Ajutor public judiciar în forma scutirii de la plata cauţiunii ori în forma eșalonării acesteia. Inadmisibilitate

În drept, potrivit dispozițiilor art. 6 din OUG nr. 51/2008 ajutorul public judiciar se poate acorda sub forma scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Potrivit art. 719 alin. (2) C.proc.civ., pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației.

Cu titlu preliminar, instanța are în vedere faptul că suma stabilită cu titlu de cauţiune se raportează la debitul ce figurează în cadrul dosarului de executare şi a fost stabilită în acord cu prevederile art. 719 alin. (2) lit. b) C. proc. civ.

Având în vedere dispozițiile prevăzute în OUG nr. 51/2008, rezultă faptul că ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Potrivit art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, elementele la care se raportează ajutorul public pot fi reprezentate de: plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat, plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar, plata onorariului executorului judecătoresc, scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Toate aceste forme sunt prevăzute în mod expres și limitativ de către legiuitor, fără a putea fi extinse prin analogie și în alte cazuri, în virtutea principiului potrivit căruia ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus. Astfel, în condițiile în care legiuitorul nu a înțeles să prevadă cauțiunea printre formele ajutorului public judiciar, nu îi este permis judecătorului, ca interpret al legii, să îi confere acest atribut.

În ceea ce priveşte noţiunea de taxă judiciară, aceasta cuprinde toate taxele prevăzute de OUG 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, considerate a fi o limitare acceptabilă a  dreptului de acces la justiţie.

Deși anexa la OUG 51/2008 face referire şi la cauţiune atunci când enumeră modalităţile de acordare a ajutorului public judiciar, aceasta cuprinde formularul de cerere de asistenţă juridică în alt stat membru al Uniunii Europene, or în prezenta cauză nu suntem în prezenţa unui litigiu transfrontalier.

Pe de altă parte, privitor la cauţiunea stabilită drept condiţie necesară pentru analizarea unei cereri de suspendare provizorie a executării silite, instanţa reţine că aceasta nu poate fi asimilată unei taxe de timbru fără a pierde din vedere scopul instituirii acesteia de către legiuitor, respectiv acela de garantare a drepturilor creditorului urmăritor.

Tot în acest sens, instanţa are în vedere și faptul că scopul avut în vedere de legiuitor în ceea ce priveşte cauţiunea aferentă cererii de suspendare provizorie a executării silite este diferit de cel urmărit prin stabilirea taxelor judiciare, şi constă în garantarea pentru creditor a executării obligaţiei de către debitor, în cazul în care, în perioada suspendării executării silite, acesta devine insolvabil, precum şi pentru asigurarea reparării prejudiciului creat creditorului prin formularea unei contestaţii la executare nefondate de către debitor, prin întârzierea executării silite. Astfel, nu este relevantă starea materială a debitorului, cauţiunea fiind stabilită în folosul creditorului şi nu în folosul statului. În acest sens sunt și prevederile art. 720 alin. (6) C.proc.civ., potrivit cărora, în cazul respingerii contestației, cauțiunea achitată rămâne indisponibilizată, urmând a servi și la acoperirea creanței.

Sub aspectul respectării dreptului de acces la o instanță, măsura impunerii unei cauțiuni poate fi apreciată ca o ingerință prevăzută de lege pentru exercitarea acestui drept în scopul legitim de a asigura protecția intereselor creditorului, însă instanța apreciază că aceasta respectă raportul de proporționalitate dintre ingerință și scopul legitim, fiind o garanţie de ordin pecuniar prevăzută de o lege accesibilă şi previzibilă.

Astfel, cauţiunea este instituită de legiuitor în considerarea protejării interesului celeilalte părţi, care şi-ar vedea în mod nejustificat nesocotite drepturile, cel puţin într-o primă etapă.

În acest sens, instanța are în vedere că, pe de o parte cauțiunea este stabilită doar pentru soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării, iar nu și pentru analiza pe fond a contestației, care constituie doar un incident de temporizare a executării silite, iar, pe de altă parte, în cazul admiterii contestației există posibilitatea pentru debitor să solicite întoarcerea executării silite.

Instituirea unei atare condiţii nu poate fi considerată drept o negare a dreptului de acces la justiţie, atât timp cât ea priveşte în egală măsură şi o protecție a intereselor legitime ale unei persoane care beneficiază de un titlu executoriu, cel puţin până la pronunţarea unei soluţii în cadrul contestaţiei la executare.

În altă ordine de idei, instanța reține și faptul că deși în conformitate cu jurisprudența CEDO nu se poate exclude a priori analizarea unei cereri de reducere sau de scutire de la plata cauțiunii, această analiză nu poate fi efectuată în cadrul unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar, având drept temei dispozițiile legale instituite de art. 6-8 din OUG nr. 51/2008, în condițiile în care cauțiunea nu se circumscrie noțiunii de taxă de timbru și nu intră sub incidența acestor prevederi.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge ca inadmisibilă cererea de acordare a ajutorului public judiciar în forma scutirii de la plata cauţiunii și, în subsidiar, în forma  eșalonării acesteia.

Domenii speta

Spete similare