Reconstituire drept de proprietate. Inadmisibilitate

Hotărâre 11389 din 21.10.2019


Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, reţine următoarele:

În fapt,  reclamanta SE nu a depus o cerere de reconstituire la pârâtele Comisia locală de fond funciar P şi Comisia judeţeană de fond funciar I pentru suprafaţa de 6 prăjini pe care se află casa acesteia şi nici nu le-a solicitat acestora emiterea unui titlu de proprietate, ci a solicitat direct instanţei obligarea pârâtelor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 6 prăjini, teren situat pe raza com. P, jud. I, astfel cum însăşi reclamanta a susţinut prin cererea sa.

În drept, conform art. 11 din HG nr. 890/2005 „(1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei. (...)

(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege.”

Conform art. 27 alin. 2 ind 1 şi alin. 2 ind. 3 din Legea nr. 18/1991 „(21) Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

(23) În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi a curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel:

a) dacă solicitanţii figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale;

b) dacă terenul este în proprietatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

De asemenea, art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Instanţa constată că, potrivit Legii nr. 18/1995 reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate se poate face numai la cerere, care se depune la comisia locală de fond funciar în raza căreia se află imobilul, conform procedurii stabilite de lege. Astfel, procedura de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate se realizează prin parcurgerea mai multor etape, etape care debutează cu formularea unei cereri de către persoana îndreptăţită. Cererea se depune la comisia locală de fond funciar în raza căreia se află imobilul, aceasta fiind cea mai bine plasată autoritate pentru a verifica temeinicia cererii. Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate formulat de comisiile locale, pot formula contestaţie care se soluţionează de către comisia judeţeană competentă. Totodată, hotărârile comisiilor judeţene pot fi atacate cu plângere la instanţă, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991.

În cauza de faţă, reclamanta nu a parcurs procedura administrativă, solicitând în mod direct instanţei să oblige pârâtele la emiterea titlului de proprietate, invocând ca temei Legea nr. 18/1991. Astfel, reclamanta nu a depus anterior la comisia locală o cerere de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate şi nici nu a solicitat pârâtelor emiterea titlului de proprietate conform art. 27 alin. 2 ind 1 şi alin. 2 ind. 3 din Legea nr. 18/1991. Or, conform Legii nr. 18/1991 instanţa are un rol limitat, aceasta soluţionând plângeri împotriva actelor efectuate de comisii, conform dispoziţiilor din art. 53-65 din Legea nr. 18/1991.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa urmează să admită excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi să respingă cererea formulată de SE, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de fond funciar P şi Comisia judeţeană de fond funciar I, ca inadmisibilă.