Anulare proces verbal de contravenţie

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2605/2014

Şedinţa publică de la 13 Noiembrie 2014

Obiectul cauzei:anulare proces verbal de contravenţie

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, judeţul Argeş, la data de 04 septembrie 2012 şi înregistrată sub numărul 17544/280/2012 din data de 04 septembrie 2012, petenta S.C. G.I.  S.R.L. cu sediul în (…), a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria (...) din data de 17 august 2012 încheiat de ISCTR – Reg VII Prahova, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună anularea actului de sancţionare şi exonerarea sa de plata amenzii ce i-a fost aplicată.

În motivarea plângerii sale în termen legal formulată, petenta a arătat că activitatea de transport ce o efectua pentru beneficiarul SC S. S. SRL (nemenţionat în procesul verbal) o desfăşura în temeiul contractului de  locaţiune nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012, contract pe care l-a prezentat agentului constatator, că o dată cu contractul, a prezentat organului constatator şi tabelul nominal cu persoanele din maşină, precum şi documentele maşinii, poliţa de asigurare, licenţa de operator de transport public, etc.

În baza contractului, petenta transporta persoanele menţionate în tabelul nominal, la diferite puncte de lucru în cadrul unităţii beneficiarului, din şi înapoi la unitate.

Licenţa de traseu „deficienţă” stabilită de agentul constatator, este obligatorie  din punctul său de vedere atunci când operatorul de transport rutier efectuează transport rutier naţional, contra cost, de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale, pe un anumit traseu, conform programului de transport, O.G. nr. 27/2011, art.3. pct. 22.

Petenta mai arată că în cazul său, activitatea de transport derulată în baza  contractului de închiriere nr. 54/2012, nu poate fi clasificată,  în categoria serviciilor regulate speciale, pe un anumit traseu şi conformă unui anumit program  de transport. Activitatea este derulată în baza unui contract civil, (contract inexistent în cazul activităţii operatorilor de transport rutier). În această calitate a închiriat două maşini beneficiarului împreună cu şoferul, maşina şi şoferul fiind în întregime la dispoziţia (locatarului) beneficiarului pe timpul programului de lucru al acestuia.

În susţinerea plângerii sale petenta a depus la dosar, în copie, procesul verbal  de contravenţie.

Ulterior, petenta a solicitat, iar instanţa i-a încuviinţat în dovedirea plângerii formulate, proba cu acte şi martori.

La data de 14 ianuarie 2013, intimata a formulat şi depus la dosar întâmpinare  solicitând respingerea plângerii.

Intimata a susţinut că la momentul controlului microbuzul cu  numărul de înmatriculare (...) efectua un transport rutier public de persoane, contra cost şi nu în cont propriu. Din copiile actelor microbuzului înmatriculat  sub numărul (...) (utilizator S.C. G.I.  S.R.L.), contractul de închiriere  nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012 (beneficiar S.C. S. S. S.R.L. şi  furnizor S.C. G.I.  S.R.L.) şi tabelul nominal (cu angajaţii S.C. S. G. S.R.L transportaţi la momentul controlului) se poate observa că este vorba de un transport contra cost de persoane.

Totodată, intimata solicită a se reţine că petenta S.C. G.I.  S.R.L,  înainte de întocmirea  procesului verbal atacat ((...) din data de 17 august 2012) aceasta a mai fost sancţionată de mai multe ori tot pentru încălcări ale prevederilor legislaţiei în  domeniul transporturilor.

Faţă de cele mai sus menţionate, intimata arată că, este indubitabil faptul că în  sarcina societăţii contraveniente se poate reţine cel puţin o culpă gravă cu  privire  la modul în care aceasta îşi selectează şi instruieşte conducătorii auto, cu privire la modul în care aceasta înţelege să  asigure respectarea prevederilor legale astfel că intimata a solicitat respingerea plângerii formulate de petentă şi menţinerea ca fiind legal şi temeinic a procesului verbal de contravenţie.

Intimata a invocat în drept, prevederile art. 115-118 Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravenţiilor cu modificările ulterioare, O.G. nr. 27/2011 şi H.G. nr.69/2012.

În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, s-a solicitat de către intimată judecarea cauzei în lipsă.

La dosarul cauzei s-au depus, alăturat plângerii actele care au stat la baza  întocmirii procesului verbal de constatare a contravenţiei (filele 21-25).

Prin sentinţa civilă nr. 349 din data de 16 ianuarie 2013, pronunţată de  Judecătoria Piteşti, judeţul Argeş, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, judeţul Argeş, ca instanţă competentă  din punct de vedere teritorial, având în vedere locul săvârşirii contravenţiei menţionat în actul de sancţionare - DN 73, localitatea Piscani, judeţul Argeş.

Pe rolul Judecătoriei Câmpulung, cauza a fost înregistrată la data de 23  ianuarie 2013, sub numărul 17544/280/2012.

Petenta a solicitat şi instanţa a încuviinţat audierea în calitate de martor a numitului (...) , persoană ce conducea la data controlului autovehiculul menţionat în actul de sancţionare.

De asemenea, petenta a depus la dosar actele menţionate în borderoul de la  fila 15, respectiv bonuri de transport şi licenţele de transport.

Prin sentinţa civilă nr. 958 pronunţată de Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş la data de 29 aprilie 2013, instanţa a admis plângerea formulată de petenta S.C. G.I.  S.R.L. împotriva procesului verbal de contravenţie seria (...) din 17.08.2012 încheiat de intimatul Inspectoratul de Stat Pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR, cu sediul în Bucureşti, a anulat procesul verbal de contravenţie mai sus arătat şi exonerată petenta de plata amenzii în sumă de 18.000 lei ce i-a fost aplicată în baza acestuia, pentru contravenţia prev. de art. 3 pct. 1 din H.G. nr. 69/2012.

Prin decizia civilă nr. 301 din data de 06 februarie 2014 pronunţată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă, a fost admis recursul declarat de intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR Bucureşti casată sentinţa şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

În considerentele deciziei de casare, s-a reţinut, având în vedere actele şi lucrările dosarului precum şi sentinţa civilă recurată prin prisma criticilor formulate de recurentul - intimat că recursul acestuia este fondat.

Astfel, în ceea ce priveşte excepţia de nulitate a recursului invocată de petentă tribunalul, a avut în vedere prevederile art. 137 alin.1 Cod procedură civilă  – potrivit cu care instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii, a analizat-p cu prioritate şi a reţinut că este neîntemeiată şi a respins-o.

Potrivit prevederilor art. 306  alin.1 şi 2 Cod procedură civilă  recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 2. Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs care însă nu este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.

În cauza de faţă, tribunalul a reţinut contrar susţinerilor intimatei petente -  că recurentul a arătat în concret criticile aduse sentinţei şi a învederat tribunalului şi aspectele legate de motivarea instanţei de fond pe care a apreciat-o deficitară prin urmare, recurentul a combătut soluţia instanţei de fond sub toate aspectele aşa încât excepţia nulităţii recursului invocată de petentă nu se confirmă, motiv pentru care a respins-o în temeiul textului de lege sus menţionat.

Cât priveşte recursul declarat, s-a reţinut din conţinutul înscrisului depus la fila 5 (dosar de fond) reprezentând procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei  seria (...) încheiat la data de 17 august 2012, că petenta SC G.I.  SRL Bucureşti a fost sancţionată cu amendă în sumă de 18.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 3 din H.G. nr. 69/2012, constând în aceea că la data de 04 aprilie 2012, autovehiculul destinat transportului de persoane cu numărul de înmatriculare (...) , deţinut şi utilizat de petentă, condus la data controlului de şoferul (...), transporta un grup de  muncitori, conform tabelului anexă la contractul nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012, încheiat între transportator şi beneficiar, fără ca şoferul să poată prezenta un document de transport valabil, licenţă de traseu pentru tipul de transport pe care îl executa.

Martorul (...) , audiat în faţa instanţei de fond a arătat că lucrează pentru petentă fără să fie angajat al acesteia si la data de 04.03.2012 efectua transporturi în beneficiul petentei, în sensul că transporta muncitori către diferite puncte de lucru şi îi aducea înapoi seara la terminarea  lucrului. Tot  martorul a arătat că la data controlului deţinea un tabel cu datele de identificare ale persoanelor care erau transportate  în interiorul şantierelor şi de asemenea că a prezentat organului de control licenţa de transport, contractul, tabelul cu muncitorii, bonul de transport cu care justifica traseul parcurs şi km parcurşi, iar foaia de parcurs era întocmită la înapoiere (fila 13 dosar fond).

 La dosarul cauzei petenta a depus o serie de înscrisuri reprezentând licenţe de traseu, grafic de circulaţie al licenţei de traseu,  înscrisuri pe care instanţa de fond nu le-a avut în vedere la aprecierea situaţiei de fapt şi de drept, iar în considerentele sentinţei recurate a reţinut numai că în raport de depoziţia martorului audiat există dubii în ceea ce priveşte existenta faptei şi îndeplinirea celorlalte condiţii constitutive care să atragă răspunderea contravenţională  or, sub acest aspect tribunalul a reţinut că prima instanţă trebuia să stabilească în mod clar în raport de întreg probatoriul administrat în cauză dacă fapta există şi dacă sancţiunea a fost corect aplicată şi individualizată în raport de situaţia de fapt reţinută, aşa încât s-a apreciat că instanţa de fond a lăsat neanalizate aceste aspecte şi s-a limitat numai la a aprecia existenţa dubiului, tribunalul reţinând că prin modul în care a soluţionat cauza prima instanţă nu a cercetat fondul litigiului, iar în temeiul art. 304 pct. 9 şi 312 Cod de procedură civilă, a admis recursul intimatului şi a casat sentinţa, trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Pe rolul acestei instanţe, cauza a fost înregistrată la data de 14 martie 2014  sub numărul 17544/280/2012*.

Prin încheierea de şedinţă din data de 06 mai 2014, având în vedere actele dosarului şi probele solicitate de apărătorul societăţii, anume proba cu înscrisuri şi reaudierea martorului (...) , instanţa a apreciat că nu se impune reaudierea acestui martor în raport de depoziţia sa aflată la dosar, admiţând numai cererea de depunerea înscrisurilor.

În şedinţa publică din data de 03 iunie 2014, s-a depus la dosarul cauzei de  către petentă un înscris, în copie, ce reprezintă extrasul disp. hotărârii CEDO din data de 04 octombrie 2007 – definitivă la data de 31 martie 2008, dată în cauza Anghel împotriva României, şi un alt înscris filele 19-20 dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 1179/03.6.2014, pronunţată de Judecătoria  Câmpulung a fost respinsă plângerea contravenţională plângerea formulată de petenta S.C. G.I.  S.R.L. cu sediul în Bucureşti, str. Ceahlăul, nr.7, bl.38 A, sc. A, et. 5, ap. 27, sector 6, CUI RO 2838160 împotriva procesului verbal de contravenţie seria (...) din 17.08.2012 încheiat de intimatul Inspectoratul de Stat Pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR, cu sediul în Bucureşti, B-dul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria (...) încheiat la data de 17 august 2012, petenta a fost sancţionată cu amendă în sumă de  18.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 3 din H.G. nr. 69/2012,  constând în aceea că la data de 04 aprilie 2012, autovehiculul destinat transportului de persoane cu numărul de înmatriculare (...) , deţinut şi utilizat de petentă,  condus la data controlului de şoferul (...) , transporta un grup de  muncitori, conform tabelului anexă la contractul nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012,  încheiat între transportator şi beneficiar, fără ca şoferul să poată prezenta un  document de transport valabil, licenţă de traseu pentru tipul de transport pe care îl executa.

 Analizând procesul-verbal contestate sub aspectul legalităţii, instanţa a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi 17  din O.G. nr. 2/2001, referitoare la menţiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În ceea ce priveşte lipsa unui martor în prezenţa căruia să se încheie procesul verbal (având în vedere că a fost întocmit la o dată ulterioară în lipsa reprezentantului petentei), instanţa a reţinut că nu constituie un motiv de nulitate absolută din cele prevăzute de art.16 şi 17 din OUG 2/2001 şi unul de nulitate relativă, ce ar putea fi invocat dacă s-ar fi adus vreo vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului contravenţional.

Cu privire la temeinicia procesului - verbal, instanţa a constatat că potrivit dispoziţiilor art. 40 şi 42 din OG nr. 27/2011,  la art.40  este prevăzut transportul rutier contra cost - transport rutier de mărfuri şi/sau persoane efectuat contra plată, prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii; iar la art. 42 prevede transportul rutier în cont propriu de persoane - transportul rutier efectuat în scopuri necomerciale şi nonprofit de către o persoană fizică sau juridică cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 2 pct. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009.  Art.51 din OMTI nr. 980/2011 defineşte în alin.1 că, „Transportul rutier în cont propriu de persoane se efectuează de către întreprinderi de transport rutier în cont propriu numai cu autobuze la bordul cărora se află pe toată durata transportului o copie conformă a licenţei comunitare  precum şi licenţa de traseu sau documentul de transport al serviciilor ocazionale după caz.”

Potrivit susţinerilor petentei, confirmate de depoziţia martorului audiat în  cauză şi de actele aflate la filele 15-30, la data controlului efectua un transport de muncitori, în cadrul şantierului  organizat în zona respectivă, în diferite puncte de lucru, în temeiul contractului de  locaţiune nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012 (filele 19-20 dosar).

La momentul controlului, potrivit depoziţiei martorului Martorul (...) , audiat în faţa instanţei de fond a arătat că lucrează pentru petentă fără să fie angajat al acesteia si la data de 04.03.2012 efectua transporturi în beneficiul petentei, în sensul că transporta muncitori către diferite puncte de lucru şi îi aducea înapoi seara la terminarea  lucrului. Tot  martorul a arătat că la data controlului deţinea un tabel cu datele de identificare ale persoanelor care erau transportate  în interiorul şantierelor şi de asemenea că a prezentat organului de control licenţa de transport, contractul, tabelul cu muncitorii, bonul de transport cu care justifica traseul parcurs şi km parcurşi, iar foaia de parcurs era întocmită la înapoiere (fila 13 dosar fond).

Chiar dacă transportul se efectua în baza contractului de locaţiune nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012, pentru S. G. SRL, firma ce deţinea licenţa pentru transport era SC G.I.  SRL Bucureşti, iar transportul se efectua de către o întreprindere de transport rutier cu autobuze ce trebuiau să deţină la bord pe toată durata transportului o copie conformă a licenţei comunitare precum şi licenţa traseului pe care îl urma zilnic.

În intervalul ce a trecut de la control până la încheierea procesului verbal, petentei i s-a dat posibilitatea să depună actele necesare, respectiv, licenţa de traseu – pentru traseul pe care îl parcurgea (conform depoziţiei martorului (...)  fila 13 ds.) zilnic timp de 3 luni pe un traseu fix de la podul uzinei Dacia la diferite puncte de lucru pe DN 72 A, cu muncitorii.

La dosarul cauzei petenta a depus o serie de înscrisuri reprezentând licenţe de traseu, grafic de circulaţie al licenţei de traseu,  însă nu a depus licenţa pentru acest traseu, ci pentru alte trasee.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta  S.C. G.I.  S.R.L, care susţine că sentinţa este netemeinică şi nelegală (art.3041 şi art.304 pct.-9 Cod pr.civilă), pentru că:

1. Instanţa a reţinut corect că nesemnarea procesului verbal de către un martor este sancţionată cu nulitatea relativă, însă a apreciat greşit că  recurenta  nu a fost prejudiciată.

Dovada prejudiciului constă în amenda aplicată.

2. Recurenta efectua transport  „serviciu ocazional” în baza contractului de închiriere nr.54/16.01.2012, pentru SC S. S. SRL, pe rute prestabilite, cu muncitori,  în cadrul şantierului.

Instanţa s-a raportat greşit la art.2 pct.5 din  Regulamentul (CE) nr.1073/2009 şi la art.51 din OMTI nr.980/2011, care reglementează transportul  în cont propriu, pentru că recurenta efectua transport fără cost.

3. Transportului de persoane prin servicii ocazionale îi sunt aplicabile prev.art.5  pct.5 din HG 69/2012 , care vizează  necompletarea/completarea necorespunzătoare a foii de parcurs de către operatorul de transport rutier, iar sancţiunea este cea prev.de art.8  alin.1 din HG 69/2012, respectiv amenda între 3000 – 6000 lei.

4. Recurenta nu trebuia să aibă foaie de parcurs şi nici licenţă de traseu,  pentru că transporta muncitori,  nu călători.

5. Prin HG 76/14.02.2014,  cuantumul amenzilor a fost redus la jumătate, indiferent de gravitatea faptei, recurenta putând să primească şi avertisment.

Examinând actele dosarului şi sentinţa recurată, tribunalul va reţine:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria (...) încheiat la data de 17 august 2012,  recurenta petenta a fost sancţionată cu amendă în sumă de  18.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 3 din H.G. nr. 69/2012,  constând în aceea că la data de 04 aprilie 2012, autovehiculul destinat transportului de persoane cu numărul de înmatriculare (...) , deţinut şi utilizat de recurenta petentă,  condus la data controlului de şoferul (...) , transporta un grup de  muncitori, conform tabelului anexă la contractul nr. 54 din data de 16 ianuarie 2012,  încheiat între transportator şi beneficiar, fără ca şoferul să poată prezenta un  document de transport valabil, licenţă de traseu pentru tipul de transport pe care îl executa.

Motivele 2-4  de recurs sunt nefondate.

Conform art.3 pct.1 din HG 69/2012, în forma în vigoare la data săvârşirii faptei (04.04.2012),  constituie încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.1071/2009, ale Regulamentului (CE) nr.1072/2009 şi ale Regulamentului (CE) nr.1073/2009 precum şi ale OG 27/2011 şi constituie contravenţie ,  dacă acestea nu au fost săvârşite  în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale,  să constituie infracţiuni: efectuarea transportului rutier sau a activităţilor conexe transportului rutier,  fără a deţine licenţă de transport,  licenţă comunitară, certificat de transport în cont propriu,  licenţă pentru activităţi conexe transportului rutier,  licenţă de traseu, autorizaţie de transport internaţional şi/sau documentul de transport specific tipului de transport efectuat,  ori transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate efectuat în alte zile  şi la alte ore decât cele înscrise în graficul de circulaţie, după caz.

Potrivit art.6 alin.2 lit.a din  HG 69/2012,  contravenţia prev.la art.3 pct.1 din HG 69/2012,  se sancţionează cu amendă între 14.000 – 18.000 lei.

Conform  contractului nr.54/16.01.2012 (f.24),  recurenta S.C. G.I.  S.R.L a închiriat către SC S. S. SRL autovehicule împreună cu deservanţii aferenţi,  pentru perioada 16.01.2012 – 31.12.2012,  pentru un tarif de 300 lei/zi.

(...) , conducătorul autovehiculului înmatriculat sub nr. (...) , a fost audiat ca martor,  relatând că la data  controlului în trafic,  transporta  16 muncitori în interiorul şantierelor, iar  reprezentanţii intimatului organ constatator i-au spus că trebuia să aibă  autorizaţie pentru transport, însă patronul i-a comunicat telefonic că nu are nevoie de  o astfel de autorizaţie.

Martorul a precizat că atunci când venea cu muncitorii de la Bucureşti şi îi ducea înapoi,  întocmea foaia de parcurs.

Recurenta a depus şi înscrisuri (f.15-30), respectiv licenţe de  traseu  pentru alte perioade şi grafice de circulaţie  ale licenţelor de traseu.

Controversa părţilor vizează felul transportului executat de recurentă la data sancţionării.

Din moment ce pentru autovehiculele închiriate recurenta  primea un tarif (300 lei/zi),  rezultă că  efectua un transport rutier contra cost,  iar nu cum se apără nefondat,  că era fără cost.

Prin urmare, recurenta trebuia să deţină , conform art.51 din OMTI nr.980/2011, licenţă de traseu pentru cele 3 luni în care a efectuat transport pe un traseu fix, de la Podul Uzinei Dacia la diferite puncte de lucru de pe DN 72A.

Motivul 1 de recurs este nefondat.

Lipsa  menţionării martorului în procesul verbal de contravenţie atrage nulitatea relativă a actului sancţionator, însă anularea este condiţionată  de dovedirea prejudiciului încercat prin nemenţionarea martorului.

În speţă nu s-a probat un astfel de prejudiciu, pentru că  recurenta  nu contestă fapta , ci doar încadrarea ei juridică, cu atât mai mult cu cât,  recurenta a avut deschisă şi calea plângerii contravenţionale, în care şi-a formulat toate apărările.

Motivul cinci de recurs este nefondat.

Individualizarea sancţiunii s-a realizat în raport de criteriile prev.de art.21 alin.3 din OG 2/2001,  ţinând seama că  prin însăşi norma de drept  (art.3 din HG 69/2012),  fapta imputată recurentei este clasificată în rândul celor foarte grave.

Prin urmare,  amenda în cuantum de 18.000 lei  corespunde gradului de pericol social concret al faptei.

Pentru considerentele expuse, în baza art.3041 şi art.304 pct.-9 Cod pr.civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de  petenta  S.C. G.I.  S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1179/03.6.2014, pronunţată de Judecătoria  Câmpulung în dosarul nr. 17544/280/2012*, intimat fiind  I.S.C.T.R.  - ISCTR . Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 13 Noiembrie 2014.

Domenii speta

Spete similare