Pretenții – autoritate de lucru judecat: pretenţiile aferente perioadei 08.2010 – 31.08.2016 au făcut deja obiectul mai multor dosare civile, instanţele judecătoreşti respingând pretenţiile reclamantei fie ca prescrise, fie ca neîntemeiate sau ca având au

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.10.2019, sub nr. …./299/2019, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei totale de 13.207,52 lei reprezentând restanţă chirie în valoare de 6.603,76 lei şi majorări de întârziere în valoare de 6.603,52 lei aferente perioadei 08.2010 – 01.2019, conform extrasului de cont nr. 8455/13.02.2019, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a menţionat că spaţiul cu destinaţia de locuinţă situat în Bucureşti, ..., sector 1 a fost deţinut de către pârât în baza contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973, încheiat cu C

Ulterior, între S.C. D S.A. şi instituţia sa, a fost încheiat procesul-verbal de predare – preluare a dosarelor de fond pentru imobilele care au fost administrate de S.C. D S.A. în baza contractului de prestări servicii nr. 1455/2000, conform deciziei civile nr. .../A/25.09.2015, definitive şi irevocabile, pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. .../301/2010.

Reclamanta a menţionat că, prin dispoziţia nr. 15707/01.03.2012, s-a dispus restituirea, în natură, în proprietatea pârâtului, cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, ... (fost nr. 134), sector 1, sens în care a fost întocmit protocolul de predare-preluare nr. ms/9943/31.10.2012.

În continuare, reclamanta a învederat că, la data de 13.02.2019, pârâtul figura în evidenţele sale cu un debit restant în valoare totală de 13.207,52 lei, conform extrasului de cont nr. 8457/13.02.2019. Or, orice neîndeplinire sau îndeplinire cu întârziere a unei obligaţii se sancţionează, cu atât mai mult obligaţia pârâtului de a achita întocmai şi la timp chiria pentru folosinţa spaţiului cu destinaţia de locuinţă, având în vedere şi faptul că sumele datorate se constituie venituri publice în patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale ca urmare a gestionării unui bun ce aparține statului. Astfel, dând dovadă de rea-credinţă, pârâtul a prejudiciat statul de fructele civile ce i se cuvin, lipsind-o pe reclamantă de chiria ce o putea încasa de la un chiriaş de bună credinţă.

De asemenea, chiriei restantei i se adaugă majorările de întârziere calculate conform Cap. II alin. 5 al contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1350, art. 1796, art. 1797, art. 1831 alin. 2 C.civ., ale O.U.G. nr. 40/1999.

În susţinerea cererii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: somaţie nr. 22813/23.04.2019 (fila 5), dispoziţie nr. 15706/01.03.2012 (filele 6-7), decizia civilă nr. .../01.03.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. .../3/2007 (filele 8-11), extras de cont nr. 8455/13.02.2019 (fila 12), adresa nr. 1629741/08.05.2019 (fila 13), extras registru ieşiri (fila 14), adresa nr. 25665/24.04.2019 (fila 15), notă de constatare nr. 8561/13.02.2019 (fila 16), adresa nr. 10646/22.02.2019 (fila 17), adresa nr. 8457/13.02.2019 (filele 18-19), contract de închiriere nr. 32206/01.11.1973 (filele 21-23), adresa nr. 58446/26.09.2018 (fila 24), dispoziţie nr. 15707/01.03.2012 (fila 25), protocol nr. MS/9943/31.10.2012 (fila 26), opis (filele 28-29), încheiere din 06.04.2016 dată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2016 (fila 36), adresa nr. 1861/18.12.2012 (fila 37).

Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.

La data de 21.10.2019 şi 28.10.2019, prin serviciul registratură, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: adresa nr. 56572/1775047/5404/24.09.2019 (fila 50), dispoziţie nr. 1468/03.09.2019 (fila 51), raport de expertiză tehnică topografică (filele 52-61) şi, în copie, sentinţa civilă nr. .../28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2016* (filele 62-64, 83-87), sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016* (filele 65-66, 79-82), sentinţa civilă nr. .../14.01.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2014 (filele 67-68, 76-78), solicitare legalizare (filele 69-71).

La data de 21.11.2019 şi 04.12.2019, prin serviciul registratură, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat pentru pretenţiile aferente perioadei august 2010 – august 2016, solicitând respingerea pretenţiilor aferente perioadei august 2016 – ianuarie 2019 ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judecată şi cu obligarea pârâtei la plata unei amenzi judiciare în temeiul art. 12 alin. 2 C.pr.civ.

În motivarea excepţiei autorităţii de lucru judecat, pârâtul a precizat că reclamanta l-a chemat în judecată pentru recuperarea creanţei aferente perioadei decembrie 2009 – februarie 2014, pentru rezilierea contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973/26.01.2001 şi pentru evacuarea sa din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1, în cadrul dosarului nr. .../299/2014. Astfel, prin sentinţa civilă nr. .../2015, definitivă prin neapelare, instanţa a admis excepţia prescripţiei extinctive cu privire la chiria şi penalităţile aferente perioadei decembrie 2009 – 25.09.2011, respingând celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

Cu privire la perioada februarie 2014 – 31.08.2016, pârâtul a menţionat că, prin sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată în dosarul nr. .../299/2016 de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin neapelare, instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la pretenţiile solicitate pentru perioada 30.09.2011 – februarie 2014, respingând ca neîntemeiată solicitarea referitoare la plata chirie restante şi a penalităţilor aferente perioadei februarie 2014 – 31.08.2016.

Referitor la perioada 31.08.2016 – ianuarie 2019, pârâtul a menţionat că este proprietarul cotei de ½ din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1, compus din teren în suprafaţă de 1.050 mp şi construcţiile aflate pe acesta, imobil ce i-a fost restituit în natură prin dispoziţia nr. 15706/01.03.2012 emisă de Primăria Municipiului Bucureşti prin Primar General, conform deciziei civile nr. .../01.03.2011 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. .../3/2007.

Astfel, prin adresa nr. 40470/31.10.2012, a fost notificat cu privire la faptul că a dobândit proprietatea a ½ din imobil şi, în consecinţă, contractul de închiriere nr. 32206/01.11.1973/26.04.2001 îşi încetează aplicabilitatea, fiind rezolvit de plin drept.

În ceea ce priveşte solicitarea de amendare, pârâtul a arătat că reclamanta l-a chemat în judecată în dosarele nr. .../299/2014, nr. .../299/2016, nr. .../299/2016 şi nr. .../299/2016, vizând, în parte, aceeaşi perioadă, fiind pronunţate soluţii în favoarea sa.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 şi următoarele, art. 430 şi următoarele C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării, pârâtul a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, sentinţa civilă nr. .../28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2016* (filele 104-108), sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016* (filele 109-110), sentinţa civilă nr. .../14.01.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2014 (filele 111-113), protocol nr. MS/9943/31.10.2012 (fila 114), dispoziţie nr. 15706/01.03.2012 (filele 115-116), adresa nr. MS/40470/31.10.2012 (fila 117).

Instanţa a încuviinţat, pentru ambele părţi, proba cu înscrisuri.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepţia autorităţii de lucru judecat a cererii având ca obiect plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente perioadei 08.2010 – 31.08.2016, faţă de fondul cererii de chemare în judecată, o constată întemeiată pentru următoarele motive:

Aşa cum rezultă din art. 431 C.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, iar excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs (art. 432 C.pr.civ.).

Astfel, instanţa reţine că excepţia autorităţii de lucru judecat este o excepţie procesuală de fond, absolută, de ordine publică şi peremptorie, reglementată prin dispoziţii cu caracter imperativ şi menită să asigure securitatea raporturilor juridice. Fiind o excepţie peremptorie, aceasta tinde la respingerea cererii în care se constată că a operat, astfel încât reexaminarea de către o altă instanţă a aspectelor care au format obiectul unei judecăţi anterioare este inadmisibilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.09.2014 sub nr. .../299/2014, reclamanta A prin S.C. D S.A. a solicitat obligarea pârâtului B la plata sumei de 10.932,18 lei reprezentând contravaloare chirie restantă şi penalităţi aferente perioadei decembrie 2009 – februarie 2014, rezilierea contractului nr. 32206/01.11.1973/26.04.2011, precum şi evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1.

Instanţa reţine că, prin sentinţa civilă nr. .../14.01.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2014 (filele 111-113), definitivă prin neapelare, instanţa a admis excepţia prescripţiei extinctive cu privire la chiria şi penalităţile aferente perioadei decembrie 2009 – 25.09.2011, sens în care a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata chiriei şi a penalităţilor aferente perioadei decembrie 2009 – 25.09.2011 ca prescris, respectiv a respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.08.2016 sub nr. .../299/2016*, reclamanta A prin S.C. D S.A. a solicitat obligarea pârâtului B la plata sumei de 9.115,17 lei reprezentând contravaloare chirie restantă şi penalităţi aferente perioadei 30.09.2011 – 31.08.2016, rezilierea contractului nr. 32206/01.11.1973/26.04.2011, precum şi evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016* (filele 109-110), definitivă prin neapelare, instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la pretenţiile reclamantului solicitate pentru perioada 30.09.2011 – februarie 2014, a anulat capătul de cerere având ca obiect evacuarea şi a respins, în rest, cererea ca neîntemeiată.

Instanţa mai reţine că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 21.12.2016 sub nr. .../299/2016*, reclamanta A prin S.C. D S.A. a solicitat obligarea pârâtului B la plata sumei de 9.115,17 lei reprezentând contravaloare chirie restantă şi penalităţi aferente perioadei 30.09.2011 – 31.08.2016, rezilierea contractului nr. 32206/01.11.1973/26.04.2011, precum şi evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1.

Prin sentinţa civilă nr. .../28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2016* (filele 104-108), definitivă prin neapelare, instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la primele două capete de cerere, sens în care a respins cererea având ca obiect obligarea pârâtului la achitarea sumei de 9.115,7 lei reprezentând chirie restantă şi penalităţi aferente pentru perioada 30.09.2011 – 31.08.2016 şi rezilierea contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973/26.04.2001, pentru autoritate de lucru judecat în raport de sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016*. De asemenea, instanţa a admis excepţia netimbrării capătului de cerere privind evacuarea pârâtului, motiv pentru care a anulat acest capăt de cerere, ca netimbrat.

Raportând circumstanţele dosarelor prezentate anterior la cele ale dosarului de faţă, instanţa constată tripla identitate de obiect, cauză şi părţi.

Astfel, obiectul dosarului de faţă este reprezentat de obligarea pârâtului la plata chiriei şi penalităţilor de întârziere pe perioada 08.2010 – 31.08.2016 pentru imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1, cererea fiind formulată de reclamanta A în contradictoriu cu pârâtul B, iar cauza cererii de chemare în judecată o constituie nerespectarea obligaţiilor asumate în baza contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973 (filele 21-23), cauză ce corespunde cu cea a cererilor care au făcut obiectul dosarelor nr. .../299/2014, nr. .../299/2016* şi nr. .../299/2016*.

În acest sens, instanţa constată că pretenţiile aferente perioadei 08.2010 – 31.08.2016 au făcut deja obiectul mai multor dosare civile, instanţele judecătoreşti respingând pretenţiile reclamantei fie ca prescrise, fie ca neîntemeiate sau ca având autoritate de lucru judecat.

În consecinţă, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat, ceea ce împiedică o nouă judecată a cererii care a fost soluţionată deja prin sentinţa civilă nr. .../14.01.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2014, prin sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016* şi prin sentinţa civilă nr. .../28.09.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2016*.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea având ca obiect plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente perioadei 08.2010 – 31.08.2016, ca având autoritate de lucru judecat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, pe fondul cauzei, în rest, instanţa reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa reţine că, potrivit art. 394 alin. 3 C.pr.civ., după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.

Prin urmare, în raport de aceste dispoziţii legale, instanţa apreciază că cererea modificatoare depusă de reclamantă după închiderea dezbaterilor (fila 123), şi anume după ce cauza a fost reţinută spre soluţionare, nu poate fi avută în vedere pe fondul cauzei.

Între pârâtul B, în calitate de chiriaş, şi Primăria Municipiului Bucureşti, în calitate de proprietar, a fost încheiat contractul de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă nr. 32206/01.11.1973, având ca obiect închirierea locuinţei situate în Bucureşti, str. ….., sector 1 (filele 21-23).

Instanţa reţine că, prin dispoziţia nr. 15706/01.03.2012 emisă de Primarul General al Municipiului Bucureşti, a fost dispusă restituirea în natură, în proprietatea pârâtului, cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, str. ... (fost 134), sector 1, compus din teren în suprafaţă de 1.050 mp şi construcţiile aflate pe acestea, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză efectuat de expert G (filele 52-56), sens în care a fost încheiat protocolul de predare – preluare nr. MS/9943/31.10.2012 (fila 26).

Instanţa constată că, în prezenta cauză, reclamanta a solicitat, pe calea unei acţiuni în răspundere civilă contractuală, obligarea pârâtului la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere aferente perioadei 09.2016 – 01.2019 calculate în temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă nr. 32206/01.11.1973.

Astfel cum a fost reţinut anterior, prin sentinţa civilă nr. .../14.01.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. .../299/2014 (filele 111-113), definitivă prin neapelare, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata chiriei şi penalităţilor de întârziere aferente perioadei 26.09.2011 – februarie 2014, de reziliere a contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973 şi de evacuare a pârâtului din imobilul situat în Bucureşti, ..., sector 1.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele: „Cu privire la restul pretenţiilor din primul capăt de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata chiriei aferente perioadei 26.09.2011 - februarie 2014, instanţa reţine că acestea sunt neîntemeiate întrucât pârâtului i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului cu titlu retroactiv. Prin urmare, acesta nu putea cumula atât calitatea de proprietar, cât şi pe aceea de chiriaş cu privire la acelaşi imobil, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiat primul capăt de cerere.

Referitor la penalităţile de întârziere, având în vedere caracterul accesoriu al penalităţilor de întârziere, precum şi soluţia ce urmează a fi dată debitului principal, instanţa va respinge şi acest capăt ca neîntemeiat.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind rezilierea contractului, se constată că nu poate fi dispusă rezilierea în primul rând pentru că contractul de închiriere a încetat de drept pe data punerii în posesie a proprietarului, aceasta având loc potrivit protocolului nr. MS/9943/31.10.2012 (fila 32), pârâtul neputând cumula atât calitatea de proprietar, cât şi pe aceea de chiriaş astfel încât instanţa va respinge şi acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Având în vedere calitatea pârâtului de proprietar al imobilului, rezultă că acesta nu poate fi evacuat din propriul imobil, astfel încât se va respinge şi capătul de cerere privind evacuarea acestuia ca neîntemeiat.”

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. .../09.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti – Secţia I Civilă în dosarul nr. .../299/2016* (filele 109-110), definitivă prin neapelare, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata chiriei şi penalităţilor de întârziere aferente perioadei februarie 2014 – 31.08.2016 şi de reziliere a contractului de închiriere, cu aceeaşi motivare ca cea din dosarul nr. .../299/2014.

Potrivit art. 431 alin. 2 C.pr.civ., oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Având în vedere că, prin hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, a fost reţinut, pe de o parte, că pârâtul, în calitate de proprietar, nu poate fi obligat la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere, iar, pe de altă parte, că nu poate fi dispusă rezilierea contractului de închiriere nr. 32206/01.11.1973, întrucât acesta este încetat de drept la data punerii în posesie a proprietarului, aceste aspecte nu mai pot fi readuse în fața judecății. Instanţa apreciază că ceea ce a fost stabilit de prima instanță nu poate fi contrazis prin hotărârea din prezenta cauză, deoarece o hotărâre definitivă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți, conform principiului res iudicata pro veritate habetur, neputându-se primi o dovadă contrară ulterioară. Această statuare a instanței în dosarele nr. .../299/2014 şi nr. .../299/2016*, chiar dacă vizează o altă perioadă decât cea ce face obiectul cauzei (26.09.2011 – 31.08.2016), pentru care va fi admisă excepţia autorităţii de lucru judecat, nu poate fi supusă unei reevaluări ulterioare, fără încălcarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, efect de care se bucură nu doar dispozitivul unei hotărâri, ci și considerentele care sprijină în mod necesar hotărârea instanței, acestea făcând corp comun cu dispozitivul.

În acest sens, în virtutea principiului securităţii raporturilor juridice, instanţa apreciază că, în condiţiile în care situaţia de fapt este identică, nu se poate ajunge la concluzia că, pe perioada 26.09.2011 – 31.08.2016, pârâtul nu poate fi obligat la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere, dar, pentru perioada 09.2016 – 01.2019 ar putea fi obligat la plata sumelor solicitate cu acelaşi titlu.

De asemenea, instanţa reţine că, prin obligarea pârâtului la plata sumei de bani solicitate în prezenta cauză s-ar pune în discuţie îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile contractuale, deşi a fost deja reţinut cu putere de lucru judecat că respectivul contract de închiriere a încetat de drept încă din anul 2012.

În conformitate cu prevederile art. 1270 C.civ., convenţiile legal încheiate au putere de lege între părţile contractante, acestea dobândind drepturi şi obligaţii pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credinţă, conform art. 1170 C.civ., în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora.

Conform art. 1350 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, atunci când, fără justificare, o parte nu îşi îndeplineşte obligaţiile pe care le-a contractat, aceasta este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

Astfel, situaţia premisă pentru angajarea răspunderii contractuale constă în încheierea unui contract prin care să fie stabilite drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi contractuale, în funcţie de care se analizează şi răspunderea contractuală, respectiv neîndeplinirea obligaţiilor contractuale în condiţiile şi la termenul prevăzute în convenţia părţilor.

Or, în condiţiile în care contractul invocat în susţinerea cererii şi-a încetat efectele încă din anul 2012, rezultă cu putere de evidenţă că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale invocate şi, prin urmare, nu se impune obligarea pârâtului la plata sumelor de bani solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge cererea, în rest, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa va lua act că pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

În ceea ce priveşte solicitarea pârâtului de amendare a reclamantei, instanţa reţine că, potrivit art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pr.civ., introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice se poate sancţiona cu amendă judiciară de 100 lei la 1.000 lei.

Astfel, instanţa apreciază că reaua-credinţă a reclamantei este mai mult decât evidentă, în condiţiile în care, deşi cererile sale vizând, în parte, aceeaşi perioadă ca cea care face obiectul cauzei au fost respinse în trei dosare distincte (nr. .../299/2014, nr. .../299/2016* şi nr. .../299/2016*), aceasta, cu încălcarea atât a autorităţii de lucru judecat, cât şi a puterii de lucru judecat, a înţeles să-l cheme în judecată pe pârâtul B, solicitând, din nou, chiria şi penalităţile aferente în temeiul contractului de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă nr. 32206/01.11.1973.

Prin urmare, având în vedere abuzul de drept săvârşit de către reclamantă, care nu înţelege să-şi exercite drepturile procesuale cu bună-credinţă, încărcând inutil rolul instanţelor de judecată, urmează ca, în temeiul art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pr.civ., să se dispună amendarea acesteia cu suma de 1.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare.

Respinge cererea având ca obiect plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente perioadei 08.2010 – 31.08.2016, ca având autoritate de lucru judecat.

Respinge cererea formulată de reclamanta A, cu sediul în …. în contradictoriu cu pârâtul B, cu domiciliul în ….., în rest, ca neîntemeiată.

Ia act că pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

În temeiul art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pr.civ., dispune amendarea reclamantei cu suma de 1.000 lei.

Cu drept de reexaminare în termen 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte amenda aplicată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, în rest, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 06.01.2020.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare