Acţiune revocatorie formulată de către promitentul cumpărător al unei suprafeţe aflată în indiviziune, împotriva tranzacţiei încheiată de către coproprietari.Inexistenţa temeiului juridic pentru atribuirea în lotul promitentei vânzătoare a întregii supraf

Prin revocarea actului de partaj ,coproprietarii revin la situaţia anterioară revocării şi anume la starea de indiviziune pentru terenul pentru care s-a dispus revocarea şi a constituit obiectul antecontractului de vânzare cumpărare .Faptul că acţiunea de împărţeală a fost declanşată ca urmare a revocării tranzacţiei de către creditorul reclamant nu înlătură criteriile de atribuire enumerate de dispoziţiile art.673 ind.9 Cod procedură civilă.

Prin cererea înregistrată  la data de 1 octombrie 2009 sub nr. 19766/215/2008 reclamantul N. G. I. a chemat în judecată pe pârâţii D. E., G. G., G. E., M. C., G. C., S. M., G. D. şi P. R. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfiinţarea sentinţei civile nr. 14499 pronunţată în data de 31 octombrie 2007 de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  2802/215/2007 ce are ca obiect partaj succesoral, prin care s-a luat act de tranzacţia încheiată  de moştenitorii defuncţilor G. G. şi G. A.Reclamantul a solicitat restabilirea  stării de indiviziune şi excluderea de la masa partajabilă  a suprafeţei de 2000 m.p. teren extravilan menţionat în titlul de proprietate nr. 3656/5 iulie 2006, situat în tarlaua 1, parcela  26/3, având ca vecinătăţi:  la N-DE 30/9, la V- DS 805/1, la S-Ghiţă Tudor, la E-Islicaru Dumitru, iar în locul acestei suprafeţe de teren, în masa partajabilă să fie luat în calcul ori preţul încasat de la pârâtă la acea dată, ori valoarea actuală a terenului.În cazul în care terenul nu va fi exclus de la masa partajabilă reclamantul a solicitat ca terenul să fie atribuit în lotul pârâtei D.E., iar ceilalţi coindivizari să primească sultă.

Prin sentinţa civilă  nr. 3765/12.03.2012 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 19766/215/2008, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant  în contradictoriu cu pârâţii , ca inadmisibilă, cu motivarea nu sunt îndeplinite  condiţiile acţiunii pauliane, respectiv reclamantul nu are calitatea de creditor în cauză.Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul , criticând-o pentru netemeinicie şi  nelegalitate.

 Prin Decizia civilă nr.  54/2013 pronunţată la data de 23 Ianuarie 2013  de Tribunalul Dolj, în dosarul nr.  19766/215/2008,  s-a dispus  admiterea recursului formulat de recurentul reclamant împotriva sentinţei civile nr. 3765/12.03.2012 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  19766/215/2008, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei  spre rejudecare  primei instanţe.

Prin  sentinţa civilă nr. 6123 din 10 mai 2017 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 19766/215/2008*, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de  reclamantul N G. I., împotriva pârâţilor  D. E., G. G.,  G. E., M. C., G. C., S. M. și P. R.

A fost dispusă revocarea în parte a tranzacţiei judiciare intervenite între părţi şi consfinţită prin sentinţa civilă nr.14499/31.10.2007 a Judecătoriei  Craiova, în ceea ce priveşte suprafaţa de 2000 mp de teren situat în Craiova, cartier Şimnicu de Jos, strada Bâlceşti, nr. 80, fost T1, P 26/3.

S-a dispus repunerea părților în situaţia anterioară încheierii tranzacţiei revocate în parte, în sensul că s-a restabilit starea de indiviziune a suprafeţei de 2000 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B, nr. 80, fost A fost respins petitul având ca obiect excluderea  de la masa partajabilă a terenului în suprafaţa de 2000 mp , ca neîntemeiat.

S-a dispus  atribuirea în lotul pârâtei D. E. a suprafetei de 348 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B., nr. 80, fost T1, P 26/3, pe care este edificată construcţia reclamantului cu destinaţie locuinţa, având ca vecinătăţi: N-Loturile 1,2,3,4,5,6 şi 7, E- Loturile 1,2,3,4,5,6 şi 7 , S- Loturile 1,2,3,4,5,6 şi 7 , V- Drum 805/1, astfel cum aceasta  suprafaţă a fost delimitată  între punctele 2-3-89-51-50-99-19-6-7-2 din anexa nr.7 la completarea raportului de expertiză judiciară specialitatea  topografie şi cadastru, întocmit de expertul M. I.

S-a dispus  atribuirea în indivizuine pârâţilor  a suprafeţei de 1 727 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B, nr. 80, fost T1, P 26/3, având ca veicinătăţi: N- Drum 805/1 şi  lotul 8 atribuit pârâtei D. E., E-I. D., S-G. T. şi lotul 8 atribuit pârâtei D. E., V- Drum 805/1 şi  lotul 8 atribuit pârâtei D. E., suprafaţă  delimitată  între punctele 2-8-1-9-18-38-37-36-35-33-32-31-99-50-51-98-3-2 din anexa nr.7 la completarea raportului de expertiză judiciară specialitatea  topografie şi cadastru, întocmit de expertul M. I.

Au fost obligaţi pârâţii  la plata către reclamant a cheltuiellor de judecată în cuantum de 2935 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi onorariile de experţi.

În acest context  a fost  promovată acţiunea revocatorie  împotriva tranzacţiei judiciare intervenite între pârâţi  şi consfinţită prin sentinţa civilă nr.14499/31.10.2007 a Judecătoriei  Craiova, în ceea ce priveşte suprafaţa de 2000 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B., nr. 80, fost T1, P 26/3.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul , criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

 Prin decizia nr. 1187/30.05.2018, pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia I Civilă, în dosarul nr. 19766/215/2008*, a fost admis apelul formulat şi a fost schimbată sentinţa atacată în sensul că:.

S-a dispus  atribuirea în lotul pârâtei D. E. a suprafetei de 696 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B., nr. 80, fost T1, P 26/3, pe care sunt edificate construcţia reclamantului cu destinaţie locuinţa şi anexe gospodăreşti, având ca vecinătăţi: N şi E – lot comun al pârâţilor G. G., G. E., M. C., G. C., S. M, G. D. şi P  R),  S – G. T., V - Drum 805/1, astfel cum aceasta suprafaţă a fost delimitată între punctele 2-3-4-35-33-32-31-19-6-7-2 in anexa nr.3 la raportul de expertiză judiciară specialitatea  topografie şi cadastru, întocmit de expertul M. I.

A dispus atribuirea în indiviziune pârâţilor G. G., G. E., M. C., G.C., S. M., G. D. şi P.  R. a suprafeţei de 1 379 mp de teren situat în Craiova, cartier Ş. de J., strada B., nr. 80, fost T1, P 26/3, având ca veicinătăţi: N- Drum 805/1, E-Işlicaru Dumitru, S - Ghiţă Tudor şi lotul atribuit pârâtei D. E., V- Drum 805/1 şi  lotul  atribuit pârâtei D. E., suprafaţă delimitată  între punctele 2-3-4-35-37-38-18-9-1-8-2 in anexa nr.3 la raportul de expertiză judiciară specialitatea topografie şi cadastru, întocmit de expertul M. I.

A obligat pe pârâta D. E. să plătească pârâţilor G. G., G. E., M. C., G. C., S. M., G. D. şi P.  R. o sultă în valoare de 17.400 lei.A păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate.A admis în parte cererea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată si obligă pe intimaţi la plata către apelant a sumei de 1010 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Primul motiv de apel viza chiar calificarea dată căii de atac, această critică fiind soluționată prin calificarea căii de atac ca fiind apel în loc de recurs, cum greșit a indicat instanța de fond în dispozitivul sentinței atacate.

Nu a fost fondat motivul de apel referitor la nelegalitatea sentinței apelate în sensul că a fost dată cu încălcarea/aplicarea greșită a disp. art. 975 și 785 teza a doua Cod civil și art. 6739C.proc.civ.

În mod corect, prin aplicarea dispozițiilor legale incidente la starea de fapt a rezultat din probele administrate, instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea cu succes a unei acțiuni pauliene având ca obiect revocarea unei tranzacții încheiate în scopul fraudării reclamantului creditor. În mod judicios tranzacția a fost revocată doar în ceea ce privește terenul în suprafață de 2000 mp pentru care reclamantul justifică calitatea de creditor, prin încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare cu pârâta D.E.

Au fost considerate nefondate și criticile ce au vizat respingerea petitului având ca obiect excluderea de la masa partajabilă a terenului în litigiu, în suprafață de 2000 mp. Acest teren a rămas în proprietatea comună a pârâților, chiar dacă unul dintre coproprietari s-a obligat să-l vândă reclamantului, promisiune pe care nu și-a îndeplinit-o. A exclude acest teren din masa partajabilă ar presupune că acesta a ieșit din patrimoniul dobândit de pârâți pe calea succesiunii legale, doar prin voința unui  coproprietar, ce îmbracă forma unui înscris sub semnătură privată, fapt ce contravine practicii judiciare constante în acest sens.

Critica vizând necesitatea atribuirii în lotul pârâtei D. E. a unei suprafețe de teren mai mari, corespunzătoare terenului aferent construcțiilor edificate de reclamant pe terenul în litigiu, este întemeiată. Deși instanța de fond a reținut în mod corect existența unei conveniențe frauduloase în sensul că pârâții au cunoscut despre încheierea antecontractului, că terenul este în posesia reclamantului care a edificat pe teren construcții fără vreo opoziție din partea acestora, precum și faptul că se impune atribuirea în patrimoniul debitoarei D.E.a unei suprafețe de teren în măsura necesară valorificării creanței creditorului reclamant, în sensul de a i se asigura posibilitatea exercitării drepturilor asupra construcțiilor edificate cu bună-credință, totuși  a atribuit pârâtei debitoare  doar suprafața de 348 mp, deși din cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit de expert M. I. rezultă că terenul aferent construcțiilor edificate de reclamant și necesar unei normale exploatări a acestora este în suprafață de 696 mp.

Tribunalul a apreciat că prin atribuirea în lotul pârâtei D. E., care s-a obligat față de reclamant la înstrăinarea terenului de 2000 mp deținut în coproprietate alături de ceilalți pârâți, a unei suprafețe de teren de 696 mp, astfel cum a fost identificată în anexa nr.3 la raportul de expertiză judiciară specialitatea  topografie şi cadastru, întocmit de expertul M. I. s-a asigurat posibilitatea exercitării efective a dreptului de folosință asupra construcțiilor edificate de reclamant cu bună credință pe terenul în litigiu. Drept urmare, ca o consecință a revocării parțiale a tranzacției ce a pus capăt partajului dintre părți, statuând în echitate, tribunalul a atribuit acestei pârâte terenul în suprafață de 696 mp, delimitat între punctele 2-3-4-35-33-32-31-19-6-7-2 în anexa nr.3, iar diferența de teren va fi atribuită în indiviziune celorlalți copartajanți (dat fiind faptul că acest aspect nu a fost contestat de pârâți prin declararea unei căi de atac), pârâta D. E, urmând a plăti celorlalți pârâți o sultă corespunzătoare valorii cu care terenul atribuit depășește mărimea părții ce i se cuvenea.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul reclamant N. G. I. solicitând admiterea recursului cu cheltuieli de judecată , modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul în care să se dispună desfiinţarea în tot a sentinţei civile de partaj succesoral nr. 14499 din 31.10.2007 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr.. 2802/215/2007 şi într-o prima teză excluderea de la masa partajabilă a suprafeţei de 2000 mp teren extravilan ce se găseşte în titlul de proprietate nr. 3656/05.07.2006, situat în Tarlaua 1, parcela 26/3 în locul acestei suprafeţe luându-se în calcul la masa partajabila, fie preţul încasat de pârâta D. E. la acea dată , fie valoarea suprafeţei de teren , avându-se în vedere că acest teren este proprietatea recurentului reclamant şi că acesta a fost de bună credinţa la achiziţionarea acestui teren , iar intr-o teza subsidiară, suprafaţa de 2000 mp , mai sus menţionată să fie atribuită în lotul pârâtei D. E. , urmând ca ceilalţi coindivizari să primească sultă .

Într-o altă teză subsidiară, a solicitat ca suprafaţa aferentă casei de locuit să fie atribuită în lotul pârâtelor D. E. şi S. M. ce deţin împreună suprafaţa de 696 mp  conform uneia din variantele 1-4 din Raportul de expertiza întocmit de M. I., suprafeţe pentru care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare în situaţia în care paratele nu vor merge să încheie actul de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Recurentul reclamant a arătat că hotărârea este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 8 Cod Proc. Civila, respectiv instanţa de fond a interpretat greşit înscrisul sub semnătură privată denumit chitanţă, întrucât pârâta D. E., primind preţul de 5.000.000 lei vechi, a împărţit banii cu sora sa, S. M., care a şi semnat chitanţa, echivalând practic cu o achiesare a acesteia din urmă la vânzarea realizată prin chitanţa de mână, ce privea şi partea sa indiviză.

Totodată, a arătat că hotărârea este nelegală, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşita a art. 975 Cod Civil art. 785 teza a 2-a Cod Civil şi 673 indice 9 Cod Proc. Civilă , aceste aspecte încadrându-se în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct 9 Cod Proc. Civila.

La data la care s-a încheiat antecontractul denumit chitanţă cu pârâta D. E., recurentul reclamant a achitat personal şi integral preţul terenului. De la data încheierii antecontractului a intrat în posesia terenului pe care a construit o casă cu etaj, posesie pe care a deţinut-o în mod neîntrerupt şi netulburat şi a plătit impozitele aferente atât pe casă cât şi pe teren, inclusiv pe anul 2017.

Deşi toţi coindivizarii din proces cunoşteau de existenţa antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâta D. E., aceştia au făcut o înţelegere frauduloasă prin care au convenit să pună capăt stării de indiviziune printr-o tranzacţie în care doar o suprafaţa de 335 mp din cei 2000 mp care i-au fost înstrăinaţi a căzut în lotul pârâtei D. E .

Caracterul fraudulos al tranzacţiei a reieşit în mod clar din modul de împărţire în cadrul tranzacţiei al suprafeţelor de teren care au constituit masa succesorală. Astfel , a arătat recurentul reclamant, că s-au fragmentat în mod intenţionat suprafeţele de teren intravilan în parcele în suprafaţă de 90 mp, 80 mp, 140 mp, 150 mp, suprafeţe pe care nu pot fi executate nici un fel de construcţii urmărindu-se fraudarea intereselor sale.

A mai precizat recurentul reclamant  că prin această tranzacţie a suferit un prejudiciu foarte mare, mai ales având în vedere ca pe acest teren a edificat în anul 2000 o casă compusă din parter şi etaj . Cu atât mai mult S. M. a fost de acord cu vânzarea cotei sale părţi în condiţiile în care ea a scris chitanţa şi a semnat-o în calitate de martor

În condiţiile în care chiar instanţa de fond a reţinut convenienţa frauduloasa a pârâtelor G. G.,G. E., M. C., G. C., S. M. , G. D. şi P. R., în complicitate cu debitoarea D. E. la fraudarea intereselor recurentului reclamant, instanţa nu a admis decât în parte cererea de revocare a tranzacţiei, hotărârea fiind nelegală din acest punct de vedere, respectiv dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 975 Cod Civil, art. 785 teza a 2-a Cod Civil şi 673 indice 9 Cod Proc. Civila, dispoziţii ce au privit înţelegerea frauduloasă, modul de ieşire din indiviziune cu criteriile aferente, condiţiile în care se poate solicita şi obţine desfiinţarea unei tranzacţii, această convenienţă frauduloasă a rezultat din împrejurările de fapt reţinute prin sentinţa civilă nr. 9688/10.06.2009 şi decizia civilă nr. 51/29.01.2010 a Tribunalului Dolj, prin care s-a reţinut că pârâtele aveau cunoştinţă despre încheierea antecontractului, că terenul se află din acel moment în posesia reclamantului care a şi edificat pe terenul respectiv construcţii fără ca pârâtele să fi tulburat posesia şi să se fi opus la edificarea construcţiilor, reţinând astfel buna credinţă a promitentului-cumpărător în exercitarea posesiei asupra terenului şi edificarea construcţiilor.

Având in vedere motivele invocate, recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului cu cheltuieli de judecată, în drept invocând prevederile art. 304 si 304 indice 1 CPC .

 Examinând decizia atacată, prin prisma criticilor invocate, Curtea a apreciat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată recurentul reclamant a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să desfiinţeze sentinţa civilă nr.14499/31.10.2007 a Judecătoriei Craiova prin care s-a luat act de tranzacţia încheiată de moştenitorii defuncţilor G. G. şi A. ,restabilirea stării de indiviziune şi excluderea de la masa partajabilă a suprafeţei de 2000 mp teren extravilan menţionat în TDP 3656/5.07.2006 T1 P26/3 sau in subsidiar terenul să fie atribuit pârâtei D. E.

Prin sentinţa civilă nr.6123/10.05.2017 Judecătoria Craiova a admis în parte această cerere ,a dispus revocarea în parte a tranzacţiei intervenite între pârâţi şi consfiinţită prin sentinţa civilă 14499/31.10.2007 a Judecătoriei Craiova în ceea ce priveşte suprafaţa de 2000 mp teren situat în T.1 P 26/3 ,repunând pârâţii în situaţia anterioară încheierii tranzacţiei revocate în parte în sensul că a restabilit starea de indiviziune a suprafeţei de 2000 mp ,a respins petitul având ca obiect excluderea de la masa partajabilă a acestei suprafeţe şi a atribuit pârâtei D. E. o suprafaţă de 348 mp din acest teren ,pe care este edificată construcţia reclamantului.Prin decizia 1187/30.05.2018  a Tribunalului Dolj a fost schimbată în parte sentinţa în sensul că în lotul părâtei D. E. a fost atribuită suprafaţa de 696 mp teren pe care sunt edifficate construcţia reclamantului cu destinaţie de locuinţă şi anexe gospodăreşti.

Prin recursul formulat recurentul a invocat aplicarea greşită a dispoziţiilor art.975 Cod Civil ,785 teza a II a Cod Civil şi 673  ind.9 cod procedură civilă.

Potrivit art.785 al.II Cod Civil creditorii unuia dintre coîmpărţitori ,nu pot să atace o împărţeală săvârşită ,afară numai dacă s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia lor.

Conform art.975 Cod Civil creditorii pot ataca actele viclene făcute de debitori în prejudiciul drepturilor lor.

Cele două temeiuri juridice au fost aplicate în cauză ,reclamantului fiindu-i admisă acţiunea revocatorie pusă la îndemâna creditorului  pentru conservarea patrimoniului debitoarei sale D. E.

Sub aspectul efectelor sale acţiunea revocatorie conduce la „desfiinţarea actului întocmai ca şi acţiunea în anulare”cu singura deosebire că această „desfiinţare”profită doar creditorului reclamant.

S-a constatat de către instanţele de fond că partajul voluntar s-a încheiat de conivenţă între pârâţi ,în fraudarea creditorului reclamant ,cu privire la suprafaţa de 2000 mp teren situat în T1 P26/3,deşi moştenitorii defuncţilor cunoşteau de existenţa antecontractului de vânzare cumpărare încheiat cu acesta de către pârâta D. E.

În raport de aceste aspecte creditorul reclamant a obţinut ,în condiţiile şi limitele prevăzute de art.975 Cod Civil ,revocarea partajului voluntar încheiat între părţi cu privire la suprafaţa de 2000 mp.

Prin revocarea parţială a actului de partaj cu privire la suprafaţa de 2000 mp ,toţi moştenitorii defuncţilor au revenit la situaţia anterioară revocării anume la starea de indiviziune pentru terenul pentru care s-a dispus revocarea parţială şi care a constituit obiectul antecontractului de vânzare cumpărare.

Ca urmare ,în mod corect şi legal instanţele de fond au respins cererea de excludere de la masa partajabilă a suprafeţei de 2000 mp ,repunerea în situaţia anterioară partajului revocat fiind aceea a revenirii bunului în partimoniul comun al moştenitorilor.

Într-adevăr pârâta D. E. este debitoarea reclamantului ca urmare a încheierii antecontractului de vânzare cumpărare având ca obiect suprafaţa de 2000 mp.

Această debitoare se află în indiviziune cu ceilalţi pârâţi ,moştenitori ai bunului,care nu sunt debitori ai reclamantului.

Faptul că acţiunea de împărţeală a suprafeţei de 2000 mp a fost declanşată ca urmare a revocării tranzacţiei de către creditorul reclamant nu înlătură criteriile de atribuire enumerate de dispoziţiile art.673 ind.9 cod procedură civilă.

Din considerentele hotărârilor atacate Curtea reţine că dispoziţiile art.673 ind 9 cod procedură civilă au fost aplicate în cauză,explicându-se de asemenea că la formarea loturilor s-a avut în vedere şi posibilitatea ca în urma atribuirii terenului să se valorifice şi creanţa creditorului.

Prin urmare pretenţia recurentului ca  suprafaţă de 2000 mp aflată în indiviziune să fie atribuită în întregime debitoarei pârâte nu are nici un temei legal ,altfel s-ar considera că într-o asemenea situaţie ,modalitatea partajului este prestabilită şi acţionează peste normele de procedură,ceea ce este inadmisibil.

Modalitatea în care instanţele de fond au înţeles să realizeze lotizarea ţinând seama de criteriile prevăzute de art.673 ind .9 cod procedură civilă,care nu sunt limitative,este o problemă de apreciere a judecătorilor ce nu poate fi analizată în recurs ,în acest caz nefiind o critică de nelegalitate.

În consecinţă ,în baza art.312 cod procedură civilă recursul formulat a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare