Civil-plasament Participarea părinţilor la programul educaţional stabilit prin planul individualizat de protecţie în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, condiţie de încetarea a măsurii plasamentului şi reintegrarea în familie a minorului neglijat

Decizie 193 din 20.02.2020


La data de 12.08.2019, petenta CDA, în contradictoriu cu pârâta CNC, cu sediul în Craiova, b-dul N. Titulescu, nr. 22, Dolj, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună revocarea măsurii plasamentului în ceea ce îl priveşte pe minorul CNC.

Menţionează că prin sentinţa civilă nr. 2319 din 20.09.2018, Tribunalul Dolj a dispus plasamentul minorului CNC la asistentul maternal TF, pe motiv că ar fi fost surprinşi cu copilul pe stradă cerşind.

Arătă că, în acea perioadă, nu avea un loc de muncă şi nici venituri materiale pentru creşterea acestui copil.

In prezent are condiţii de locuit foarte bune, locuieşte în Craiova, iar apartamentul în care stă este dotat cu toate cele necesare unui trai decent şi are venituri financiare, întrucât s-a angajat.

Prin sentinţa civilă nr. 760/21.11.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, Secţia I Civilă – Cauze pentru minori şi familiei, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta CDA, în contradictoriu cu pârâta DGPC, ca neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 462/24.07.2018 pronunţată de Tribunalul Dolj în, rămasă definitivă prin dec. civ. nr. 2319/20.09.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petenta DGASC.

S-a dispus plasamentul în regim de urgenţă la asistentul maternal profesionist TF, pentru minorul CNC, născut în Craiova, judeţul Dolj.

Prin prezenta cerere reclamanta a solicitat revocarea măsurii dispuse pe cale de ordonanţă preşedinţială.

Tribunalul a reţinut că potrivit art. 61 din Legea 272/2004 părinţii, precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie specială prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 72 din Legea 272/2004 Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială, dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.(2)În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.(3)Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinţii sau alt reprezentant legal al copilului, precum şi copilul.

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 prevede că orice reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului, alin. (2) al aceluiaşi articol precizând că principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai acestuia, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. în conformitate cu art. 2 alin. (3) din aceeaşi lege, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Prin urmare, în toate situaţiile în care instanţa judecătorească este chemată să dispună asupra vreunei măsuri în legătură cu un minor, ceea ce primează în mod absolut este interesul superior al minorului, orice decizie dispusă de instanţa de judecată trebuind să aibă în vedere cu prioritate acest interes.

Raportând acest principiu, al interesului superior al minorului, la starea de fapt existentă în cauză, tribunalul a constatat că interesul superior al minorului deşi este acela de a creşte alături de mama sa, în prezent nu se poate dispune o astfel de măsură, de reintegrare a minorului în familie.

Tribunalul a constatat că împrejurările care au condus la luarea măsurii plasamentului în regim de urgenţă  la asistentul maternal profesionist TF, pentru minorul CNC nu s-au schimbat.

Astfel, deşi măsura a fost dispusă cu caracter definitiv la data de 20.09.2018, preluarea minorului CNC s-a făcut la data de 02.08.2019, conform menţiunilor din raportul nr. XZT/2019 cu privire la situaţia copilului CNC în context socio-familial.

S-a reţinut în cadrul acestui raport faptul că la data de 02.08.2019 mama a fost surprinsă de către poliţiştii locali în curtea Spitalului de urgenţă Craiova în timp ce apela la mila trecătorilor, şi, în acest context, s-a reuşit preluarea copilului de către echipa Centrului de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat.

Aceste aspecte au fost confirmate de adresa nr. X/2019 emisă de Poliţia locală a mun. Craiova, la solicitarea instanţei, învederându-se faptul că numita CDA a fost sancţionată contravenţional prin procesul verbal seria AAAA nr. xx pentru fapta prevăzută la art. 2 pct. 3 din Legea 61/1991, respectiv apelarea, în mod repetat, la mila publicului de către o persoană aptă de muncă.

Tribunalul a reţinut că şi în cadrul dosarului nr. xx s-a invocat aceeaşi situaţie de fapt, respectiv faptul că mama foloseşte minorul la cerşit în cadrul Spitalului Judeţean Craiova.

Prin sentinţa civilă nr. 681/2019 pronunţată în dosarul nr. xx s-a admis acţiunea şi s-a dispus înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgenţă a minorului CNC, de la asistentul maternal profesionist TF cu măsura plasamentului aceluiaşi minor la asistentul maternal profesionist TF.

Tribunalul a mai reţinut că nu s-au schimbat împrejurările care au condus la luarea iniţial a măsurii plasamentului în regim de urgenţă şi ulterior a măsurii plasamentului cu privire la minorul CNC întrucât mama acestuia nu şi-a schimbat comportamentul cu privire la copil, respectiv deşi din cursul anului 2017 a fost monitorizată cu privire la modalitatea de creştere a minorului, aceasta şi în cursul anului 2019 apelează împreună cu copilul la mila publică astfel încât nu asigură minorului un cadrul familial adecvat creşterii şi îngrijirii acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat apel reclamanta CDA, aceasta nefiind motivat.

Intimata DGASPC a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefundat întrucât motivele care au impus luarea măsurii de protecţie nu s-au schimbat, părinţii neparticipând la şedinţele de consiliere pentru a se realiza reintegrarea minorului în familie în cele mai bune condiţii.

Analizând temeinicia şi legalitatea sentinţei în conformitate cu disp. art. 476 alin. 2 cod de procedură civilă s-a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele motive:

Prin sentinţa nr. 4623/2018 pronunţată de Tribunalul Dolj s-a dispus plasamentul în regim de urgenţă a minorului CNC, născut la data de 20.04.2014 la asistentul maternal profesionist TF, reţinându-se în esenţă că mediul în care este crescut reprezintă un pericol pentru sănătatea şi dezvoltarea acestuia. Din actele existent la dosar a reieşit că minorul nu a fost înscris la grădiniţă iar la data de 28.06.2018 mama acestuia a fost văzută cerşind însoţită de minor care avea o flexură pe mână iar ea ţinea în mană o perfuzie.

După instituirea măsurii DGASPC stabilit planul individualizat de protecţie pentru minor, fiind stabilite  obiective cu finalizarea în august 2020. Planul cuprinde şi măsuri pentru relaţionarea adecvată cu familia precum şi pentru dezvoltarea abilităţilor parentale şi a capacităţii părinţilor de a se ocupa de copil. Finalitatea planului de protecţie este reintegrarea minorului în familie.

În cererea formulată mama minorului susţine că are condiţii de locuit şi că s-a angajat la un Hipermarket, aspecte pe care le consideră suficiente să conducă la încetarea măsurii de protecţie.

Potrivit art. 70 alin. 2 şi 3 în situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă.  Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi va dispune încetarea plasamentului în regim de urgenţă şi, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela sau cu măsura plasamentului. 

Oportunitatea reintegrării minorului în familia naturală trebuie analizată în mod riguros, fiind avut în vedere, în primul rând, interesul superior al copilului, care  se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie.

 În cauza de faţă starea de pericol pentru dezvoltarea minorului CNC deriva din comportamentul părinţilor, mama acestuia obişnuind să cerşească însoţită de minor, aspect cunoscut de tatăl acestuia. Împrejurarea că familia are asigurată o locuinţă nu este de natură să confere o garanţie în sensul că minorul nu va mai fi expus la situaţii de acest gen, reclamanta având aceeaşi locuinţă şi în perioada în care a fost surprinsă la cerşit.

Nu trebuie omis şi faptul că, deşi măsura plasamentului în regim de urgenţă a fost dispusă la 24.07.2018, aceasta nu a putut fi pusă în executare până la data de 02.08.2019 ca urmare a sustragerii repetate a mamei, care a continuat să folosească minorul la cerşit pentru a trezi compasiunea trecătorilor ( aspect menţionat în procesul verbal de constatare a contravenţiei din data de 02.08.2019). De asemenea reclamanta a avut aceleaşi practici şi anterior, ocupându-se cu cerşetoria împreună cu copii A, B şi C  în cursul anului 2007, astfel cum rezultă din raportul DGASPC Dolj.

Conform menţiunilor din adeverinţa medicală din 04.04.2019 minorul CNC  suferă de rahitism, anemie, carenţă de fier, arsură şi coroziunea pielii craniene, ceea ce denotă o îngrijire precară a acestuia de către părinţi.

În raport de situaţia prezentată părinţii au obligaţia de a participa în mod activ la programul de educaţie în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, astfel cum a fost stabilit prin planul individualizat de protecţie, până la finalizarea acestuia, pentru a putea oferi minorului un mediu familial adecvat nevoilor acestuia, condiţie esenţială pentru reintegrarea în familie.

Prin urmare, neexistând nicio garanţie că părinţii au conştientizat gravitatea consecinţelor pe care comportamentul lor anterior l-a avut asupra dezvoltării fizice şi psihice a minorului, probabilitatea repetării sale fiind ridicată, nu se impune în acest moment reintegrarea copilului în familieîn temeiul art. 480 alin. 1 cod pr. civ. apelul a fost respins ca nefondat.

Domenii speta