Analizând excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de pârâtă, reţine următoarele:
Prin cererea formulată de reclamanţii Primarul Municipiului I, Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului I prin Primarul Municipiului I şi Poliţia Locală I – prin Serviciul Control Urbanism Afişaj Stradal, în contradictoriu cu pârâta T L, s-a solicitat dispunerea desfiinţării lucrărilor de construcţii realizate nelegal, constând în: 3 corpuri de clădiri şi o anexă gospodărească, lucrări efectuate de pârâtă în ..., fără autorizaţie de construire, cu stabilirea unui termen limită de executare a măsurilor dispuse, cu încuviinţarea ca în cazul nerespectării respectivului termen limită stabilit, măsurile dispuse de instanţă să fie duse la îndeplinire prin grija Primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către debitorul culpabil.
Coparticiparea obligatorie există atunci când mai multe persoane se află într-o anumită legătură care impune soluţionarea unitară a litigiului cu privire la toţi coparticipanţii. În cazul de față, conform contractului de vânzare de la fila 22, terenul pe care se află construcţiile se află în proprietatea pârâtei şi a soţului său, TA. În acelaşi contract se menţionează că pe teren se află o casă de locuit şi anexe gospodăreşti, proprietatea cumpărătorilor, construite în timpul căsătoriei, fără autorizaţie de construire. Or, chiar aceste construcţii sunt cele a căror desfiinţare o urmăresc reclamaţii, astfel că, pentru a se decide asupra fondului cererii, era imperativ să fie chemaţi în calitate de pârâţi toţi coproprietarii, neputându-se dispune desfiinţarea construcţiei faţă de un coproprietar, iar faţă de un alt coproprietar nu. Totodată, trebuie să se acorde fiecărui coproprietar posibilitatea de a se apăra, în cadrul aceluiaşi proces, pentru ca instanţa să poată avea o viziune de ansamblu asupra întregii situaţii de fapt.
Instanţa constată că, deşi pârâta a invocat prin întâmpinare lipsa coparticipării procesuale pasive, arătând că mai există un coproprietar, reclamanţii nu au înţeles să solicite introducerea unui nou pârât în cauză, iar pârâta şi-a exprimat refuzul de modificare a cadrului procesual.
Având în vedere că instanţa nu putea introduce un nou pârât în cauză, din oficiu, fără a i se solicita de cel puţin una dintre părţi acest lucru, în temeiul art. 78 alin. 2 C. pr. civ., instanţa va admite excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de pârâtă şi va respinge cererea de chemare în judecată, fără a se pronunţa pe fond.
Curtea de Apel Brașov
Infracţiunea de spălare a banilor, în modalitatea prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, comisă de autorul infracţiunii predicat. Condiţia ca fapta să se fi realizat în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor.
Judecătoria Sectorul 1 București
3.Contestare măsură carantină (art. 8 din Legea nr. 136/2020). Excepţia lipsei de obiect. (Dosar nr. 15403/299/2021 – Sentinţa civilă nr. 3500/2021)
Judecătoria Sectorul 1 București
Contestație la executare. Executor judecătoresc competent teritorial. Incidența prevederilor art. 1617 alin.3 din C. civ. potrivit cărora oricare dintre părţi poate renunţa, în mod expres ori tacit, la compensaţie.
Curtea de Apel Brașov
Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Exprimarea acordului pentru prestarea unei munci neremunerate.- art. 91 alin. 1 lit. c Cod penal
Judecătoria Sectorul 1 București
pretenţii - prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană. Astfel, la aprecierea cuantumului despăgubirilor morale