Obligare emitere autorizaţie de construire

Sentinţă civilă *** din 09.05.2018


„Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, reclamanţii A şi B au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii P şi R, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea Adresei nr. …/ZZ.LL.2015 ca fiind nelegală şi, pe cale de consecinţă, să fie obligată pârâta de ordin 2 să emită, pe seama reclamanţilor, autorizaţia de construcţie, pentru obiectivul casă de vacanţă P+1E+M, situat în …, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

În motivare reclamanţii arată că în cursul anului 2014 au cumpărat în …, un teren intravilan în suprafaţă de … mp, înscris în CF nr. …, având număr cadastral …. Ulterior cumpărării acestui teren, reclamantul s-a interesat despre condiţiile în care poate construi o casă de vacanţă şi cu această ocazie i s-a comunicat faptul că este nevoie de iniţierea unei documentaţii de urbanism, iar el a întreprins o serie de demersuri în acest sens şi, cu toate acestea, discutarea în cadrul şedinţelor de Consiliu Local s-a tergiversat, nu cunoaşte din ce motive, cu toate că, documentaţia avea toate avizele necesare solicitate de pârâtă.

În acest fel, reclamanţii arată că au luat decizia neinspirată de a începe totuşi construcţia casei de vacanţă, fără autorizaţie de construire.

Precizează este adevărat că nu este nici pe departe o scuză, dar în zona ştrandului termal din …, unde este situat şi imobilul în litigiu, un număr mare de proprietari au început construirea unor case, în lipsa autorizaţiei de construire, fapt datorat şi manierei în care Serviciul de Urbanism din P gestionează problemele privind edificarea diferitelor construcţii în zona respectivă. În acest fel, datorită unei reclamaţii făcută, la data de ZZ/LL/2015, de către un vecin care, chiar şi-a terminat casa fără a avea autorizaţie, R a întocmit Procesul verbal de constatare şi sancţionare contravenţională nr. 2, prin care s-a reţinut că reclamanţii au construit fără autorizaţie de construire o casă de vacanţă P+1E+M din cărămidă cu-schelet beton armat, în …, fiind sancţionaţi contravenţional pentru această faptă. Totodată, prin acelaşi proces verbal contravenţional s-a dispus oprirea lucrărilor de construire şi măsura punerii în legalitate.

Arată reclamanţii faptul că, imediat după întocmirea procesului-verbal de mai sus, au început efectuarea demersurilor necesare în vederea intrării în legalitate, respectiv pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru imobilul mai sus arătat. în acest sens, într-o primă fază au solicitat R emiterea unui certificat de urbanism, cerere care a fost aprobată şi s-a emis Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, anexat prezentei acţiuni.

Învederează că prin certificatul de urbanism de mai sus s-a stabilit regimul juridic, economic si tehnic, având ca obiect intrarea în legalitate pentru construcţia realizată fără autorizaţie, sens în care au fost stabilite documentele care vor trebui anexate cererii pentru emiterea autorizaţiei de construire.

Menţionează că valabilitatea acestui certificat de urbanism a fost stabilită de emitentul actului pentru o perioadă de 1 an, perioadă în care toate informaţiile înscrise în cuprinsul acestui act îşi păstrează valabilitatea.

De asemenea, potrivit certificatului de urbanism de mai sus, procentul de ocupare al terenului maxim este de: 40%, iar din proiectul tehnic întocmit de o societate de specialitate a rezultat că construcţia, nu se încadrează P.O.T.-ul stabilit prin certificatul de urbanism.

Văzând acest fapt, reclamanţii arată că au făcut demersuri pentru a cumpăra de la vecinii lor C şi D, o suprafaţă de 60 mp teren, aflat în imediata vecinătate a imobilului proprietatea lor, sens în care s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. …/ZZ.LL.2015, de către Biroul Notarilor Individual ….

Au considerat reclamanţii că se impune eliberarea unui nou certificat de urbanism care să aibă ca obiect atât terenul cumpărat în anul 2014, cât şi cel cumpărat prin contractul menţionat mai sus, întrucât dacă P.O.T-ul se raporta la întreaga suprafaţă de teren, a parcelelor având nr.cadastral … şi …, nu se mai punea problema nerespectării procentului de ocupare a terenului care s-a prevăzut în Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2013.

Menţionează că acest al doilea certificat de urbanism, cu referire la cele două numere cadastrale arătate mai sus, era necesar şi pentru avizarea documentaţiei cadastrale de către OCPI …, documentaţie care trebuia refăcută, având în vedere faptul că terenul care formează proprietatea lor, are o suprafaţă mai mare decât cel pentru care s-a eliberat primul certificat de urbanism, adică cel având nr. …/ZZ.LL.2015.

Arată că această documentaţie cadastrală, trebuie anexată actelor care stau la baza eliberării autorizaţiei de construire, iar în lipsa unui certificat de urbanism, se refuză avizarea documentaţiei cadastrale de către oficiul de cadastru.

În circumstanţele mai sus arătate, reclamanţii arată că s-a solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism, în perioada de valabilitate al primului, însă, acest al doilea Certificat de urbanism, având nr. …/ZZ.LL.2015, s-a eliberat cu un conţinut totalmente diferit faţă de primul, reţinându-se că, nu poate fi eliberat în scopul solicitat, adică pentru construire casă de vacanţă P+l+M, întrucât nu s-a realizat punerea în legalitate până la data stabilita în procesul verbal de contravenţie, adică ZZ.LL.2015.

Datorită, susţin reclamanţii, manierei nelegale în care s-a eliberat cel de al doilea certificat de urbanism, adică Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, au înaintat o acţiune care are ca obiect anularea acestuia şi obligarea pârâtei de a emite un nou certificat de urbanism, având conţinutul primului certificat, adică a Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, acţiune înregistrată sub Dosar nr. …/2016 al Tribunalului Satu Mare.

În ceea ce priveşte problemele care vizează nelegalitatea celui de al doilea certificat de urbanism, reclamanţii arată că acestea au fost expuse pe larg în cadrul dosarului menţionat mai sus, anexând prezentei copia acţiunii.

Ulterior, reclamanţii arată că au înţeles să depună, totuşi, documentaţia pentru eliberarea autorizaţiei de construire, sens în care s-a înregistrat Cererea nr. …/2015 la R, fiind anexat proiectul tehnic întocmit de K SRL.

Precizează că R, prin Adresa nr. …/ZZ.LL.2015, comunică faptul că nu poate elibera autorizaţia de construire, în scopul „Intrare în legalitate, casă de Vacanţă P+1E+M", pentru că documentaţia tehnică anexată nu prezintă realitatea de pe teren.

Arată că este adevărat faptul că, pe nişte planşe întocmite de arhitect, nu s-a evidenţiat un perete interior, dar pârâta avea posibilitatea solicitării unei completări în privinţa documentaţiei şi nu să respingă cererea de emitere a autorizaţiei, pentru un asemenea motiv „banal".

Astfel, arată că pârâta, în lumina prevederilor art. 46 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991, avea obligaţia să notifice solicitantul, în termen de 5 zile calendaristice, de la data înregistrării cererii, despre elementele necesare în vederea completării documentaţiei, sens în care, în speţa de faţă, aceste clarificări tehnice privind pereţii interiori, trebuiau şi puteau fi solicitate arhitectului care a întocmit proiectul tehnic.

Cu toate acestea, arată că pârâta a preferat să dea respingere cererii de eliberare a autorizaţiei, pe un motiv vădit nelegal, faţă de posibilitatea completării documentaţiei, reglementată de normele mai sus citate.

Învederează reclamanţii că împotriva acestui răspuns au formulat plângere prealabilă înregistrată la ZZ.LL.2015, sub nr. …, plângere prealabilă care nu a fost soluţionată nici până în prezent, după cum nu s-a soluţionat nici plângerea formulată pentru revocarea Certificatului de urbanism, nr. …/ZZ.LL.2015.

De asemenea, în cadrul plângerii prealabile s-a făcut referire la problemele privind Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, adică la maniera nelegală în care acesta a fost eliberat, respectiv, la faptul că în măsura admiterii plângerii prealabile şi eliberării unui nou certificat de urbanism în condiţiile legale, se va putea completa DTAC-ul anexat celei de a doua plângeri prealabile.

La această a doua plângere prealabilă, reclamanţii arată că au anexat întreaga documentaţie tehnică refăcută, pentru eliberarea autorizaţiei de construire, în dublu exemplar, întocmită de K SRL. Arată că această documentaţie tehnică este completă, se încadrează întrutotul în regimul urbanistic stabilit prin Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, respectând procentul de ocupare al terenului, de 40 %, regimul de înălţime şi toate celelalte criterii tehnice pentru obiectivul intrare în legalitate casă de vacanţă P+l+M, iar acei pereţi interiori neevidenţiaţi în documentaţia tehnică anterior întocmită, au fost evidenţiaţi în planşele refăcute, nemaiexistând motivul pentru care s-a respins anterior cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

Arată reclamanţii că singura problemă a DTAC-ului refăcut de către societatea de proiectare, constă în lipsa avizării documentaţiei cadastrale care face parte din aceasta, iar această lipsă de avizare se datorează refuzului emiterii unui nou certificat de urbanism cu privire la ambele proprietăţi ale lor, aspecte învederate şi în cadrul plângerii prealabile.

Această lipsă a avizului ANCPI ar putea fi completată în măsura în care, printr-o minune, pârâta ar revoca Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 şi ar emite un nou certificat, de urbanism în condiţiile legale, astfel cum s-a arătat în Plângerea prealabilă înregistrată sub nr. …/ZZ.LL.2015.

În caz contrar, arată reclamanţii, speră că această problemă, a nelegalităţii celui de al doilea certificat de urbanism, va fi rezolvat favorabil în cadrul Dosarului …/2016 al Tribunalului Satu Mare.

În lipsa acestui aviz, DTAC-ului refăcut şi anexat plângerii prealabile …/ZZ.LL.2015, s-a anexat planul de amplasament şi delimitare al imobilului avizat de ANPCI sub nr. …/ZZ.LL.2014, cu privire la parcela având nr. cadastral …, respectiv noul plan de amplasament şi delimitare al imobilului cu privire la cele două numere cadastrale … şi …, fără avizul ANCPI.

În contextul celor arătate mai sus, reclamanţii arată că este important şi faptul că atât la data depunerii cererii pentru eliberarea autorizaţiei de construire, cât şi la data formulării plângerii prealabile, înregistrată sub nr. …/ZZ.LL.2015, Certificatul de urbanism …/ZZ.LL.2015, era perfect valabil, adică în interiorul termenului acordat de pârâtă pentru a fi folosit în scopul pentru care s-a eliberat, aflându-se în situaţia în care, fără a fi revocat acest prim certificat de urbanism, s-a eliberat altul, cu un conţinut total diferit.

Mai arată că esenţial în soluţionarea prezentului litigiu, este faptul că acest al doilea DTAC, respectă procentul de ocupare al terenului, de 40%, respectiv acele planşe care au fost întocmite în mod eronat au fost refăcute, motiv pentru care nu mai subzistă motivul respingerii cererii de eliberare a autorizaţiei la care se face trimitere prin Adresa nr. …/2015 a R.

Cert este, arată reclamanţii, că au încercat să facă tot ce le stă în putinţă pentru a se conforma regulilor urbanistice menţionate în Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, care a fost eliberat în scopul intrării în legalitate şi, cu toate acestea, pârâta refuză să dea curs celor două plângeri prealabile prin care situaţia juridică a imobilului în litigiu ar putea fi rezolvată în condiţii legale, din toate punctele de vedere, adică atât din punct de vedere al respectării regimului urbanistic, cât şi din punct de vedere a respectării Legii nr.50/1991 prin eliberarea autorizaţiei de construire, în urma procedurii de intrare în legalitate.

Un alt aspect esenţial consideră că rezidă în faptul că pârâta, prin întocmirea Procesului verbal de sancţionare a contravenţiilor, nr. …/ZZ.LL.2015, prin care se prevede ca măsură dispusă de către R, punerea în legalitate, respectiv prin eliberarea ulterioară a Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, având drept scop „intrare în legalitate casa de vacanţă P+l+M", a stabilit cu titlu definitiv în ce condiţii se poate realiza această punere în legalitate, fără ca ulterior pârâta să poată reveni când şi cum doreşte asupra acestor aspecte.

Mai doresc reclamanţii să sublinieze şi faptul că Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, a fost eliberat în scopul solicitat, cu o perioadă de valabilitate de un an, perioadă în care emitentul actului are obligaţia să menţină regimul tehnic-urbanistic, prevăzut în certificat. Acesta a fost considerentul pentru care, în interiorul termenului de valabilitate a certificatului de urbanism, reclamanţii au înţeles să solicite un al doilea certificat de urbanism, singura diferenţă constând în faptul că, cumpărând o nouă parcelă, aceasta trebuia inclusă în certificatul de urbanism, pentru a putea fi avizată documentaţia cadastrală şi pentru a putea fi cuprinsă în DJAC.

Precizează reclamanţii că au înţeles să facă toate aceste precizări pentru ca instanţa să aibă o imagine completă a tuturor demersurilor făcute de ei, pentru a-şi valorifica nişte drepturi şi interese legitime, în condiţiile prevăzute de art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991, care reglementează posibilitatea intrării în legalitate, în cazul construcţiilor ridicate fără autorizaţie de construire.

Având în vedere, toate aceste considerente, reclamanţii solicită admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În drept, invocă Legea 50/1991, Norme metodologice din 12.10.2009 de aplicare a Legii 50/1991, Legea 350/2001, dispoziţiile legale invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi art. 453 Codul de procedură civilă.

Pârâţii P şi R, prin Întâmpinarea formulată (filele 1-5 din dosar, vol.II), solicită respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală.

În motivare arată, în primul rând, faptul că invocă excepţia de procedură a lipsei calităţii procesuale pasive atât a P cât şi a R, solicitând a se constata că acţiunea a fost introdusă împotriva unor persoane juridice lipsite de calitate procesuală pasivă, a se admite excepţia şi a se respinge acţiunea reclamanţilor.

Consideră că această excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor se poate constata prin determinarea în concret a calităţii lor procesuale în această cauză cu toate că era sarcina reclamanţilor să justifice inclusiv calitatea lor procesuală pasivă, prin chiar cererea de chemare în judecată.

Învederează că P şi cu atât mai mult R nu au calitate procesuală pasivă în această cauză deoarece în conformitate cu prevederile art.63 alin.(5) lit.g) din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată în anul 2007, cu modificările ulterioare, este atribuţia exclusivă a P emiterea autorizaţiei date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative, iar Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în anul 2004, cu modificările ulterioare îi dă Primarului această competenţă prin art. 4 care prevede că autorizaţiile de construire se emit de Primar.

Mai mult decât atât, arată că potrivit prevederilor art. 23 şi 77 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată în anul 2007, cu modificările ulterioare R nu este autoritatea administraţiei publice locale pentru a putea eventual fi parte în proces întrucât aceasta constituie doar o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primărie, formată din primar, viceprimar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului care duc la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, însă fără a avea calitatea de persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, drept urmare nu poate să stea în instanţă în nume propriu.

Referitor la primul capăt de cerere din acţiunea formulată de reclamanţi prin care aceştia solicită anularea Adresei nr. …/ZZ.LL.2015 ca fiind nelegală, pârâţii precizează că adresa în cauză reprezintă răspunsul la Cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare înregistrată la R sub nr. …/ZZ.LL.2015 al cărei conţinut reflectă situaţia reală de la data respectivă, la care se poate adăuga şi faptul că reclamanţii trebuiau să depună un certificat de urbanism care să cuprindă şi suprafaţa de teren achiziţionată ulterior, precum şi faptul că termenul de intrare în legalitate stipulat în Procesul-verbal de contravenţie nr. …/ZZ.LL.2015 este ZZ.LL.2015 iar Cererea pentru eliberarea unei autorizaţii de construire a fost depusă la data de ZZ.LL.2015.

Arată că neîndeplinirea de către reclamanţi a condiţiilor legale de autorizare a construcţiilor nu poate constitui temeiul procedural ori de drept material de realizare a unor interese pe calea contenciosului administrativ, iar sancţiunea nerespectării unor prevederi legale nu poate da posibilitatea eludării acestor prevederi printr-o soluţie alternativă contencioasă.

Precizează că a recunoaşte o asemenea posibilitate ar însemna a se permite eludarea prevederilor legale prin chemarea în judecată a unor autorităţi administrative.

Pentru clarificarea situaţiei faptice, pârâţii fac următoarele precizări:

În urma unei sesizări depusă de o terţă persoană din vecinătatea proprietăţii reclamanţilor o persoană din Serviciul Urbanism din cadrul aparatului de specialitate al R s-a deplasat la faţa locului iar în urma cercetării a constatat că reclamanţii A şi B au construit în …, o casă de vacanţă fără a deţine o autorizaţie de construire, încălcând astfel prevederile legale în vigoare, drept urmare prin Procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015 au fost sancţionaţi iar ca măsuri s-a dispus oprirea lucrărilor de construire şi punerea în legalitate, acordându-li-se termen până în data de ZZ LL 2015.

Având în vedere că reclamanţii nu au respectat termenul de legalitate prevăzut în procesul-verbal de constatare a contravenţie, luând în considerare prevederile art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare, unde se stipulează că nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire, consideră pârâţii că nu se impune anularea Adresei nr. …/.ZZ.LL.2015.

Menţionează că într-adevăr în luna octombrie 2014 reclamanţii s-au prezentat la Serviciul Urbanism, din cadrul aparatului de specialitate a R, pentru a obţine informaţiile necesare îndeplinirii condiţiilor impuse în vederea construirii unei căsuţe de vacanţă, iar în urma unei cereri formulată de aceştia, li s-a emis Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2014, pe care îl anexează în copie şi prin care li se aduce l-a cunoştinţă că în vederea respectării condiţiilor prevăzute pentru obţinerea autorizaţiei de construire trebuie să realizeze un Plan Urbanistic Zonal, anterior obţinerii autorizaţiei de construire.

Menţionează că însă de la această dată, LL 2014 şi până la întocmirea Procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015, reclamanţii nu au depus alte acte, completări şi nici nu au întreprins alte măsuri pentru îndeplinirea condiţiilor necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de construire în scopul realizării obiectivului propus, construire casă de vacanţă în ...

De asemenea, susţinerea reclamanţilor că de la data luării la cunoştinţă a obligaţiei de a iniţia o documentaţie de urbanism, au întreprins o serie de demersuri dar a căror discuţie în cadrul şedinţelor Consiliului Local … a fost tergiversată, este falsă întrucât de la emiterea Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2014 şi până la emiterea Procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015 nu a fost înregistrat R niciun act din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor impuse prin certificatul de urbanism emis în octombrie 2014, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.

În concluzie, consideră că Adresa nr. …/ZZ.LL.2015 este temeinică şi legală.

Referitor la Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, pârâţii îl consideră nul de drept pentru următoarele motive:

- în primul rând este datat anterior depunerii cererii prin care se solicită emiterea acestuia, în sensul că Certificatul este emis în data de ZZ.LL.2015 având nr. de înregistrare …, iar Cererea prin care se solicită emiterea acestuia este depusă ia R în data de ZZ.LL.2015 fiind înregistrată sub nr. 6663;

- în al doilea rând îl consideră nul de drept pentru că a fost semnat la poziţia Secretarului P de către o cu totul altă persoană. În acest sens precizează că în lipsa Secretarului P, dispoziţie pentru drept de semnătură are dl. E, Şef Serviciu …în cadrul aparatului de specialitate al R, ori semnătura de la poziţia respectivă din Certificatul de Urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 nu este nici a secretarului P şi nici a persoanei desemnate în lipsa acestuia;

- în al treilea rând îl consideră nul de drept întrucât nu a fost emis în concordanţă cu legislaţia în vigoare, în sensul că începând cu anul 2011 prin prevederile art. 56^l din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire, fapt constatat prin Procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015.

Referitor la al doilea capăt de cerere, prin care reclamanţii solicită emiterea autorizaţiei de construire pentru obiectivul casă de vacanţă P+1E+M situat în …, revin pârâţii şi precizează că, în conformitate cu prevederile art.56^1 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.

Drept urmare, având în vedere stadiul executării obiectivului casă de vacanţă, constatat prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015, prevederile legale invocate anterior, precum şi faptul că, cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire a fost tardiv depusă la R, fiind înregistrată sub nr. …/ZZ.LL.2015, construcţia fiind realizată la acea dată, nu se poate elibera autorizaţie de construire, în favoarea reclamanţilor, pentru imobilul situat în …

Precizează pârâţii că la data depunerii Cererii de emitere a unei autorizaţii de construire înregistrată la R sub nr. …/ZZ.LL.2015 era emis al treilea Certificat de urbanism cu privire la acest obiectiv nr. …/ZZ.LL.2015 la solicitarea reclamanţilor fiindu-le necesar pentru clarificarea documentaţiei cadastrale şi punerea în legalitate, în urma achiziţionării ulterioare a unei suprafeţe de teren situată în imediata vecinătate a suprafeţei asupra căreia a realizat construcţia.

Mai arată că susţinerea reclamanţilor, că ultima Documentaţie Tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire (DTAC) anexată Plângerii Prealabile înregistrată la R sub nr. …/ZZ.LL.2015 respectă condiţiile şi în consecinţă nu ar mai subzista motivul respingerii Cererii de eliberare a autorizaţiei de construire, este eronată întrucât nu respectă prevederile art.56^1 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare, unde se stipulează că nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.

Astfel, pârâţii solicită a se constata că nu este un refuz nejustificat de soluţionare a cererii reclamanţilor deoarece nu au depus documentaţia necesară eliberării unei autorizaţii.

O altă susţinere a reclamanţilor pe care o consideră pârâţii eronată este aceea că dânşii ar fi făcut tot ce le stă în putinţă pentru a se conforma regulilor urbanistice, însă consideră că au omis cel mai important aspect, şi anume să respecte legislaţia în vigoare, în sensul să nu construiască fără a deţine o autorizaţie de construire.

Privind partea din acţiune în care reclamanţii susţin că, Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 este nelegal, pârâţii consideră că dimpotrivă, atât Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2014 prin care li se comunică condiţiile ce trebuie să le îndeplinească în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, cât şi Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 sunt perfect legale, fiind emise în concordanţă cu prevederile legale în vigoare la acea dată.

Luând în considerare aspectele prezentate mai sus, pârâţii arată că prin prezenta acţiune reclamanţii încearcă să-şi ascundă propria greşeală, de a fi construit cu încălcarea normelor legale urmărind să obţină prin instanţa de judecată ceea ce legea nu permite.

Precizează că reclamanţii nu fac altceva decât să încerce să ascundă faptul că au construit ilegal, fără să solicite eliberarea unei autorizaţii de construire.

Arată că scuzele invocate de reclamanţi, că şi alte persoane au construit în zona respectivă fără a deţine o autorizaţie de construire, nu justifică încălcarea legii de către dânşii, nu reprezintă o scuză pentru faptul că ei nu au respectat procedura prevăzută de legislaţia în vigoare.

În concluzie, pârâţii solicită respingerea acţiunii formulată de reclamanţi drept netemeinică şi nelegală.

În drept, invocă prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în anul 2015, cu modificările ulterioare; ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare; ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în anul 2004, cu modificările ulterioare şi ale Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Răspunsul la întâmpinare (filele 19-22), reclamanţii solicită a se avea în vedere următoarele aspecte:

1. Prin întâmpinarea formulată de către cele două pârâte, P şi R, se invocă lipsa calităţii procesuale pasive în privinţa amândoura, considerându-se că, în conformitate cu prevederile legale la care se face trimitere, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor de construire ar reveni doar Primarului.

Pentru a răspunde excepţiilor invocate, reclamanţii amintesc pârâtelor că actul administrativ atacat a fost emis sub nr. …/2015, cu următorul antet:

"România/ Judeţul …/ Oraşul …/ Primăria", adresă semnată de Primar, respectiv de conducătorul compartimentului de urbanism.

Arată că în respectivul antet nu apare nicio trimitere la instituţia "Primarului", iar, după cum ştim, Primarul este reprezentantul Unităţii Administrativ Teritoriale şi nicidecum o instituţie unipersonală, de sine stătătoare, fără vreo legătură cu P.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a R, raportat la prevederile Legii 215/2001, reclamanţii solicită să fie respinsă această excepţie ca nefondată, întrucât în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanţă juridică dacă autoritatea publică, astfel cum aceasta este definită de art. 2, alin. 1, lit. b, din Legea 554/2004, are sau nu personalitate juridică, relevantă fiind doar capacitatea ei de drept administrativ, care constă în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării şi executarea, în concret, a legii.

În speţa de faţă, arată că R, are calitatea de emitent al certificatelor de urbanism la care se face trimitere în acţiune, iar în calitate de emitent al actului administrativ atacat, în opinia lor, arată reclamanţii, această structură organizatorică din cadrul P, are calitate procesuală pasivă, cum de altfel, în mod constant s-a reţinut în practica instanţelor de contencios administrativ, calitatea procesuală a unor entităţi juridice fără personalitate juridică.

În privinţa calităţii procesuale pasive a Primăriei, pârâta arată că aceasta nu este autoritate a administraţiei publice locale şi în acest fel nu ar putea avea calitate de parte în proces, dar, subliniază faptul că, din perspectiva dreptului administrativ, cele invocate prin întâmpinare nu au relevanţă, o asemenea relevanţă având doar capacitatea de drept administrativ.

Arată reclamanţii că această structură funcţională denumită "Primărie", în opinia lor, are calitate procesuală pasivă, deoarece, după cum reţine şi pârâta, prin intermediul componentelor sale se aduc la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, motiv pentru care, indubitabil, această entitate juridică denumită Primărie, are calitatea de subiect de drept administrativ şi capacitate procesuală, fiind adevărat şi faptul că este lipsită de personalitate juridică.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a P, reprezentat prin Primar, reclamanţii consideră că susţinerile pârâtei sunt nefondate, deoarece Primarul îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în calitatea sa de reprezentant al Unităţii Administrativ Teritoriale.

Cu toate că cele două pârâte susţin că doar Primarul ar avea calitate procesuală pasivă, din cuprinsul răspunsului la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire, nu rezultă faptul că această instituţie ar fi emitentul actului, care apare, în realitate, ca fiind "P/R".

Arată reclamanţii că este adevărat faptul că, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea 50/1991, Primarului îi revine obligaţia de a emite autorizaţia de construire, dar, cu siguranţă, această atribuţie nu o exercită în nume propriu, de X sau Y, ci în calitatea sa de reprezentant al Unităţii Administrativ Teritoriale. În acest fel, solicită a se respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P, reprezentată prin Primar, reţinând, în esenţă, faptul că Primarul în îndeplineşte atribuţiile conferite de lege, în considerarea calităţii sale de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale, în numele căruia acţionează şi îşi îndeplineşte atribuţiile conferite de lege.

2. Pârâta, prin întâmpinarea formulată susţine că încearcă să clarifice problemele deduse judecăţii, dar, în realitate, încearcă să ascundă adevărata problemă a instituţiilor pârâte şi anume o "incompetenţă" totală în materia problemelor urbanistice cu care se confruntă P, respectiv tratarea preferenţială a unor persoane fizice sau juridice, faţă de care prevederile legale nu se aplică în aceeaşi manieră, ca şi în cazul altor persoane.

Precizează reclamanţii că vor răspunde în cu totul altă ordine de idei susţinerilor făcute prin întâmpinare, privind chiar şi nelegalitatea certificatului de urbanism emis de aceste distinse instituţii pârâte, care au "curajul" să susţină că se emit acte semnate în fals, respectiv semnate de alte persoane decât cele competente şi alte asemenea susţineri din întâmpinare.

Ceea ce este însă cert, arată reclamanţii, este faptul că pârâtele nu au răspuns în niciun fel problemelor reale, de ordin tehnic, deduse judecăţii, respectiv se face abstracţie totală de motivul pentru care s-a reţinut că nu se poate emite autorizaţia de construire, adică faptul că "documentaţia tehnică anexată nu prezintă realitatea de pe teren", ceea ce s-a redus la faptul că anumiţi pereţi din interiorul construcţiei nu au fost evidenţiaţi în planşele întocmite de societatea de proiectare.

De aici, discuţia extinsă la nelegalitatea certificatului de urbanism în baza căruia reclamanţii, cu bună credinţă, au început să facă demersurile pentru finalizarea procedurii de intrare în legalitate, este una foarte lungă şi, în opinia lor, dovedeşte faptul că pârâtele, în realitate, sub presiunea unor persoane influente, încearcă că pună în imposibilitate reclamanţii să finalizeze această procedură.

3. Arată că o problemă importantă, vizează aplicabilitatea în speţa dedusă judecăţii a prevederilor art. 56 din Legea 350/2001, care prevede că nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire.

Reclamanţii speră că pârâtele au avut cunoştinţă de aceste prevederi legale şi în momentul întocmirii Procesului verbal de constatare a contravenţiei, nr. …/ZZ.LL.2015, prin care s-a dispus punerea în legalitate a construcţiei, respectiv că, în momentul întocmirii acestui proces verbal, pârâtele şi-au îndeplinit obligaţiile legale, reglementate prin Legea 50/1991 şi art. 59 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Astfel, arată că potrivit acestor prevederi legale de mai sus, rezultă, fără niciun echivoc, faptul că autorităţii competente îi revine obligaţia de a analiza modul în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire corespunde reglementărilor urbanistice, aprobate pentru zona de amplasament, urmând să dispună, după caz, menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia.

Subliniază reclamanţii importanţa acestor prevederi legale întrucât pârâta, odată cu întocmirea Procesului verbal de contravenţie nr. …/ZZ.LL.2015, a stabilit posibilitatea punerii în legalitate a construcţiei, adică, presupun că, analizând regulile urbanistice aplicabile, a considerat că, construcţia poate fi autorizată cu respectarea celorlalte obligaţii impuse prin alin. 3 al aceluiaşi articol, 59.

Cert este că, reclamanţii au început efectuarea demersurilor pentru eliberarea autorizaţiei de construire, prin solicitarea unui certificat de urbanism, care s-a eliberat tocmai în scopul intrării în legalitate, iar în prezent se susţine nelegalitatea acestui certificat de urbanism, avându-se în vedere, printre altele, prevederile art.56 indice 1 din Legea 350/2001.

Faţă de apărările formulate prin întâmpinare, reclamanţii precizează că sunt nevoiţi să extindă discuţiile pe marginea procedurii de intrare în legalitate pentru a se putea stabili dacă în sarcina lor revenea vreo obligaţie de a elabora un PUZ, raportat la prevederile Legii 350/2001, respectiv cui anume îi revenea o asemenea obligaţie.

Arată că P, încă din anul 2011, are aprobat un Plan Urbanistic General (PUG) şi Regulament Local de Urbanism, care reglementează principalele reguli urbanistice pentru UTR-uri, cel în speţa dedusă judecăţii făcând parte din UTR -M3 - funcţiuni mixte - zona de agrement Ştrand Termal.

În cadrul regulamentului de urbanism se arată că acest UTR are o suprafaţă de 60 ha, încurajându-se realizarea unor obiective de atracţie turistică, respectiv se arată că vor fi create premisele necesare pentru dezvoltarea unei staţiuni de interes local, într-o staţiune de interes naţional.

Arată că în regulamentul de urbanism se reţine, într-adevăr, faptul că se va elabora un PUZ pentru acest UTR-M3, iar teritoriul care urmează să fie reglementat este cel stabilit prin planşa de unităţi teritoriale de referinţă pentru a fi relevant în evaluarea impactului urbanistic şi funcţional al intervenţiei.

De asemenea, învederează că în cadrul regulamentului se mai arată şi faptul că după aprobarea PUZ se va elabora un PUD sau lucrările pot fi aprobate pe bază de PUZ, după caz.

Pornind de la aceste prevederi ale regulamentului local de urbanism şi văzând incidenţa art. 47 şi 50 din Legea 350/2001, arată că se poate trage concluzia că, într-adevăr, se impunea elaborarea unui PUZ pentru acest UTR M3, însă responsabilitatea şi iniţiativa exclusivă a elaborării unui asemenea PUZ aparţine exclusiv P.

Arată că aceasta, în mod vădit nelegal, încearcă să se eschiveze acestei obligaţii, impunând doar pentru anumite persoane, elaborarea unui PUZ, în mod absurd şi nelegal, pentru câte o parcelă de teren, când, în realitate, asemenea PUZ-uri au cu totul alt obiect, decât o asemenea parcelă de teren, de dimensiuni mici care, cu siguranţă, nu poate fi echivalată cu o anumită "zonă" din localitate.

Învederează că în conformitate cu Regulamentul local de urbanism, acest PUZ trebuia să aibă ca obiect întregul UTR M3, adică o suprafaţă de 60 ha şi, nicidecum, parcele de câte 200-300 m.p.

Având în vedere faptul că art. 50 din Legea 350/2001 prevede cât se poate de clar că iniţiativa elaborării unor documentaţii de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale şi a planurilor urbanistice prev.la art.54 alin.2 din lege, aparţine doar unităţilor administrativ teritoriale, reclamanţii se întreabă, retoric, dacă pârâţii au făcut vreun demers în acest sens, respectiv, dacă au cunoştinţă de această obligaţie, în contextul celor reglementate prin PUG sau dac cunosc doar prevederile art. 56 indice 1, în spatele căruia încearcă să se ascundă.

În contextul prevederilor legale de mai sus, arată că este important să sublinieze şi incidenţa art.47 alin.3 indice 1 din Legea 350/2001, prin care se arată că nu există obligativitatea întocmirii unui PUZ pentru diferitele zone reglementate prin alin. 3 al aceluiaşi articol, în cazul în care planurile urbanistice generale reglementează condiţiile de autorizare a investiţiilor din zonele menţionate. Cu siguranţă, arată reclamanţii, aceste prevederi ale art. 47 alin. 3 indice 1 din Legea 350/2001, îşi găsesc aplicabilitatea şi în speţa dedusă judecăţii, întrucât prin Regulamentul local de urbanism, pentru UTR M3, sunt reglementate, în esenţă, condiţiile pentru emiterea autorizaţiei de construire, precum funcţionalitatea zonei, înălţimea clădirilor, aspectul exterior al acestora, condiţiile de echipare edilitară, împrejmuirile, posibilităţile maxime de ocupare a terenului, fiind adevărat şi faptul că se menţionează necesitatea întocmirii unui Plan Urbanistic Zonal.

Precizează că ceea ce se impunea a fi verificat şi presupun că a şi fost, în momentul întocmirii Procesului verbal de constatare a contravenţiilor nr. …/ZZ.LL.2015, este dacă construcţia realizată poate fi încadrată sau nu în regulile urbanistice reglementate prin Regulamentul local de urbanism.

Mai arată şi faptul că, în cazul în care construcţia realizată nu putea fi încadrată în aceste reglementări urbanistice, instituţia pârâtă avea obligaţia să dispună demolarea construcţiei şi, nicidecum, intrarea în legalitate.

Într-o altă ordine de idei, din moment ce prin procesul verbal de mai sus s-a dispus punerea în legalitate, reclamanţii arată că această problemă a posibilităţii încadrării construcţiei în reglementările urbanistice valabile pentru zona de amplasament, a fost stabilită cu titlu definitiv, motiv pentru care apărările privind incidenţa prevederilor art. 56 indice 1 din Legea 350/2001 sunt tardive, întrucât acestea trebuiau verificate cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenţie.

Tot în această privinţă, arată că sunt relevante şi prevederile art. 32 din Legea 350/2001, prin care se prevede că doar în situaţia în care prin certificatul de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, autoritatea publică are dreptul să condiţioneze autorizarea investiţiei, de elaborarea unui PUZ sau PUD.

În speţă, arată reclamanţii, nu se află într-o asemenea situaţie, întrucât construcţia se încadrează în reglementările urbanistice din Regulamentul local de urbanism, motiv pentru care nu se impune modificarea indicatorilor urbanistici aplicabili în cadrul acestui UTR M3.

În concluzie, faţă de cele arătate mai sus, reclamanţii subliniază importanţa faptului că obligativitatea elaborării unui PUZ pentru UTR M3, raportat la prevederile art. 47 şi 50 din Lega 350/2001 revenea pârâtei P, iar prevederile art. 56 indice 1 din Legea 350/2001, nu-şi găsesc nicio aplicabilitate întrucât această obligaţie de a elabora un PUZ nu putea fi transferată în sarcina diferiţilor proprietari de terenuri din zona respectivă, în condiţiile în care un plan urbanistic zonal nu poate să aibă ca obiect câte o parcelă de 200-300 m.p.

4. În ceea ce priveşte conţinutul Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, pe care pârâtele îl aduc în discuţie, arată faptul că, în privinţa conţinutului diferit al acestui certificat de urbanism faţă de cel eliberat ulterior, adică Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, pe rolul instanţelor judecătoreşti a fost înregistrată o acţiune în contencios administrativ, având nr. …/2016, motiv pentru care, această privinţă nu doresc reclamanţii să extindă obiectul discuţiei, urmând ca în acel dosar să se stabilească legalitatea conţinutului celor două certificate de urbanism.

Din punctul lor de vedere, arată reclamanţii, din moment ce Certificatul de urbanism …/ZZ.LL.2015 nu a fost revocat sau desfiinţat, nu se poate vorbi de "nelegalitatea" acestuia, după cum procedează pârâta, care trebuia să cunoască toate prevederile legale incidente, pentru imobilul în litigiu şi în momentul eliberării celor două certificate, nu doar ulterior.

După cum au arătat mai sus, obiectul litigiului vizează plângerea prealabilă formulată împotriva Adresei …/ZZ.LL.2015 şi cererea de eliberare a autorizaţiei de construire, formulată împreună cu plângerea prealabilă, având anexat DTAC-ul, refăcut şi completat, pentru eliberarea autorizaţiei, iar în cuprinsul întâmpinării, pârâta nu face altceva decât să repete de nenumărate ori, incidenţa prevederilor art. 56 indice 1 din Legea 350/2001.

Arată că prin această întâmpinare, pârâta nu face nicio referire la faptul că noua documentaţie depusă este sau nu în conformitate cu "realitatea de pe teren", motivul care a refuzat eliberării autorizaţiei de construire.

Precizează că în finalul întâmpinării se reiterează susţinerile din întâmpinarea depusă în cadrul Dosarului …/2016, prin care s-a arătat că reclamanţii ar încerca să îşi ascundă propria greşeală, respectiv că au construit fără autorizaţie şi că scuzele invocate nu justifică încălcarea legii, aspecte care sunt în afara obiectului litigiului, întrucât reclamanţii nu fac altceva decât îşi recunosc greşeala şi îşi asumă consecinţele respectivei fapte. Această asumare a responsabilităţii pentru propriile fapte nu exclude, ba mai mult, cuprinde posibilitatea intrării în legalitate pentru construcţia realizată, într-adevăr, fără autorizaţie de construire.

Mai arată reclamanţii că, în cursul lunii ianuarie 2015, înainte de a începe lucrările de construcţie, au depus la R o documentaţie denumită "PUZ", pentru obiectivul "Casă de vacanţă P+1E+M", solicitată prin Certificatul …/ZZ.LL.2014, documentaţie depusă în 7 exemplare, care, însă, nu a mai ajuns niciodată în şedinţele Consiliului Local al P, nu cunosc exact din ce motive.

Cert este că, arată reclamanţii, documentaţia, în realitate, nu poate fi considerată un adevărat PUZ, întrucât se referă la o parcelă de 220 m.p. teren, dar, cu toate acestea, ei încercat să se conformeze solicitărilor R, emitentul certificatului, fiind de menţionat şi faptul că şi acel certificat de urbanism s-a eliberat greşit, reţinându-se în mod eronat că terenul ar fi situat în UTR M2, când, în realitate, terenul este situat în UTRM3.

Arată că este greu de găsit, printre actele eliberate de R, unul corect, complet şi legal, motiv pentru care nu degeaba au făcut afirmaţia pe care au făcut-o în prima parte a întâmpinării, despre maniera în care sunt cunoscute şi respectate normele urbanistice în cadrul R.

Acest PUZ, care este un PUZ impropriu, a fost predat de către arhitectul L, arhitectului şef din cadrul primăriei P, … şi .., după cum au spus, în 7 exemplare, după care, lună după lună, s-a aşteptat de către ei, arată reclamanţii, ca acesta să fie înaintat Consiliului local spre avizare şi aprobare, fapt care nu s-a mai întâmplat. Din întâmpinarea formulată rezultă că nici nu se recunoaşte existenţa acestei documentaţii de urbanism, care, cu toate că nu are legătură directă cu obiectul litigiului, reclamanţii arată că pot dovedi că a fost depusă, prin proba testimonială cu artitectul L, care, probabil, ar putea lămuri şi alte probleme pe marginea litigiului.

5. De asemenea, ceea ce se mai arată în cadrul întâmpinării este faptul că procedura de intrare în legalitate nu s-a finalizat până la data stabilită în procesul verbal, însă pârâtele fac abstracţie totală de faptul că Certificatul de urbanism …/ZZ.LL.2015 a fost eliberat cu o valabilitate de un an, emitentul în conformitate cu art. 33 alin. 3 din Legea 350/2001 având posibilitatea de a stabili durata de valabilitate a unui asemenea certificat, în conformitate cu legea, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.

Arată că stabilindu-se un termen de valabilitate de 1 an şi nu de 5, 6 sau 8 luni, certificatul respectiv de urbanism putea fi folosit în scopul în care a fost emis în perioada de valabilitate stabilită.

În acest fel reclamanţii arată că pot afirma faptul că perioada stabilită în procesul verbal de contravenţie în care trebuia finalizată intrarea în legalitate, a fost implicit prelungită în baza acestui certificat de urbanism eliberat în scopul intrării în legalitate, întrebându-se, retoric, de ce R nu a emis certificatul de urbanism cu o valabilitate de 5 luni, pentru a fi în consens cu termenul stabilit prin procesul verbal de contravenţie.

Certificatul de urbanism …/ZZ.LL.2015, fiind eliberat pe o durată de un an, este indubitabil că ei, arată reclamanţii, aveau posibilitatea finalizării procedurii de intrare în legalitate în această perioadă.

Astfel, reclamanţii arată că au dorit să clarifice şi acest aspect, întrucât, prin întâmpinare se face abstracţie totală de conţinutul unor acte emise tocmai de R, despre care, pe de o parte, se susţine că nu ar fi legale, iar, pe de altă parte, nu li se permite să uzeze de acestea în termenul de valabilitate acordat de emitent.

Ca un ultim aspect şi încă o întrebare retorică, arată reclamanţii, care, probabil, va rămâne fără răspuns, se întreabă, de ce pârâta nu a sesizat pretinsa incidenţă a prevederilor art.56 indice 1 din Legea 350/2001, în momentul întocmirii Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. …/ZZ.LL.2015, ulterior în momentul eliberării Certificatului de urbanism …/ZZ.LL.2015, precum şi în momentul în care s-a emis Adresa …/ZZ.LL.2015, prin care se refuză eliberarea autorizaţiei, pentru un motiv care nu are legătură cu prevederile articolului de mai sus şi, care, eventual, putea constitui obiectul unei adrese pentru completarea documentaţiei.

Precizează că prin inducerea ideii că Certificatul de urbanism …/ZZ.LL.2015 ar fi nelegal, pârâtele încearcă să se folosească de propria culpă, nepricepere şi lipsă de interes sau interes de altă natură, pentru a-i pune în imposibilitatea parcurgerii procedurii de intrare în legalitate.

Ca într-o paranteză, reclamanţii arată faptul că, în cadru incintei Ştrandului Termal …, pârâta P, a realizat mai multe obiective pentru care s-a eliberat autorizaţie de construire fără documentaţie de PUZ sau PUD, întrebându-se, retoric, dacă o asemenea obligaţie există doar în sarcina unora sau a tuturor subiecţilor de drept.

Mai mult decât atât, arată că s-au eliberat şi alte autorizaţii de construire în favoarea altor proprietari fără a fi elaborat PUZ, consideră reclamanţii tocmai datorită aplicabilităţii cu prioritate a Legii 350/2001, faţă de PUG şi Regulamentul local de urbanism.

Pe marginea modului în care pârâta înţelege să respecte prevederile Legii 50/1991 şi cele ale Legii 350/2001, reclamanţii arată că persoana care a formulat sesizarea în privinţa construcţiei ridicate de ei, este o persoană care deţine o funcţie importantă şi, probabil, în considerarea acestui fapt, s-a trecut cu vederea că acesta, nu numai că a construit, dar a şi finalizat o casă de vacanţă în imediata vecinătate a acestora, fără a avea autorizaţie de construire şi, cu toate acestea, acestui distins domn nu i s-a întocmit niciun proces verbal de contravenţie.

Faptul că aceste susţineri nu sunt vorbe în vânt, arată reclamanţii, rezultă din faptul că dl. T înregistrează la data de ZZ.LL.2015 o sesizare care este analizată de inspectorul şef judeţean în aceeaşi zi şi înaintată R, care o înregistrează la data de ZZ.LL.2015 şi în ziua următoare se şi întocmeşte procesul verbal de sancţionare a contravenţiei. Cu siguranţă, reclamanţii arată că în alte situaţii, nu circulă cu atâta rapiditate în cadrul diferitelor autorităţi informaţiile,după cum s-a întâmplat în cadrul sesizării în cauză.

Precizează reclamanţii faptul că pentru a fi luate măsurile care se impun faţă de conducerea instituţiei pârâte şi pentru a fi respectate normele legale în materia autorizării lucrărilor de construcţie, invocate de aceasta, faţă de toţi cei aflaţi în situaţii similare, urmează să sesizeze instituţiile competente, fiind inadmisibil, din punctul lor de vedere, că R a observat doar clădirea începută a fi construită de către aceştia şi nu au observat că vecinul care face sesizarea, are terminată casa de vacanţă fără a avea, la rândul lui, autorizaţie de construire. Arată că aceste probleme sunt doar nişte aspecte colaterale litigiului dedus judecăţii, fiind greu de trecut cu vederea dacă legile în vigoare se aplică doar faţă de unele persoane, care, cu toate că încearcă să îşi legalizeze situaţia, întâmpină dificultăţi din partea autorităţilor competente care, peste noapte îşi schimbă poziţia faţă de una şi aceeaşi problemă a intrării în legalitate.

Faţă de cele de mai sus, reclamanţii solicită a se avea în vedere toate aceste aspecte la soluţionarea prezentului litigiu.

Prin Concluziile scrise depuse la dosar, reclamanţii solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, reiterând în esenţă motivele precizate atât în cuprinsul cererii introductive, cât şi a răspunsului la întâmpinare.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interigatoriu şi expertiză tehnică a construcţiei.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii P şi R a fost soluţionată la data de 08 Iunie 2016, pentru considerentele reţinute de instanţă şi consemnate în Încheierea de şedinţă.

Examinând acţiunea reclamanţilor prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de aceştia, a apărărilor pârâţilor, a stării de fapt rezultate din probele administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul o găseşte ca fiind fondată, pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au construit un imobil – casă de vacanţă- în …, pe un teren intravilan în suprafaţă de iniţială de … mp, proprietatea lor. Construcţia a fost edificată fără ca reclamanţii să deţină autorizaţie de construcţie. Sub acest aspect, părţile nu au puncte de vedere contrarii.

Ca urmare a acestei stări de fapt, reclamantul A a fost sancţionat contravenţional prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. …/ZZ.LL.2015 cu o amendă contravenţională de 1500 lei şi s-a dispus măsura orpirii lucrărilor de construire şi punerea în legalitate, cu termen de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse la data de ZZ.LL.2015.

Ca prim pas în îndeplinirea măsurii de „punere în legalitate”, dispusă prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. …/ZZ.LL.2015 (filele 9,10 vol. I), reclamantul a solicitat şi i s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 (filele 11-12)., certificat care „POATE FI utilizat  în scopul declarat pentru: INTRARE ÎN LEGALITATE CASA DE VACANŢĂ P+1+M”, după cum rezultă din chiar conţinutul acestuia.

Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 a avut valabilitatea de 12 luni şi prin acesta a fost certificat regimul tehnic al construcţiei în sensul că procentul de ocupare a terenului maxim este de 40%. Cum, faptic, procentul de ocupare a terenului cu construcţia deja edificată era mai mare de 40%, pentru respectarea regimului tehnic, reclamanţii au cumpărat un teren învecinat în suprafaţă de 60 mp, aşa încât să fie respectat procentul de ocupare maxim admis, astfel cum reiese din Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …/ZZ.LL.2015 de BNP .. (filele 15-19).

Ulterior achiziţiei suprafeţei de 60 mp teren, reclamanţii au întocmit documentaţia tehnică şi au solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism. În acest sens a fost eliberat Certificatul de Urbanism nr. …/ZZ.LL.2015  (filele 21-23 vol I), certificat potrivit căruia nu poate fi utilizat în scopul declarat, respectiv pentru construire casă de vacanţă P+1+M, întrucât, în esenţă, construcţia a fost edificată fără autorizaţie de construcţie, că la data controlului, s-a reţinut fapta contravenţională şi s-au dispus măsurile cu termen de îndeplinire la data de ZZ.LL.2015 , iar punerea în legalitate nu a fost realizată până al data stabilită în procesul verbal de contravenţie . Se mai reţine în Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 că imobilul este situat într-o zonă cu interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. , P.U.D. şi, mai mult, în conformitate cu prevederile art. 56 ^1 din Legea nr. 350/2001, nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.

Reclamanţii au contestat în instanţă Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 şi totodată, au depus documentaţia tehnică pentru eliberarea autorizaţiei de contruire în vederea punerii în legalitate pentru edificiul executat, prin adresa nr. …/2015.

Prin actul nr. …/ZZ.LL.2015 (fila 26 vol I) referitor la solicitarea reclamanţilor de eliberare a autorizaţiei de construire, se comunică acestora că R nu poate elibera autorizaţia de construire „...în scopul „Intrare în legalitate casă de vacanţă P+1+M”, pentru că documentaţia tenhnică anexată nu prezintă realitatea pe teren”

Aşadar, tribunalul constată că raţiunile avute în vedere de pârâţi la refuzul emiterii unei autorizaţii de construire în favoarea reclamanţilor sunt diferite faţă de cele avute în vedere în momentul emiterii Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015.

În privinţa Certificatului de urbanism  nr. …/ZZ.LL.2015, reţinem că a fost contestat de către reclamanţi în instanţă iar prin Decizia nr. …/CA/2016-R dată de Curtea de Apel Oradea la data de ZZ.LL.2016 în dosar nr. …/2016 în soluţionarea recursului împotriva Sentinţei civile nr. …/ZZ.LL.2016 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, acesta a fost anulat definitiv şi a fost obligată R să emită un nou certificat de urbanism cu privire la numerele cadastrale … şi …, având regimul juridic, economic şi tehnic identic cu cel menţionat în certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, motivat de faptul că Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 a fost emis în perioada de valabilitate a Certificatului de urbanism nr. ZZ/ZZ.LL.2015 prin care se stabilise deja regimul juridic, economic şi tehnic pentru obiectivul intrării în legalitate, pentru construcţia ridicată fără autprizaţie de construcţie, precum şi documentele care trebuie anexate, fără ca pârâta să facă dovada cărăr reglementări stabilite prin acest certificat de urbanism nu s-ar menţine în perioada de valabilitate a acestuia.

În consecinţă, în executarea Deciziei nr. …/CA/2016-R dată de Curtea de Apel Oradea pârâţii au emis Certificatul de Urbanism nr. …/ZZ.LL.2017 (fila 138 vol II), certificat care pentru numerele cadastrale … şi … certifică regimul juridic, economic şi tehnic identic cu cel menţionat în certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, cu menţiunea că POATE FI utilizat în scopul declarat pentru intrare în legalitate a casei de vacanţă, cu condiţia respectării legislaţiei în domeniu, art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenejarea teritoriului şi urbanismul, republicată în anul 2016 cu modificările ulterioare.

Or, prin acest ultim certificat de urbanism instanţa reţine că pârâţii pun în executare dispoziţia instanţei, condiţionat de respectarea prevederilor 56^1 din Legea nr. 350/2001.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 „(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.”. Condiţia pe care construcţia nu o îndeplinea la momentul emiterii Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 a fost procentul maxim de ocupare a terenului de 40%, condiţie tehnică îndeplinită de reclamanţi prin cumpărarea unei parcele alăturate în suprafaţă de 60 mp. Dispoziţia legală reglementată de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 potrivit căreia „ Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.” a fost în vigoare şi la data emiterii Certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, dar, mai ales, şi la data emiterii Procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. …/ZZ.LL.2015. Or, deşi potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 certificatul de urbanism trebuie să facă cunoscute condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tribunalul constataă că acest certificat nu conţie această condiţie, consemnată doar urlterior în Cerificatul nr. …/ZZ.LL.2017.

Pe de altă parte, nici la data la care pârâţii au fost informaţi, prin reclamaţie, că reclamanţii au edificat o construcţie fără autorizaţie, respectiv nici la data la care reclamanţii au fost sancţionaţi contravenţional, nu au dispus măsurile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 50/1991, modificată şi completată, respectiv art. 59 din ORDIN nr. 839/12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în sensul de a dispune desfiinţarea construcţiei efectuate fără autorizaţuie de construcţie. Aceasta, cu atât mai mult având în vedere prevederile articolului unic al Legii nr. 3/1 martie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii şi având în vedere că, construcţia este amplasată într-o zonă turistică a P, .

Dimpotrivă, pârâţii au aplicat amenda contravenţională şi s-a apreciat că se impune intrarea în legalitate.

Apărarea pârâţilor în prezenta cauză cum că, Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015 este nul de drept, pentru cele trei argumente expuse de pârâţi, nu poate fi primită de instanţă din moment ce actul fiind emis şi intrat în circuitul civil nu mai poate fi revocat de emitent, iar acest act nu a fost anulat sau constatat nul printr-o hotărâre judecătorescă iar în prezenta pricină nulitatea este invocată ca o apărare de către pârâţi. Prezenta instanţă nu este investită cu verificarea legalităţii certificatului de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015.

Independent însă de cerinţele stabilite şi impuse de pârţi prin Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, instanţa constată că după depunerea documentaţiei de către reclamanţi, motivul de respingere a cererii de emitere a autorizaţiei de construcţie, expus prin adresa contestată în prezenta cauză este cu totul altul decât cel invocat prin al doilea certificat de urbanism emis, respectiv nr. …/ZZ.LL.2015, sau prin al treilea certificat de urbanism nr. …/ZZ.LL.2017.

Astfel, refuzul autorităţii publice de emitere a autorizaţiei de construcţie aşa cu este arătat în adresa răspuns nr. …/ZZ.LL.2015, contestată în prezenta cauză, este că documentaţia tehnică anexată cererii de eliberare nu prezintă realitatea de pe teren. Deşi instanţa a solicitat pârâţilor lămurirea necorespondenţei documentaţiei cu realitatea de pe teren, pârâţii nu furnizat o informaţie clară şi neechivocă.

Pentru lămurirea instanţei cu privire la acestă stare de fapt, a fost încuviinţată proba expertizei tehnice. Potrivit concluziilor expertului, nu reiese existenţa unei diferenţe între documentaţia tehnică şi realitatea de pe teren. Mai mult, instanţa reţine că sunt respectate cerinţele prevăzute în Certificatul de urbanism nr. …/ZZ.LL.2015, mai puţin cerinţa referitoare la restricţia temporară de construire până la elaborarea PUZ/PUD, dar referitor la acest aspect găsim fondată susţinerea reclamanţilor cum că pentru proiectul lor nr. …/2014 faza PUZ Casă de vacanţă –P+1+M elaborat în ianuarie 2015 în baza CU nr. …/ZZ.LL.2014 de SC K SRL a fost tergiversată aprobarea.

Pentru motivele expuse, în baza art. 1,2,8,10,18 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor legale cuprinse în considerentele prezentei hotărâri, tribunalul va admite acţiunea reclamanţilor.

În baza art. 453 C.pr.civilă şi a principului disponibilităţii părţii, pârâţii vor suporta şi cheltuielile de judecată ocazionate de prezenta cauză, în sumă de 8483 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru,  onorariu avocat şi onorariu expert.”