Prin decizia civilă nr. XXXXX din data de XXXXX, pronunţată de Tribunalul XXXXX, a fost respins apelul declarat de apelant – petent S.C. XXXXX SRL, împotriva sentinţei civile nr . XXXXX pronunţată de Judecătoria XXXXX în contradictoriu cu intimata XXXXX ca nefondat.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere următoarele:
Din probele administrate în dosarul cauzei instanţa de control judiciar a constatat că, raportat la fapta contravenţională săvârşită şi prevăzută de art. 1 lit. - e din Legea nr. 12/1990, SC XXXXX SRL a efectuat activităţi de comercializare constând în ulei de măsline ambalat.
În vederea justificării provenienţei acestor mărfuri au fost prezentate mai multe documente, respectiv, bonuri fiscale ce nu conţin elementele obligatorii prevăzute de pct.A4 din anexa 1 OMFP 2634/2015.
Documentelor care stau la baza înregistrării în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate elementele prevăzute de normele legale în vigoare.
Cum aceste documente nu existau la momentul controlului, în mod corect instanţa de fond a respins plângerea contravenţională formulată.
Cu privire la cea de a doua faptă contravenţională prev. de art. 41 pct. 2 din Legea 82/1991, apelanta petentă avea obligaţia înregistrării tuturor operaţiunilor financiare în contabilitate, iar apelanta petentă nu a făcut dovada înregistrării documentelor la data controlului, astfel că, nu a răsturnat prezumţia de nelegalitate a procesului verbal încheiat.
Faţă de cele de mai sus, tribunalul a respins apelul declarat de apelant – petent S.C. XXXXX SRL, împotriva sentinţei civile nr. XXXXX pronunţată de Judecătoria XXXXX în contradictoriu cu intimata XXXXX ca nefondat.
Împotriva acestei decizii contestatoarea SC XXXXX SRL a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. XXXXX din XXXXX în dosarul nr. XXXXX, solicitând admiterea contestaţiei în anulare, întrucât contestatoare nu a fost legal citată la termenul de apel şi nici nu a fost prezentă la judecarea cauzei.
Conform art. 503 alin. 1 N.C.P.C. „Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."
In cauza de faţă arătă faptul că, prezenta contestaţie se încadrează în dispoziţiile art. 503 în sensul că imposibilitatea de prezentare la instanţa de apel a contestatoarei apelante s-a datorat faptului că aceasta nu a fost corect citată nemaifiind sediul social în XXXXX.
Pe fondul cauzei, consideră că în mod greşit în decizia atacată, instanţa de control judiciar a constatat că raportat la fapta contravenţională săvârșită şi prevăzută de art. 1 lit. E din Legea nr. 12/1990 SC XXXXX SRL a efectuat activităţi de comercializare constând în ulei de măsline ambalat.
În vederea justificării provenienţei acestor mărfuri au fost prezentate mai multe documente, respectiv bonuri fiscale care conţin elemente obligatorii prevăzute de punctele A4 din Anexa 1 OMFP 2634/2015, astfel că, în mod eronat s-a reţinut că aceste documente nu existau la momentul controlului.
În ceea ce priveşte a doua faptă reţinută în sarcina contestatoarei respectiv, fapta contravenţională prevăzută de art. 41 pct.2 din Legea 82/1991 apelanta – petentă avea obligaţia înregistrării tuturor operaţiunilor financiare în contabilitate fapt pe care acesta l-a executat fiind prezentă în mod legal şi corect la data controlului astfel că, procesul verbal încheiat de către inspectorii fiscali este nelegal.
Intimata XXXXX a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nefondată.
Arată că, o astfel de motivare a contestaţiei este neîntemeiata în condiţiile în care atât prin cererea de recurs formulata cât şi prin prezenta contestaţie în anulare se precizează expres " XXXXX ".
Mai mult decât atât, prin cererile adresate instanţei de judecata in toate ciclurile procesuale SC XXXXX SRL a indicat sediul in XXXXX, fără a indica nici măcar un eventual sediu ales in vederea comunicării actelor de procedura.
Este important de subliniat faptul ca, nici măcar prin prezenta contestaţie in anulare, contestatoarea nu indica vreun alt sediu la care ar fi trebuit sa i se comunice actele de procedura.
In condiţiile în care prin cererea de recurs formulata în cauză, chiar şi prin prezenta contestaţie in anulare sediul SC XXXXX SRL este cel cunoscut de instanţa de judecata (indicat însăşi de contestatoare chiar si in calea extraordinara de atac) apreciază ca au fost respectate dispoziţiile în vigoare referitoare la legala citare in cauza.
Contrar susţinerilor contestatoarei, SC XXXXX SRL avea obligaţia de a aduce la cunoştinţa instanţei de judecata modificarea sediului aşa cum se arata in cuprinsul art. 172 Cod procedura civila.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la motivele de contestaţie în anulare invocate, Tribunalul constată următoarele:
În drept, dispoziţiile art. 503 alin. (1) prevăd că ,,Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.’’
Art. 504 alin. (1) prevede: ,,Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.’’
În speţă, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, având în vedere că nu exista deschisă pentru contestatoare calea de atac a recursului.
Cu toate acestea, analizând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, Tribunalul constată că nu există chestiuni care să ridice vreun semn de întrebare cu privire la aceasta.
Astfel, cu privire la adresa specificată de către contestatoare în cererea depusă la data de XXXXX, având ca obiect contestaţie în anulare, Tribunalul contestă că aceasta face referire la adresa din XXXXX. Or, se poate cu uşurinţă observa că procedura de citare cu apelanta-petentă, în apel, s-a realizat în mod legal, tocmai la această adresă (fila 44).
Chiar dacă, aparent, contestatoarea invocă faptul că nu mai avea sediul social la această adresă, tot contestatoarea omite să precizeze noul sediu şi, cu atât mai mult, indică acelaşi sediu social, în vederea citării.
Pe de altă parte, chiar dacă şi-ar fi modificat sediul, ar fi devenit oricum aplicabile disp. art. 172 C.proc.civ., care prevăd că ,,Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.’’
În schimb, contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii.
Ca efect, Tribunalul urmează a respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.
Judecătoria Sectorul 2 București
Buletinul Jurisprudenţei Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti (anul 2018)
Judecătoria Sectorul 1 București
pretenţii.
Curtea de Apel Brașov
Cerere de anulare a certificatului de încadrare în grad de handicap. Relevanţa probei cu expertiză medico-legală administrate în cauză
Judecătoria Sectorul 1 București
Succesiune. Deschidere succesiune. Constatarea calităţii de unic moştenitor.
Judecătoria Sectorul 1 București
ordonanță de plată – clauza privind daunele-interese datorate proporţional cu beneficiile acordate la încheierea contractului este abuzivă: încalcă cerinţele unei clauze conforme cu dispoziţiile legale şi cu principiul bunei-credinţe, întrucât, pe de o pa