Drept civil

Hotărâre 795 din 17.03.2020


SENTINŢA CIVILĂ NR. 795

ŞEDINŢA  PUBLICĂ  DIN DATA DE 17.03.2020

La ordine venind pronunţarea asupra cauzei civile de faţă privind pe reclamantul AA în contradictoriu cu pârât BB, având ca obiect obligaţia de a face.

Dezbaterile la fond au avut loc în şedinţa de judecată din data de 04.02.2020, când s-a amânat pronunţarea pentru data de 18.02.2020 şi ulterior pentru data de 17.03.2020. 

 Încheierea de amânare a pronunţării şi amânare ulterioară a pronunţării fac parte integrantă din  hotărâre.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr…. la  data de .., reclamantul AA  a chemat în judecată pârâta BB, solicitând obligarea pârâtei să desfiinţeze construcţiile provizorii amplasate pe peretele vestic al spaţiului comercial proprietatea reclamantului, iar în caz de refuz să fie autorizat de către instanţă să efectueze el aceste demersului pe cheltuiala pârâtei. De asemenea, a solicitat ca pârâta să se abţină pe viitor de la orice act de tulburare a folosinţei proprietăţii sale şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea în fapt a cererii formulate, reclamantul a arătat că este proprietarul unui spaţiu comercial iar peretele vestic al acestuia este amplasat pe holul de acces deţinut de pârâtă iar accesul său la spaţiul comercial se face pe acel hol deţinut de pârâtă. Este vorba de un ansamblu comercial cu proprietari diferiţi astfel că părţile din clădire destinate întrebuinţării acestor spaţii nu pot fi folosite decât în comun.

Se menţionează că deşi plăteşte pârâtei lunar o indemnizaţie pentru utilizarea acestor spaţii comune, aceasta din urmă a schimbat în timp parţial destinaţia holului în sensul că a realizat pe acel perete vestic construcţii provizorii, aprozare şi tonete care au obturat ferestrele şi au împiedicat accesul clienţilor. Totodată, a fost redusă lăţimea accesului de la 4,85 m la 1,5m. Reclamantul mai precizează că în absenţa instalaţiilor de apă şi fără a exista un aviz sanitar-veterinar, aceste tonete creează un posibil focar de infecţii, muşte, reziduri.

În drept, cererea  a fost motivată pe dispoziţiile art.453 cod proc civ.

Cererea a fost timbrată cu suma de 200 lei conform chitanţei de la fila 7 dosar.

În susţinerea cererii formulate,  reclamanta a depus, în fotocopie, înscrisuri respectiv contract de vânzare cumpărare şi extrase de carte funciară– f.10-20

Pârâta, cu respectarea termenului legal, a formulat întâmpinare la data de 15.10.2018 şi a arătat că este proprietara unui spaţiu comercial în Hala Orion iar spaţiul este învecinat cu cel aparţinând reclamantului. Precizează că nu a fost obstrucţionată ieşirea şi intrarea pe uşa principală iar reclamantul foloseşte gratuit trecerea pe spaţiul său, că pe spaţiul proprietatea sa desfăşoară activitate comercială fără a tulbura activitatea reclamantului. De asemenea, se arată că toate lucrările de întreţinere, reparaţii, curăţenie, personal, serviciu, pază computerizată, apă-canal, iluminat sunt suportate de pârâtă şi societatea  Mercur Grup în cote de ½. Contrar celor susţinute de reclamant, standurile sunt dotate cu instalaţie de apă cală şi rece deţinând aviz sanitar şi autorizaţie de la primărie. Pârâta mai arată că zidul despărţitor este proprietatea exclusivă ½ fiecare din părţi în dreptul său iar la data amenajării standurilor nu existau ferestre.

Pârâta a anexat înscrisuri respectiv memoriu tehnic şi documentaţie cadastrală.

A fost administrată pentru reclamantă proba cu înscrisuri şi expertiză topo-cadastrală iar pentru pârâtă proba cu înscrisuri.

La data de 01.08.2019 a fost depus la dosar raportul de expertiză topo întocmit de domnul Jegan Paul.

Analizând cauza şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor şi întreg probatoriu administrat, instanţa constată următoarele:

În fapt, potrivit înscrisurilor depuse la dosar reclamantul AA a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. ,,,, un spaţiu comercial în complexul Orion, jud. Neamţ acest spaţiu fiind înscris în cartea funciară nr. …. În acest complex comercial cu numărul de carte funciară … funcţionează mai multe spaţii comerciale deţinute de persoane fizice sau juridice. Învecinat cu spaţiul pe care l-a dobândit este amplasat spaţiul deţinut de către pârâtă pe care aceasta din urmă la dobândit în anul 1998. Cele două proprietăţi sunt separate de un perete. 

În drept, potrivit Art. 1.528 Cod civil: (1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la desfiinţarea construcţiilor provizorii, tonete şi aprozare susţinând că acestea sunt edificate pe spaţiul comun care deserveşte toate celelalte spaţii comerciale din hala Orion şi că acel spaţiu comun este de fapt un hol de acces. Totodată, se arată că prin edificarea acestor construcţii provizorii pe de o parte s-a restrâns holul de acces iar pe de altă parte i se creează un prejudiciu prin faptul că acestea sunt lipite de zidul său exterior existând posibilitatea unui focar de infecţii din cauza lipsei instalaţiilor de apă.

  Raportat la schiţele anexate la dosar şi în principal la raportul de expertiză topo, instanţa constată că există o cale de acces comună haşurată cu verde în anexa de la raportul de expertiză iar în concluziile acestui raport se menţionează că suprafaţa de 43 mp proprietatea pârâtei, nu reprezintă cale de acces comună în Hala Orion.

De asemenea, faţă de susţinerile reclamantului, se precizează faptul că acesta are acces la proprietatea sa prin proprietatea cu nr. cad prov. 156/17 fiind prezentat în anexa de la expertiză sub denumirea acces 3 neexistent în cadastru precum şi prin calea de acces 1 figurată în anexă respectiv pe calea de acces comună haşurată cu verde iar apoi prin proprietatea pârâtei.

  Deşi reclamantul indică faptul că a avut loc o restrângere a căii de acces comune, se constată că acestuia nu i-a fost totuşi îngrădită calea de acces având chiar şi o cale secundară, iar calea de acces comună deserveşte la acest moment 6 societăţi comerciale indicate de către expert şi în acest sens se poate reţine faptul că acea cale de acces este suficientă pentru nevoile spaţiilor comerciale.

Cu privire la construcţiile provizorii, tonete, aprozare, expertul a constatat că acestea sunt edificate din rigips indicând faptul că nu există autorizaţie de construire însă nu este expert construcţii iar părţile pot solicita o expertiză de specialitatea necesară. Reclamantul a arătat că aceste construcţii provizorii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, nu beneficiază de autorizaţie ISU şi în lipsa instalaţiilor de apă există posibilitatea să se creeze un focar de infecţie.

Pârâta a menţionat că standurile şi amenajarea holului s-au realizat cu avizul Edil Proiect Piatra Neamţ şi al Prefecturii aşa cum rezultă din procesul-verbal de avizare din 1992 iar conform legii nu era obligată să obţină autorizaţie de la ISU.  A mai precizat că acele standuri sunt închiriate pentru activitate de comerţ şi că sunt dotate cu instalaţie de apă rece şi caldă având aviz sanitar.

Referitor la concluziile expertului topo, pârâta a arătat că raportat la structura lucrărilor şi a materialelor folosite nu este necesară autorizaţie de construire.

Tot din concluziile raportului de expertiză reiese faptul că reclamantul nu poate efectua lucrări de întreţinere şi reparaţii în partea exterioară a peretelui din cauza construcţiilor edificate de pârâtă. Cu toate acestea expertul arată că de fapt partea exterioară a peretelui reclamantului este proprietatea pârâtei, hotarul dintre cele două proprietăţi trecând prin mijlocul peretelui. Astfel, instanţa reţine că în realitate pârâta a edificat construcţiile pe proprietatea sa şi le-a lipit chiar de peretele său. Faptul că exteriorul peretelui reclamantului aparţine pârâtei poate fi privit şi în sens invers, nici reclamanta nu poate efectua lucrări pe partea sa exterioară. Din probatoriul administrat în cauză nu s-a făcut dovada prejudiciului pe care i-l aduce reclamantului existenţa acestor construcţii cu atât mai mult cu cât ele sunt edificate de către pârâtă pe proprietatea sa.

Faptul că este sau nu necesară autorizaţie de construcţie nu face obiectul cererii având în vedere că nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate între edificarea acestora şi un eventual prejudiciu adus reclamantului. Totodată, expertul conchide că pârâta nu ocupă şi nu tulbură în niciun fel dreptul de proprietate al reclamantului.

Pentru toate considerentele anterior expuse, instanţa urmează să respingă cererea privind obligarea pârâtei de a desfiinţa construcţiile provizorii şi de obligare a pârâtei de a se abţine în viitor de la orice act de tulburare a folosinţei proprietăţii.

Având în vedere dispoziţiile art.453 al.1 cod proc civ, precum şi dezlegarea dată acţiunii, instanţa va respinge ca nefondată cererea reclamantului de obligare a pârâtri la plata cheltuielilor de judecată şi făcând aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, precum şi a principiului disponibilităţii părţilor, va lua act că în concluziile orale apărătorul pârâtei a precizat că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea având ca obiect obligaţia de  a face,  formulată de reclamantul AAA domiciliat în în contradictoriu cu pârâta BB cu sediul în Piatra Neamţ, B  ca nefondată.

Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

 Ia act de faptul că pârâta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare care se judecă la Tribunalul Neamţ şi se depune la Judecătoria Piatra Neamţ.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței din data de 17.03.2020.