Pensie militară. Aplicarea majorării prevăzute de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 în contextul plafonării cuantumului net al pensiei prin dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin oug nr. 59/2017

Aplicarea majorării prevăzute de dispoziţiile  art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu poate avea în vedere decât cuantumul pensiei militare de stat stabilite în aplicarea Legii nr. 223/2015, câtă vreme acestea nu cuprind nici o referire la cuantumul net al pensie.

Prin art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 59/2017, a  fost plafonat cuantumul net al pensiei militare la un cuantum ce nu poate depăşi media soldelor/salariilor nete corespunzătoare soldelor/salariilor brute realizate în perioada avută în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei, cu toate elementele sale componente, inclusiv majorarea prevăzută de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, fără a se face distincţie. Prin urmare, aceste dispoziţii nu pot fi interpretate în sensul excluderii de la plafonare a majorării aferente semnului onorific, cu atât mai mult cu cât un asemenea mod de calcul nu este prevăzut de legiuitor, ci dimpotrivă, exclus de prevederile art. 3 lit. m din Legea nr. 223/2015, care definesc cuantumul pensiei nete.

Tribunalul Mehedinţi prin sentinţa civilă nr.97 de la 17.09.2019 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CC din cadrul MAI invocată de pârâtul MAI, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta CPS din cadrul  MAI, a respins excepţia litispendenţei invocată de pârâta CPS din cadrul MAI, a respins acţiunea faţă de pârâtul MAI ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond a respins acţiunea formulată de reclamantul I.I.  în contradictoriu cu pârâtele CPS din cadrul MAI şi CC –prin DGJ a MAI.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

Contestatorul este beneficiarul pensiei militare de stat pentru limită de vârstă potrivit deciziei nr. 202841 din 18.12.2018 emisă de către CPS a MAI, drept ce i-a fost acordat în temeiul Legii 223/2015, începând cu data de 01.12.2018, cu un cuantum al pensiei de 2833 lei.

Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestaţie înregistrată la CC din cadrul MAI e la data de 09.01.2019, apreciind-o ca nelegală ca urmare a excluderii din cuantumul pensiei nete a sporului de 20% pentru deţinerea Semnului Onorific în Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate.

Prin hotărârea nr. 19179 din 13.03.2019 CC din cadrul MAI a dispus respingerea contestaţiei formulate împotriva deciziei nr. 202841 din 18.12.2018.

Prin cererea dedusă judecăţii contestatorul a înţeles să conteste hotărârea  nr. 19179/13.03.2019 precum şi decizia de pensie nr. 202841/18.12.2018 emisă de CPS fiind nemulţumit de faptul că la pensia netă în plată nu au fost adăugate drepturile cuvenite pentru deţinerea Semnului Onorific ,,În serviciul Patriei XXV ani”.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive  a CC  s-a reţinut că potrivit jurisdicţiei asigurărilor sociale deciziile de pensii emise de către  casele teritoriale de pensii şi de către casele sectoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestaţii respectiv la Comisia de Contestaţii care funcţionează în cadrul MAI, MAN, SRI.

Contestaţiile înaintate către aceste organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensii contestate, sunt soluţionate prin emiterea unei hotărâri, hotărâre care în termen de 30 de zile poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă.

Această procedură obligatorie prevăzută de art. 149-151 din Legea 263/2010 dă calitate procesuală pasivă Comisiei de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru aceleaşi argumente şi întrucât decizia de pensie contestată a fost emisă de către CSP a MAI, instanţa a respins şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către această pârâtă.

În ceea ce priveşte excepţia litispendenţei s-a reţinut că în cauza de faţă contestatorul a înţeles să se judece în contradictoriu cu pârâţii MAI, CPS a MAI şi CC din cadrul MAI, obiectul cauzei fiind reprezentat de contestaţia formulată împotriva hotărârii nr. 19179/13.03.2019 şi împotriva deciziei de pensionare nr. 202841/18.12.2018, fiind solicitată anularea acestora şi obligarea la emiterea unei noi decizii de pensionare.

În cauza ce formează obiectul dosarului nr. 310/101/2018* contestatorul a chemat în judecată doar pe pârâta CPS a MAI, solicitând să se constate că nu datorează impozit pe venitul rezultat din pensie.

S-a constatat astfel că dispoziţiile art. 138 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă nu sunt incidente în cauză, obiectul celor două dosare fiind diferit, neexistând identitate nici între părţile din proces.

Pe fondul cauzei s-a reţinut că contestatorul este nemulţumit de faptul că la determinarea cuantumului drepturilor de pensie pârâtele au inclus sporul aferent Semnului Onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani în categoria veniturilor în baza cărora se determină pensia netă în plată, susţinând, în esenţă că, atâta timp cât acest spor nu este unul de natură salarială, negenerând drepturi salariale suplimentare, acesta ar fi trebuit adăugat pensiei nete în plată, nefăcând obiectul plafonării instituite prin  art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017.

Analizând conţinutul deciziei nr. 202841/18.12.2018, instanţa a constatat că pensia militară de stat cuvenită contestatorului a fost corect determinată (4117 lei), precum şi suma corespunzătoare semnului onorific (823 lei), generând o pensie militară brută de 4940 lei, iar după aplicarea impozitului, o pensie militară netă de 4646 lei.

S-a constatat astfel că pârâtele au determinat corect, pe baza actelor existente în dosarul de pensionare, cuantumul pensiei militare nete cuvenite contestatorului pentru activitatea depusă.

Faptul că pensia netă în plată a fost determinată urmare a plafonării impuse prin  art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, potrivit căruia ,,pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprins în baza de calcul a pensiei”, nu poate fi imputat pârâtelor, acestea nefăcând altceva decât să aplice întocmai voinţa legiuitorului.

Cum drepturile de pensie ale contestatorului au fost determinate sub imperiul OUG nr.59/2017, act normativ prin care legiuitorul a înţeles să modifice Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, instanţa a apreciat ca neîntemeiată contestaţia formulată şi a  respins-o.

Referitor la contestaţia formulată împotriva MAI, instanţa a reţinut că potrivit art. 36 teza I Cod procedură civilă, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă), reclamantul fiind cel căruia îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă.

În litigiul dedus judecăţii între cele două părţi nu există un raport juridic ca să legitimeze calitatea procesuală pasivă a pârâtului MAI, faptul că pârâta CPS îşi desfăşoară activitatea în cadrul MAI , iar CC este reprezentată prin  DGJ a MAI nu justifică chemarea în judecată a acestuia, cât timp între părţi nu există un raport juridic direct.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul, arătând că se încadrează în prevederile art. 1 alin. (l) din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific „În Serviciul Patriei”, fiindu-i conferit Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani.

Acordarea acestui semn onorific reprezintă o modalitate de răsplătire a subofițerilor pentru loialitatea și stabilitatea în funcția deținută în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale, pentru durate de activitate de 15, 20, respectiv 25 de ani şi nu are nicio consecință pecuniară pe durata de timp în care persoana căreia i s-a conferit Semnul se află în activitate, aspect confirmat și de IJ M., prin Adresa nr. 2534065/16.01.2019. Cu alte cuvinte conferirea Semnului onorific nu are drept consecință acordarea vreunui spor la salariul/solda lunară încasată pe durata desfășurării activităţii și nu este un drept salarial.

În ceea ce priveşte nelegalitatea și netemeinicia Sentinței nr. 97 117.09.2019 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, arată că, deși a invocat în fața instanței de fond aspectele de nelegalitate și netemeinicie ale Hotărârii nr. 19179/13.03.2019 și a Deciziei de pensie nr. 202841/18.12.2018, acestea nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei.

 Astfel, a arătat că pensia netă în plată a fost calculată cu încălcarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

În cazul său, la data prezentei cereri sporul prevăzut de art. II din Legea nr. 80/1995 este în cuantum de 823 lei (procent de 20% din pensia brută în valoare de 4117 lei, calculată conform art. 30 din Legea nr. 223/201 5) și trebuia adăugat la pensia militară netă în plată, în cuantum de 2833 lei (plafonată la media salariilor/soldelor din cele 6 luni alese pentru calculul pensiei).

Prin adiționarea la suma de 4117 lei, care reprezintă media soldelor lunare brute pentru perioada celor 6 luni alese (plafonată conform art. 30 din Legea nr. 223/2015), a sumei corespunzătoare Semnului onorific „În Serviciul Patriei” în cuantum de 823 lei (prin Decizia de recalculare a pensiei nr. 202841/ 18.12.2018), acest spor este tratat ca un drept salarial, deşi este un drept de pensie. Subliniază că sporul aferent Semnului onorific, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, poate fi valorificat exclusiv de pensionari și reprezintă procent din pensie.

Raportul dintre Legea nr. 223/2015 și Legea nr. 80/1995 este unul de la general la special. În concret, art. 60 din Legea nr. 223/2015 este norma generală, care prevede regula generală de calcul a pensiei nete prin raportare exclusiv la media soldelor/salariilor lunare nete, iar art. 11 din Legea nr. 80/1995 este norma specială, care prevede, fără legătură cu modalitatea de calcul a pensiei nete prevăzută de art. 60, faptul că pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar” (actualul Semn Onorific „În Serviciul Patriei"), beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

 Derogarea sau, după caz, completarea unei norme juridice generale cu o normă juridică specială, ori de câte ori există o dispoziție specială într-o materie dată, nu trebuie să fie expresă, fiind de la sine înțeleasă, întrucât este consecința directă a principiului specialia generalibus derogant, regulă de interpretare consacrată de-a lungul timpului în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 962 din 12 martie 2014 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curti de Casaţie și Justiție având ca obiect pretenții).

Sub un al doilea aspect, art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 în sensul că „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul”nu a abrogat dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995, iar ca tehnică legislativă, abrogarea textelor de lege trebuie să fie explicită (art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată).

Sub un al treilea aspect, trebuie făcută diferența între „pensia  militară netă” și „pensia netă în plată", noțiuni care nu se suprapun și pe care le regăsim de sine stătător în chiar Decizia de pensie nr202841/18.12.2018, însă cu un cuantum greșit, deoarece: pensia militară netă este suma calculată conform art. 60 din Legea nr. 223/2015 (modificat prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017), prin plafonare la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, pensia netă în plată este suma finală în plată, calculată prin adiționarea la pensia netă prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015 a altor drepturi ale pensionarilor (cum este, în cazul de față, sporul pentru Semnul Onorific), iar art. 60 din Legea nr. 223/2015 plafonează pensia netă, iar nu pensia netă în plată, astfel încât la suma reprezentând pensia netă (plafonată conform textului de lege arătat) se pot adăuga sporurile accesorii pensiei, cum este sporul pentru Semnului onorific „În Serviciul Patriei".

Sub un al patrulea aspect, modalitatea de calcul a pensiei de către Casa de Pensii Sectorială, demonstrează că suma corespunzătoare Semnului onorific „În Serviciul Patriei” a fost tratată ca regim juridic ca fiind un drept salarial pe care l-ar fi primit în timpul activității, deși nu a primit un asemenea drept salarial, iar art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, prevede că sporul aferent Semnului onorific poate fi valorificat exclusiv de pensionari.

Interpretarea textelor de lege conform celor de mai sus este în acord chiar cu dispoziţiile art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare care instituie principiul recunoştinţei față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei, una din semnificațiile Semnului onorific conferit  fiind circumscrisă tocmai acestui principiu.

Pentru toate motivele de fapt și de drept mai sus arătate, solicită admiterea apelului.

Curtea a constatat că apelul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

În prezenta cauză apelantul a contestat decizia nr. 202841/18.12.2018 a CPS din cadrul MAI şi respectiv Hotărârea nr. 19179/13.03.2019 a CC din cadrul MAI, solicitarea sa vizând, în esenţă, obligarea intimatei CPS la adăugarea, la cuantumul pensiei nete în plată stabilite prin respectiva decizie, a sumei de 823 lei, corespunzătoare sporului de 20 % acordat pentru semnul onorific „În serviciul patriei”, conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

În ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a pensiei, din cuprinsul Deciziei de pensie nr. 202841/18.12.2018 şi al buletinului de calcul al acesteia rezultă că apelantului i s-a stabilit pensia militară brută în cuantum de 4940 lei, compusă din suma de 4117 lei reprezentând pensie militară de stat (calculată potrivit art. 28 şi 29  din Legea nr. 223/2015 prin raportare la media salariilor brute realizate în perioada de 6 luni consecutive aleasă de reclamant şi rezultată  după aplicarea plafonării prevăzute de art. 30 din Legea nr.223/2015), şi suma de 823 lei, corespunzătoare semnului onorific prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1996 (anume procentul de 20% prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, corespunzător unei vechimi de 25 ani,  aplicat asupra pensiei militare de stat în cuantum de 4117 lei).

Din cuantumul total al pensiei militare brute a fost reţinut impozitul pe venit în cuantum de 294 lei, stabilindu-se astfel o pensie militară netă în cuantum de 4646 lei.

În continuare casa de pensii a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, cuantumul pensiei nete fiind plafonat la suma de 2833 lei, reprezentând media soldelor/salariilor nete corespunzătoare soldelor/salariilor brute realizate în perioada avută în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei.

Într-adevăr, urmare a modificărilor aduse art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, legiuitorul a instituit o nouă plafonare a cuantumului pensiei militare, distinctă de cea prevăzută la art. 30 din aceeaşi lege, şi care vizează cuantumul net al acesteia, prevăzându-se că, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

De asemenea, prin art. VII pct. 1 din acelaşi  act normativ au fost aduse o serie de completări Legii nr. 223/2015 prin care a fost reglementată expres şi definiţia pensiei nete, sens în care, prin art. 3 lit. m din lege s-a  prevăzut că pensia netă este  „pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare”

Pretenţiile apelantului pornesc de la premisa că suma corespunzătoare semnului onorific trebuia adăugată la cuantumul pensiei de 2833 lei, stabilite urmare aplicării plafonării prevăzute de art. 60 din Legea nr. 223/2015,  modificat prin OUG nr. 59/2017, susţinându- se în primul rând că, prin adiţionarea acesteia la suma de 4117 lei, acest spor este tratat ca un drept salarial, şi nu ca un drept de pensie, cu încălcarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995.

Referitor la aceste aspecte, se constată că într-adevăr, dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 prevăd că pensionarii militari decoraţi cu "Semnul Onorific" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei., fiind evident că aceste majorări se aplică la cuantumul pensiei, şi nu prezintă relevanţă la stabilirea bazei de calcul al pensiei, cum este cazul drepturilor salariale.

Ori, după cum s-a arătat mai sus, sporul de 20% corespunzător semnului onorific a fost aplicat asupra pensiei militare de stat stabilite apelantului, câtă vreme, după cum s-a arătat, mai sus, este inclus în cuantumul pensiei brute de 4940 lei (4117 lei pensie militară de stat + 823 lei contravaloare spor semn onorific).

Contrar susţinerilor apelantului din cererea de apel, suma de 4117 lei la care a fost adăugată contravaloarea semnului onorific nu reprezintă „media soldelor lunare brute pentru perioada celor 6 luni alese”, ci tocmai pensia militară de stat , calculată potrivit art. 28 şi 29  din Legea nr. 223/2015, anume prin aplicarea procentului de 91 % (82 % prevăzut de art. 29 din Legea nr. 223/2015 + 9 % procent contribuţie pensie suplimentară) la suma de 4843 lei, reprezentând  media salariilor/soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, în perioada de 6 luni consecutive aleasă de apelant, suma astfel rezultată, de 4408 lei fiind plafonată la cuantumul de 4117 lei, reprezentând 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28,  potrivit art. 30 din Legea nr. 223/2015.

Prin urmare, nu se confirmă în cauză ipoteza apelantului referitoare la încălcarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995, câtă vreme tocmai în considerarea faptului ca majorarea aferentă semnului onorific reprezintă un drept de pensie, şi un drept salarial, aceasta a fost adăugată la pensia militară de stat, în vederea stabilirii pensiei militare brute cuvenite acestuia.

În vederea aplicării plafonării instituite de prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2017 modificată, casa de pensii a stabilit în continuare cuantumul pensiei militare nete al apelantului, prin deducerea din cuantumul pensie brute astfel stabilite (4117 lei + 823 lei) a impozitului pe venit, în cuantum de 294 lei, făcând astfel o corectă aplicare şi  a prevederilor art. 3 lit. m din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completat prin art. VII pct. 1 din OUG nr. 59/2017.

În raport de modalitatea de calcul a pensiei militare a apelantului anterior expusă, pretenţiile acestuia în sensul adăugării sumei de 823 lei la cuantumul de 2833 lei rezultat urmare aplicării plafonării prevăzute de 60 din Legea nr. 223/2015 modificat prin OUG nr. 59/2017 ar avea drept rezultat, în concret, aplicarea de două ori a respectivei majorări, respectiv atât  asupra cuantumului pensiei militare de stat, dar şi a cuantumului pensiei nete stabilite urmare aplicării art. 60, ceea ce nu poate fi admis.

A invocat de asemenea apelantul caracterul special al prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 faţă de cele din Legea nr. 223/2015, precum şi faptul că respectivele prevederi nu au fost abrogate prin modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin OUG nr. 59/2017.

Referitor la aceste susţineri, a reţinut Curtea că cele două acte normative au domeniu de aplicare diferit, în condiţiile care Legea nr. 223/2015 reprezintă legea generală în materia stabilirii pensiilor militare de stat, iar Legea nr. 85/1990 reglementează statutul cadrelor militare, inclusiv  sub aspectul drepturilor şi îndatoririlor acestora, context în care la art 11 se stabilesc şi drepturi referitoare la pensia militară.

Analizând însă cuprinsul dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, se constată că acestea  stabilesc sporuri aplicabile la „cuantumul pensiei”, fără a conţine vreo referire cu privire la faptul că ar fi vorba de pensia brută sau netă; prin urmare, interpretarea dată de reclamant acestor prevederi, în sensul că s-a referi la pensia militară netă în plată, nu numai că nu îşi găseşte corespondent în textul de lege, dar ar avea drept consecinţă adăugarea la lege, ceea ce nu este permis pe cale de interpretare.

În lipsa oricăror menţiuni  în art. 11 alin. 3 cu privire la cuantumul net al pensiei, aplicarea majorării prevăzute de aceste dispoziţii nu putea avea în vedere decât cuantumul pensiei militare de stat stabilite în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, la care s-au raportat şi intimatele prin decizia contestată.

În concluzie, prin art. 60 din Legea nr. 223/2015 modificat prin OUG nr. 59/2017, legiuitorul a plafonat cuantumul net al pensiei militare, cu toate elementele sale componente, inclusiv majorarea prevăzută de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, fără a face distincţie,  la un cuantum ce nu poate depăşi media soldelor/salariilor nete corespunzătoare soldelor/salariilor brute realizate în perioada avută în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei.

De asemenea, chiar dacă aceste dispoziţii nu abrogă prevederile art. 11 alin. 3, nu pot fi interpretate în sensul dorit de apelant, de a exclude de la plafonare majorarea aferentă semnului onorific, câtă vreme un asemenea mod de calcul nu este prevăzut de legiuitor, ci dimpotrivă, exclus de prevederile art. 3 lit. m din Legea nr. 223/2015 care definesc cuantumul pensiei nete.

Faţă de aceste argumente, interpretarea propusă de apelant nu poate fi  justificată exclusiv prin  raportare la principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, consacrat de prevederile art. 2 lit. f din Legea nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a arătat mai sus, acesta a beneficiat de sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, chiar dacă aplicat asupra pensiei militare de stat, şi nu asupra cuantumului net în plată al acestuia.

În consecinţă, constatând că nu subzistă nici unul din motivele de apel invocate sau alte motive de ordine publică , în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 NCPC Curtea  respins apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare