Contestaţie în anulare. Nelegala citare în faţa instanţei de apel. Admisibilitate

Sentinţă civilă 40 din 26.02.2020


Prin decizia  civilă nr. XXXXX din  data de XXXXX, pronunţată  de  Tribunalul XXXXX,  a fost  respins apelul declarat de apelant – petent S.C. XXXXX SRL, împotriva sentinţei civile nr . XXXXX pronunţată de Judecătoria XXXXX în contradictoriu cu intimata XXXXX ca nefondat. 

Pentru  a pronunţa această  soluţie,  tribunalul  a  avut  în  vedere următoarele:

Din probele  administrate  în  dosarul cauzei instanţa  de  control  judiciar a constatat  că, raportat la fapta  contravenţională  săvârşită  şi prevăzută  de  art. 1 lit.  -  e din  Legea  nr.  12/1990,  SC XXXXX SRL a efectuat  activităţi  de comercializare constând în ulei de măsline ambalat.

În  vederea  justificării provenienţei  acestor  mărfuri au  fost  prezentate  mai  multe  documente,  respectiv, bonuri  fiscale ce  nu  conţin  elementele  obligatorii prevăzute de  pct.A4 din  anexa 1 OMFP 2634/2015.

Documentelor  care  stau  la  baza  înregistrării  în  contabilitate pot  dobândi  calitatea  de  document  justificativ  numai  în  condiţiile  în care  furnizează  toate elementele prevăzute de normele legale în  vigoare.

 Cum  aceste  documente  nu  existau  la  momentul  controlului, în  mod corect instanţa de fond a respins plângerea  contravenţională  formulată.

 Cu  privire  la  cea  de a doua  faptă  contravenţională prev. de art. 41 pct. 2 din Legea 82/1991, apelanta  petentă  avea obligaţia înregistrării  tuturor operaţiunilor financiare în  contabilitate,  iar  apelanta  petentă  nu  a făcut  dovada  înregistrării  documentelor  la  data  controlului, astfel  că,  nu  a răsturnat  prezumţia  de  nelegalitate a procesului  verbal  încheiat.

Faţă  de  cele  de mai  sus,  tribunalul a respins apelul declarat de apelant – petent S.C. XXXXX SRL, împotriva sentinţei civile nr. XXXXX pronunţată de Judecătoria XXXXX în contradictoriu cu intimata XXXXX ca nefondat.

Împotriva  acestei  decizii contestatoarea SC XXXXX SRL  a formulat  contestaţie  în anulare împotriva  deciziei nr. XXXXX din XXXXX în  dosarul nr.  XXXXX,  solicitând admiterea  contestaţiei  în anulare,  întrucât contestatoare nu a fost legal citată la termenul de apel şi nici nu a fost prezentă la judecarea cauzei.

Conform art. 503 alin. 1 N.C.P.C. „Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."

In cauza de faţă arătă faptul că, prezenta contestaţie se încadrează în dispoziţiile art. 503 în sensul că imposibilitatea de prezentare la instanţa de apel a contestatoarei apelante s-a datorat faptului că aceasta nu a fost corect citată nemaifiind sediul social în XXXXX.

 Pe fondul cauzei,  consideră  că  în  mod greşit  în  decizia  atacată, instanţa de control  judiciar a constatat  că  raportat la fapta  contravenţională  săvârșită  şi  prevăzută de  art.  1 lit.  E din Legea  nr. 12/1990 SC XXXXX SRL  a efectuat  activităţi de  comercializare  constând în ulei de  măsline ambalat.

În  vederea  justificării provenienţei  acestor mărfuri au  fost  prezentate  mai multe  documente,  respectiv  bonuri  fiscale  care  conţin elemente  obligatorii prevăzute de  punctele  A4 din  Anexa 1 OMFP 2634/2015,  astfel  că, în mod  eronat s-a reţinut  că  aceste  documente  nu  existau la momentul  controlului.

În ceea  ce  priveşte  a doua  faptă reţinută în sarcina contestatoarei respectiv,  fapta  contravenţională prevăzută  de  art. 41  pct.2  din  Legea 82/1991 apelanta – petentă  avea obligaţia  înregistrării tuturor  operaţiunilor  financiare  în contabilitate  fapt  pe  care  acesta  l-a  executat  fiind  prezentă  în  mod legal şi  corect  la data  controlului astfel  că, procesul  verbal  încheiat de către  inspectorii  fiscali  este nelegal.

Intimata XXXXX a formulat întâmpinare  prin  care a solicitat  respingerea  contestaţiei în anulare ca nefondată.

Arată  că, o  astfel  de  motivare a contestaţiei  este neîntemeiata în condiţiile în care atât prin cererea de recurs formulata cât şi prin prezenta contestaţie în anulare se precizează expres " XXXXX ".

Mai mult decât atât, prin cererile adresate instanţei de judecata in toate ciclurile procesuale SC XXXXX SRL a indicat sediul in XXXXX, fără a indica nici măcar un eventual sediu ales in vederea comunicării actelor de procedura.

Este important de subliniat faptul ca, nici măcar prin prezenta contestaţie in anulare, contestatoarea nu indica vreun alt sediu la care ar fi trebuit sa i se comunice actele de procedura.

In condiţiile în care prin cererea de recurs formulata în cauză, chiar şi prin prezenta contestaţie in anulare sediul SC XXXXX SRL este cel cunoscut de instanţa de judecata (indicat însăşi de contestatoare chiar si in calea extraordinara de atac) apreciază ca au fost respectate dispoziţiile în vigoare referitoare la legala citare in cauza.

Contrar susţinerilor contestatoarei, SC XXXXX SRL avea obligaţia de a aduce la cunoştinţa instanţei de judecata modificarea sediului aşa cum se arata in cuprinsul art. 172 Cod procedura civila.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la motivele de contestaţie în anulare invocate, Tribunalul constată următoarele:

În drept, dispoziţiile art. 503 alin. (1) prevăd că ,,Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.’’

Art. 504 alin. (1) prevede: ,,Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.’’

În speţă, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, având în vedere că nu exista deschisă pentru contestatoare calea de atac a recursului.

Cu toate acestea, analizând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, Tribunalul constată că nu există chestiuni care să ridice vreun semn de întrebare cu privire la aceasta.

Astfel, cu privire la adresa specificată de către contestatoare în cererea depusă la data de XXXXX, având ca obiect contestaţie în anulare, Tribunalul contestă că aceasta face referire la adresa din XXXXX. Or, se poate cu uşurinţă observa că procedura de citare cu apelanta-petentă, în apel, s-a realizat în mod legal, tocmai la această adresă (fila 44).

Chiar dacă, aparent, contestatoarea invocă faptul că nu mai avea sediul social la această adresă, tot contestatoarea omite să precizeze noul sediu şi, cu atât mai mult, indică acelaşi sediu social, în vederea citării.

Pe de altă parte, chiar dacă şi-ar fi modificat sediul, ar fi devenit oricum aplicabile disp. art. 172 C.proc.civ., care prevăd că ,,Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.’’

În schimb, contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii.

Ca efect, Tribunalul urmează a respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.