite, să rămână o diferenţă de plată din partea debitorului. Situaţia este inechitabilă întrucât instituţia de credit a acordat în principiu un credit în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de către creditor. Prezentul proiect de lege îşi propune să protejeze debitorii contractelor de credit … Darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor cât şi pentru creditor care, la momentul acordării creditului a apreciat că imobilul adus ca şi garanţie acoperă valoarea acordată”.

În consecinţă, prima ipoteză pe care legiuitorul a avut-o în vedere este chiar situaţia în speţă, în care imobilul a fost deja adjudecat pe parcursul executării silite până la intrarea în vigoare a legii, situaţia acestor debitori fiind chiar mai grea decât a celor care mai au încă bunul în proprietate, având în vedere că aceştia au fost executaţi în continuare după pierderea proprietăţii imobilului, astfel că nu s-ar justifica ca tocmai pentru această categorie de debitori să nu opereze suspendarea plăţilor către creditor, sarcina fiind mai oneroasă pentru aceştia decât pentru debitorii care mai deţin încă în proprietate bunul ipotecat.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Biroul executorului judecătoresc EM.

Respinge contestaţia la executare formulată  de contestatoarea CPG, cu sediul ales în Bucureşti, … sector 6, în contradictoriu cu intimatul Biroul executorului judecătoresc EM, cu sediul profesional în Bucureşti, …, sector 1, CIF…, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu intimata CCD CNP …, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat BAI, din București, …, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 28.09.2016.