Uzucapiune

Sentinţă civilă .. din 01.01.2020


Obiect: uzucapiune – calitatea procesuală pasivă a unității administrativ teritoriale – indiviziune cu privire la bunurile succesorale, posesie cu caracter echivoc

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr. ....

SENTINȚA CIVILĂ NR. ....

Ședința publică din data de ....

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ș.O.

 GREFIER:  P.G.

Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare, cerere formulată de reclamanții .... în contradictoriu cu pârâții.....

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de ... și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 396 Cod proc. civilă a amânat pronunțarea pentru ..., când a hotărât:

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 25.04.2018, sub nr. de dosar ..., reclamanții ... au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâții ... să dispună asupra următoarelor aspecte:

•Să se constate că sunt proprietarii prin uzuacapiune asupra imobilului teren în suprafață de 245,1 mp situat în ..., rezultată din suprafața de 645,90 mp conform actelor de proprietate și 891 mp din măsurători.

În motivare, s-a arătat de către reclamanți că prin Certificatul de moștenitor suplimentar nr. ... emis de Biroul Individual Notarial – ... a dobândit după defunctul lor tată, ..., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ..., identificat cu nr. cadastral ... compus din teren în suprafață de 645,90 mp – din acte (891 mp din măsurători), precum și din următoarele construcții existente pe teren: locuința C1, în suprafața construită la sol de 111,68mp, anexa – magazie C2 în suprafața construită la sol 10,29 mp și anexa C3-WC în suprafața construită la sol de 2,80 mp conform documentației cadastrale.

Potrivit susținerilor reclamanților, defunctul ... a decedat la data de 07.01.2018 și a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ca bun propriu în baza Sentinței civile nr. ... pronunțată de Judecătoria Constanța, respectiv asupra lotului IV în suprafață de 645,9 mp. Astfel cum reiese din cartea de imobil nr. 202811, defunctul a locuit în imobilul ce face obiectul litigiului din data de 28.11.1958 și până la decesul acestuia din data de 07.01.2018.

Reclamanții au mai precizat faptul că expertul desemnat în dosarul nr. ... al Judecătoriei Constanța a reținut o suprafață de 645,9 mp, însă în realitate, potrivit documentației cadastrate efectuate la data de 29.08.2004 se constată o suprafață de teren de 891 mp.

În esență, aceștia au susținut că au exercitat o posesie utilă asupra imobilului, fără a avea discontinuitate, în mod public și fără a săvârși vreun act de violență pentru dobândirea sau conservarea proprietății, posedând imobilul pe o perioadă mai mare de 30 de ani.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1890 C.civ..

În dovedire, reclamanții au solicitat încuviințrea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorii ..., precum și efectuarea unei expertize specialitatea topografie.

Dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1822,16 lei este atașată la fila 62 din dosar.

Deși legal citați, pârâții nu au depus întâmpinare, însă au depus notele scrise din data de 23.08.2018, prin care au invocat:

•Excepția lipsei calității procesuale pasive a ... și a ...;

Asupra fondului cauzei, pârâții au solicitat respingerea cererii de chemare în judecatîă, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivare, s-a arătat sub un prim aspect, că terenul nu face parte din domeniul privat al ..., astfel că nu se justifică calitatea procesuală pasivă a acestuia. Totodată, nici ... nu are calitate procesuală pasivă, fiind doar un administrator al domeniului public și privat al municipiului, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

S-a mai arătat de către pârâți că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate din perspectiva art. 1890, 1845, 1860, 1847 C.civ.; astfel, au susținut aceștia că autorul reclamanților deține proprietatea asupra suprafeței de 645,9 mp începând cu anul 1997, iar până în anul 2004, cu ocazia efectuării măsurătorilor cadastrale, autorul reclamanților cunoștea că deține 645,9 mp, față de care nu se poate aprecia că posesia acestora a fost exercitată sub nume de proprietar. Prin urmare, nici posesia nu întrunește elementele pentru a fi aptă a conduce la uzucapiune și nici termenul de 30 de ani nu se poate considera a fi îndeplinit, în condițiile în care, cel mult, convingerea că posedă ca proprietari s-a conturat pentru autorul reclamanților, cel mai devreme în anul 2004, odată cu efectuarea măsurătorilor.

Pe de altă parte, au mai susținut pârâții că nu poate fi reținută joncțiunea posesiei cu cea a autorului ..., în sensul că acesta din urmă a locuit în imobil și a avut îngrădit dreptul terenul, având în vedere că terenul a fost proprietatea lui ..., tatăl lui ..., astfel că, în urma urma dezbaterii de moștenire de pe urma lui ..., numitul ... a dobândit în proprietate lotul IV, rezultând că a stăpânit pentru altul, fiind vorba despre o detenție precară.

Totodată, au mai învederat faptul că impunerea pentru suprafața de 891 mp s-a produs în anul 2018, la solicitarea reclamanților, fiind efectuat calculul pe ultimii 5 ani a diferenței de impozit, respectiv 245,1 mp, împrejurare ce denotă că posesia exercitată nu a fost nici măcar publică.

În drept, pârâții au invocat prevederile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 1890, 1845, 1860, 1847 C.civ..

În dovedire, pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Astfel cum reiese din încheierea din data de 13.09.2018, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților a fost unită cu fondul cauzei.

În ceea ce privește probatoriul, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială cu martorii ..., declarațiile fiind consemnate la filele 154,155 din dosar.

Raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de către domnul expert ... este atașat la filele 167-176 din dosar, iar procesul-verbal de recepție emis de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară se află la fila 193-194 din dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, reține următoarele considerente:

În fapt, prin cererea dedusă judecății, reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate dreptul de proprietate al acestora asupra imobilului - teren în suprafață de 245,1 mp situat în ..., rezultată din suprafața de 645,90 mp conform actelor de proprietate și 891 mp din măsurători, ca efect al uzucapiunii de lungă durată.

Astfel cum reiese din Certificatul de moștenitor suplimentar nr. ... emis de Biroul Individual Notarial Bratu ..., atașat la fila 12 din dosar, reclamanții ... au calitatea de moștenitori ai defunctului ..., decedat la data de 07.01.2018, conform certificatului de deces nr. ... (fila 14).

În masa succesorală de pe urma defunctului ... este inclus dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ..., identificat cu nr. cadastral ..., compus din teren în suprafață de 645,90 mp – conform actelor de proprietate (891 mp din măsurători), precum și următoarele construcții existente pe teren: locuința C1, în suprafața construită la sol de 111,68mp, anexa – magazie C2 în suprafața construită la sol 10,29 mp și anexa C3-WC în suprafața construită la sol de 2,80 mp conform documentației cadastrale.

Prin Sentința civilă nr. ...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. ... (filele 15-18), defunctului ... i-a fost atribuit lotul nr. IV colorat cu galben din schița de la fila 18 din dosar.

Din înscrisurile aflate la filele 79-83 emise de Primăria ..., reprezentând istoric de rol fiscal, rezultă că, referitor la imobilul din ... figurează în prezent în evidențele fiscale numiții ... cu un imobil compus din teren proprietate în suprafață de 891 mp din măsurători (645,90 mp din acte) și clădire cu destinație rezidențială cu suprafața construită desfășurată de 111,68 mp și construcții anexe cu suprafața de 13,09 mp, imobilul fiind dobândit în baza Certificatului de moștenitor suplimentar nr. ... la certificatul de moștenitor nr. ... de pe urma defunctului ....

Prin adresa nr. ... emisă de Primăria ... (fila 122) s-a comunicat faptul că referitor la imobilul situat în ... nu au fost identificate notificări formulate în baza Legii nr. 10/2001, respectiv că suprafața de teren de 245,1 mp poate fi identificată ca domeniu privat al municipiului ..., conform HCLM 420/2011, neinventariat.

Prin raportul de expertiză topografică întocmit de către domnul expert ... (filele 167-173), s-a reținut că imobilul supus expertizei tehnice este situat în intravilanul localității ..., suprafața totală de teren conform actului de dobândire fiind de 645,90 mp, iar suprafața totală de teren din măsurători de 899 mp. Atașat raportului de expertiză este planul de amplasament și delimitare care reflectă poziționarea terenului și vecinătățile acestuia.

Potrivit prevederilor art. 248 C.proc.civ., cu prioritate, urmează a se soluționa excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată de către aceștia:

Potrivit disp. art. 32 alin. (2) raportat la alin. (1), lit. b) C.proc.civ., este necesar ca pârâtul să aibă calitate procesuală pasivă pentru a putea fi obligat la cele solicitate prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant.

În virtutea dispozițiilor legale invocate, calitatea procesuală se traduce prin identitatea dintre părțile în proces și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecății.

Astfel, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a unității administrativ teritoriale în cauze având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii, se reține că atât timp cât nu există alte persoane (fizice sau juridice) care să exhibe un titlu de proprietate asupra imobilului în legătură cu care s-a cerut a se constata intervenită prescripția achizitivă, se consideră că nemișcătorul aparține domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale din raza imobilului, care are calitate procesuală pasivă.

Prin urmare, în condițiile în care nu poate fi identificată vreo persoană care să justifice existența unui drept de proprietate asupra terenului, calitatea procesuală pasivă este determinată de regimul juridic al imobilului, în aceleași condiții ca și atunci când proprietarul acestuia a decedat fără moștenitori, iar succesiunea este vacantă.

În acest sens, este necesar a se face trimitere și la prevederile art. 26 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, care stabilesc în mod expres entitatea în patrimoniul căreia intră terenurile persoanelor decedate, fără moștenitori, precum și cele ale art.4 din Legea nr. 213/1998, art. 477, art. 646 și art. 680 din Codul civil de la 1864, în virtutea cărora unitatea administrativ-teritorială este prezumată ca proprietară a tuturor bunurilor fără stăpân care sunt de interes local, de pe raza sa teritorială.

În consecință, în această situație particulară a inexistenței unei persoane care să revendice drepturi asupra nemișcătorului, în calitate de proprietar sau de moștenitor al proprietarului inițial al terenului, a respinge acțiunea în constatarea uzucapiunii pe considerentul că unitatea administrativ-teritorială este lipsită de capacitate procesuală pasivă ar echivala cu lipsirea reclamanților din astfel de cauze de orice posibilitate de valorificare a drepturilor lor, în situația în care, se arată, chiar Curtea Europeană a reținut existența unui drept protejat de Convenție, din situații de fapt, cu mare persistență în timp, de care legea leagă producerea unor efecte juridice.

În ceea ce privește Consiliul Local al …, acesta nu a avut calitatea de parte în proces, astfel cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin care reclamantul a stabilit cadrul procesual.

Pentru considerentele expuse, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârât, ca neîntemeiată.

În drept, potrivit art. 1890 din Codul civil din 1864, aplicabil în cauză potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011, „toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție sa fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.”

Potrivit art. 1847 din Codul civil din 1864, „ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar”.

Textele legale anterior menționate reglementează prescripția achizitivă (uzucapiunea) ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neîntreruptă a acestuia în termenul și în condițiile prevăzute de lege.

Deși art. 1846 alin. (2) Cod civil din 1864 definește posesia drept „deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul, în numele nostru”, totuși, în mod riguros, posesia este caracterizată ca fiind stăpânirea de fapt a unui bun, care, din punct de vedere al conduitei posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real.

Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 1847 din Codul civil, se pot desprinde viciile posesiei, a căror incidență ar împiedica intervenirea uzucapiunii, și anume: discontinuitatea, violența, clandestinitatea și echivocul. Posesia este discontinuă când posesorul o exercită neregulat, adică cu intermitențe anormale, este tulburată atunci când posesorul actual a dobândit-o prin violență, este clandestină când posesorul actual o exercită pe ascuns de adversarul său astfel încât acesta nu este în măsură să o cunoască și este echivocă în situația în care nu este sigură nici existența, dar nici lipsa elementului psihologic, respectiv voința posesorului de a se comporta cu privire la bun ca un proprietar.

Având în vedere textele legale anterior menționate și considerentele expuse, instanța reține, sub un prim aspect, că defunctul ... a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în str. ... prin Sentința civilă nr. ..., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. ..., urmare a dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului .... Semnificația acestui fapt constă în aceea că, anterior anului 1996, defunctul reclamanților, ..., nu a avut reprezentarea faptului că stăpânește bunul în calitate de proprietar, acesta fiind un simplu detentor precar, a cărui posesie nu poate fi valorificată pentru a îndeplini condițiile prevăzute de lege în materia uzucapiunii. În același sens, se poate afirma că moștenitorii defunctului ... s-au aflat în indiviziune cu privire la bunurile succesorale, aspect ce denotă că aceștia au stăpânit bunurile succesorale unii pentru alții pe durata stării de indiviziune, astfel că posesia lor prezintă un caracter echivoc, ce nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În consecință, cel mai devreme, termenul de 30 de ani poate începe să curgă la data de 24.06.1996, data pronunțării hotărârii prin care defunctul reclamanților a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 645,90 mp, astfel că, la data pronunțării prezentei hotărâri, nu s-a îndeplinit durata solicitată în mod imperativ de lege pentru a se constata incidența uzucapiunii de 30 de ani.

Declarațiile martorilor audiați în cauză nu pot fi reținute pentru a schimba concluziile expuse, întrucât acestea ar fi putut fi valorificate doar în cazul în care nu s-ar fi constatat existența unui viciu al posesiei reclamanților. Or, în cauza de față, posesia este afectată de viciul echivocului anterior anului 1996, pentru motivele expuse, iar termenul prevăzut de lege nu s-a îndeplinit pentru a se constata îndeplinite condițiile.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ..., ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul litigiu:

Potrivit prevederilor art. 453 alin. (1) C.proc.civ., partea care este cazută în pretenții poate fi obligată la cererea celeilalte părți să plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Totodată, instanța reține și aplicabilitatea prevederilor art. 452 C.proc.civ., în conformitate cu care ,,partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”.

Față de soluția asupra cererii de chemare în judecată, se reține că reclamanții sunt partea căzută în pretenții.

În susținerea pretențiilor sale, pârâtul a depus înscrisurile aflate la filele 185-187 din dosar.

În ceea ce priveste onorariile avocațiale, acestea se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței reprezentand achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plata, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Or, în cauza de față, a fost depus un exemplar de pe borderou (mențiune cuprinsă în înscrisurile depuse), ce nu poate fi considerată drept dovada cheltuielilor de judecată și a achitării acestora de către pârât.

Prin urmare, instanța va respinge cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâți, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ... în contradictoriu cu pârâții ..., ca neîntemeiată.

Respinge cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Constanța.

Pronunțată astăzi, ..., prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței.