Art 218 Cod penal -Infracţiunea de viol Art 188, art 189 alin 1 litera d Cod penal - Omor calificat

1. Infracţiunea de viol presupune un contact sexual fără consimţământul persoanei cu care se doreşte a se avea raport sexual. Această nesocotire a voinţei victimei se poate face prin constrângere sau ameninţare sau prin punerea victimei în imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa ori de a se apăra. În ceea ce priveşte constrângerea, aceasta poate fi fizică sau morală, ea trebuie să fie efectivă şi susceptibilă să paralizeze total sau parţial rezistenţa victimei. Nu interesează dacă victima a opus sau nu rezistenţă, fiind suficient să existe refuzul exprimat al acesteia. 

 Deşi comiterea în aceeași împrejurare a mai multor acte de agresiune sexuală succesivă conduce la reținerea unei unități naturale colective, în speţă, dat fiind faptul că cele 2 relaţii sexuale au fost întreţinute cu victima la un interval de timp (necesar pentru a o târî pe acesta din curtea locuinţei pe malul Dunării), nu se poate reţine că infracţiunea a fost comisă în formă simplă, ci în formă continuată, aşa cum corect a apreciat şi instanţa de fond, care schimbând încadrarea juridică a faptei a reţinut şi dispoziţiile art.35 C.pen.

2.  Dat fiind faptul că infracţiunea de omor a fost comisă pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, în mod corect s-a dispus reţinerea circumstanţei agravante a săvârşirii omorului pentru a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni, respectiv a infracţiunii de omor(prev. de art.189 alin.1 lit.d C.pen.). Deşi inculpatul nu a recunoscut faptul că a comis omorul pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, din modul în care au fost comise cele două infracţiuni, rezultă în mod cert acest fapt.

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:003.001196

Dosar nr. ………

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 1196/2021

Sedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……….

Judecător ………

Grefier ………..

Ministerul Public reprezentat de procuror ………

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

c.c.c.

Pe rol judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul ……… împotriva sentinţei penale nr.49 din 26 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. ………..

Conform art. 405 alin 3 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data 13 septembrie 2021, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art.391 alin.1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea să se facă la data de 21 septembrie 2021, când instanţa a stabilit un alt termen pentru  deliberare,  pronunţare  şi  redactare la data de 22  septembrie  2021,  iar  instanţa  la această  dată  a  stabilit  un  nou  termen, în  temeiul  art. 391 alin. 1 C.p.p.,  pentru deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii la data de 28 septembrie 2021.

C U R T E A

Asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.49 din 26 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr………, în baza art.188 alin.1 - 189 alin.1 lit.d C.p. rap. la art.77 lit. e C.p., cu referire la art.396 alin.2 C.p.p. a fost condamnat inculpatul ….., fiul lui …. şi ……. născut la data de ……. în …….., judeţul ….., domiciliat în comuna ……….., sat ……. Nr…, judeţul ……., CNP ……., în prezent deţinut în Penitenciarul … la o pedeapsă principală de 23 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66  alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din Cod penal.

În baza art. 67 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 5 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66  alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) Cod penal.

În baza art. 218 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 C.p. (2 acte materiale) rap. la art. 77 lit. e C.p., cu referire la art. 396 alin. 2 C.p.p.  a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracţiunii de viol, în formă continuată (două acte materiale).

În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66  alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din Cod penal.

În baza art. 67 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 3 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66  alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) Cod penal.

În baza art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b C.p.p. s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă şi s-a dispus ca inculpatul ……. să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 ani închisoare (o treime din totalul celeilalte pedepse de 6 ani închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 25 ani închisoare, în regim de detenţie.

În baza art.45 alin.1, alin.2 şi alin.5 C.p.p. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, cu titlu de pedeapsă rezultantă accesorie.

În conformitate cu disp. art. 65 alin. 3 Cod penal,  executarea pedepsei accesorii aplicate va începe din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi va lua sfârşit când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau va fi considerată ca executată.

În temeiul art. 45 alin.1 şi alin.2 C.p.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 5 ani.

În conformitate cu disp. art. 68 alin.1 lit.c Cod penal, executarea pedepsei complementare aplicate va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, după caz.

În temeiul art.404 alin 4 lit.a din C.p.p. s-a dedus din pedeapsa rezultantă a închisorii perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 05.10.2020 până la pronunţare.

În temeiul art.399 alin. 1 C.p.p. rap. la art.208 şi art.362 din C.p.p. s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpatul ………, prin încheierea nr. 17/06.10.2020, pronunţată în dosarul nr. …….. al Tribunalului Mehedinţi, (mandat de arestare preventivă nr. 22 din 06.10.2020) şi s-a menţinut această măsură preventivă.

În baza art.7 din legea 76/2008,  a fost obligat inculpatul …….. să se supună prelevării de probe biologice în vederea introducerii pofilelor genetice în S.N.D.G.J., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 404 alin. 4 lit. i C.p.p. s-a constatat că se află depozitate în  Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mehedinţi şi vor fi păstrate pe durata de conservare a dosarului, după care vor fi distruse, următoarele bunuri:

Proba nr. 1: depozit subunghial recoltat de la mâna stângă și mâna dreaptă a numitei ……..

Proba nr. 2: AND stare latentă - ridicat din zona gâtului de la cadavrul numitei ……….

Proba nr. 3: depozit subunghial, recoltat de la numitul ……….., cu CNP ………, domiciliat în comuna………., sat ……, județul …..

Proba nr. 5: bluză din material textil, tip bumbac, de culoare verde prevăzută cu nasturi în partea din fața, ridicată de pe cadavrul numitei…….

Proba nr. 6: bluză din material textil, tip bumbac, de culoare albastră prevăzută cu nasturi în partea din fața, prezentând urme de rupere sub ambele brațe, ridicată de pe cadavrul numitei ……...

Proba nr. 7: tricou din material textil tip bumbac, de culoare verde, ridicat de pe cadavrul numitei ………..

Proba nr. 8: fustă din material textil tip bumbac, de culoare închisă, prezentând model floral, ridicată de pe cadavrul numitei ……..

Proba nr. 9: dres din material textil, elastic, de culoare deschisă, prezentând mai multe urme de rupere, ridicat de pe cadavrul numitei ……….

Proba nr. 10: șosete din material textil, tip bumbac, de culoare închisă, prezentând imprimeu de culoare roșie, ridicate de pe cadavrul numitei ……..

Proba nr. 11: bețișor steril cu ajutorul căruia au fost prelevate urme biologice din zona inghinală a cadavrului numitei ……...

Proba nr. 12: bețișor steril cu ajutorul căruia au fost prelevate urme de materie de culoare brun-roșcat, cu aspect de sânge de pe vegetația crescută din partea de nord a locuinței victimei.

Proba nr. 13: bâtă din material lemnos, cu lungimea de aproximativ 100 cm, descoperită pe sol în partea de nord a locuinței victimei.

Proba nr. 14: pereche de papuci, din material - tip plastic, de culoare roz, descoperiți pe sol, în partea de nord a locuinței victimei.

Proba nr. 15: batic din material textil tip bumbac de culoare închisă prezentând imprimeu floral, descoperit în zona gardului de pe partea de vest a locuinței victimei. 

Proba nr. 16: pereche de încălțăminte, tip adidas, din material textil, de culoare albastră, prevăzuți cu șiret, predată de inculpat ……...

Proba nr. 17: tricou din material textil, tip bumbac, de culoare alb prezentând pe piept inscripția “…….”, predat de inculpatul ………. 

Proba nr. 18: bluză din material textil, de culoare neagră, prezentând dungi de culoare albastru cu alb și roșu în zona umerilor, predat de inculpatul ……...

Proba nr. 19: pantaloni din material textil, tip bumbac, de culoare neagră  prezentând eticheta “….”, predat de inculpatul ……..

Proba nr. 21: obiect tăietor metalic, tip briceag, cu plăsele din material plastic, de culoare neagră, descoperit în interiorul buzunarului pantalonilor, predat de inculpatul…….

Proba nr. 22: plic ce conține probe pentru examen ADN, recoltate de la ………, din comuna ……, sat ….., nr…., județul …, respectiv: 2 tampoane pentru periaj penis; 2 tampoane pentru periaj zonă perineală; 2 tampoane pentru periaj zonă coapsă stângă; 2 tampoane pentru periaj coapsă dreaptă.

Proba nr. 23: două tampoane secreție anală pentru ADN- …….., 89 de ani, din …..

Proba nr. 24: două tampoane secreție orală pentru ADN - …….., 89 de ani, …….

Proba nr. 25: două tampoane secreție vaginală pentru ADN - ………, 89 de ani, ……..

Proba nr. 26: două tampoane periaj vulvar pentru ADN- ………, 89 de ani, ……..

Proba nr. 28: două lame secreție anală pentru ADN- …………, 89 de ani, ……..

Proba nr. 29: două lame secreție orală pentru ADN- ………., 89 de ani, ……….

A fost obligat inculpatul ……….. la plata sumei de 3.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 22.12.2020, a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe, sub numărul de dosar ………, rechizitoriul nr. ….. al  Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, sub măsura arestării preventive, a inculpatului ………., pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, faptă prev. de art. 188 alin.1-189 alin.1 lit.d C.p. rap. la art.77 lit.e C.p. și viol (două acte materiale), faptă prev. de art. 218 alin.3 lit.e rap. la art.77 lit.e C.p., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C.p.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Mehedinţi a reţinut următoarele:

În seara zilei de 04.10.2020, în jurul orei 20:00, inculpatul ……….. a mers la locuinţa victimei ….., pentru a întreţine relaţii sexuale cu aceasta.

Inculpatul o cunoştea pe victimă şi avea cu aceasta o relaţie mai apropiată, dat fiindcă era prieten cu fiul acesteia şi o ajuta uneori la treburile gospodăreşti.

Ştiind că fiul victimei nu se află acasă, a strigat-o pe aceasta şi când bătrâna a ieşit din casă a târât-o în partea dreaptă a casei, i-a aplicat lovituri în zona feţei şi a trântit-o la pământ.

Întrucât victima a ţipat, i-a astupat gura cu mâna şi a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta prin constrângere.

După ce a întreţinut raportul sexual cu victima, inculpatul ……… şi-a dat seama că aceasta respira greu şi, pentru a ascunde fapta de viol, a luat hotărârea de a-i suprima viaţa, sens în care a târât-o pe aceasta, de mâini, peste un teren accidentat şi peste o groapă de gunoi pe o distanţă de aproximativ 400 de metrii până pe malul Dunării.

Ajuns acolo, inculpatul ……….. a întreţinut din nou relaţii sexuale cu victima profitând de starea de neputinţă a acesteia şi, întrucât victima nu decedase, a lovit-o din nou şi a sugrumat-o.

Ulterior a ascuns cadavrul acesteia în Dunăre, într-un tufiş de papură şi a abandonat-o acolo.

Dându-și seama că şi-a pierdut buletinul de identitate s-a întors în curtea victimei unde a fost găsit de fiul acesteia.

La acel moment inculpatul avea pantalonii suflecaţi, era desculţ şi avea adidaşii în mână.

Fiindcă nu a găsit-o pe mama sa acasă, …….. a plecat să o caute şi s-a întâlnit cu  numiţii …….., ……… şi……… în centrul satului.

Împreună cu aceştia a găsit-o abandonată  în Dunăre, decedată.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. ….. întocmit de Institutul de Medicină-Legală ………., s-a constatat că moartea numitei ………. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin compresiune cervicală (sugrumare) și compresiune toracală cu fracturi hioid, fracturi laringe, hematom cervical, contuzie faringiană, contuzie esofagiană, fractură coloană cervicală și fracturi costale bilaterale, leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, prin compresiune cervicală (posibil sugrumare), prin  lovire cu sau de corpuri dure.

De asemenea, examenul medico-legal a stabilit că victima a prezentat leziuni traumatice vaginale (care s-a putut produce prin introducerea de corpuri dure în vagin și poate data din 04.10.2020) și anale (care s-a putut produce în cursului unui raport sexual anal, care poate data din 04.10.2020), examenul serologic stabilind că nu s-au evidențiat spermatozoizi în secreția vaginală, iar în secreția anală și orală s-au evidențiat capete de spermatozoizi.

Starea de fapt aşa cum a fost reţinută s-a apreciat că reiese din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de sesizare (f.1); proces verbal de căutare a victimei (f.2); proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto (f.10-26); buletin de analiză serologică nr………. din 12.10.2020, eliberat de SML …., privind victima ………(f.50); raportul de expertiză medico-legală nr…….., eliberat de SML ……..,  privind victima ………. (f.52); planșe foto privind necropsia cadavrului ……… (f.57-69); procese verbale suspect/inculpat ………. (f.72, 76, 79, 83); declarații suspect/inculpat ……… (f.73, 78, 81, 84); proces verbal de consemnare a declarației verbale (f.85); declarații martori ……. (f.87), ….. (f.89), ……. (f.91),………. (f.93);raportul de expertiză medico-legală nr………, eliberat de SML …….,  privind pe suspectul …….. (f.104); raport de expertiză criminalistică nr. 892581 din 09.12.2020, eliberat de Institutul Național de Criminalistică (f.123) cu cele administrate nemijlocit în cursul cercetării judecătoreşti: declaraţiile inculpatului (filele nr. 23 şi 66 d.i.), declaraţii martori ……., …….., ………– f. 40-42 d.i. şi ………. – f. 58 d.i., adresa nr. ……….. din 16.04.2021 a SML ………  şi referat de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Mehedinţi – f. 38-39 d.i., fişă de cazier judiciar – f. 29 d.i.

Inculpatul ……….,  în cursul urmăririi penale şi cu ocazia primei declaraţii făcute în instanţă, a recunoscut faptele aşa cum au fost expuse în rechizitoriu, relatând că, prin constrângere, a întreţinut cu victima …….. relaţii sexuale în două rânduri, atât în spatele casei acesteia cât şi pe malul Dunării.

De asemenea, a arătat că a târât-o pe aceasta de încheieturile mâinilor pe o distanţă mare, spre Dunăre pentru a o spăla şi a abandonat-o acolo fiindcă s-a speriat (f.74 d.u.p.).

Ulterior respingerii cererii de judecată în procedura abreviată, la termenul din data de 06.04.2021, inculpatul a revenit asupra celor declarate, susţinând că a întreţinut un singur raport sexual cu victima în spatele casei acesteia, dar, în aceea împrejurare, nu a lovit-o, ci doar a târât-o spre Dunăre cu intenţia de a o spăla şi de a o face să îşi revină, iar nu pentru a ascunde fapta de viol.

De asemenea, a încercat să o resusciteze făcându-i compresiune cu mâinile pe gât şi pe piept fără să-i aplice în mod direct lovituri.

Referitor la faptul că a abandonat-o pe victimă a susţinut că a făcut acest lucru fiindcă s-a speriat şi a conștientizat ceea ce făcuse. (f.66 verso d.i.).

Apărările inculpatului nu pot fi primite în totalitate.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpatul a întreţinut de două ori relaţii sexuale cu victima, relevant în acest sens fiind procesul-verbal de cercetare la faţa locului (filele nr. 10-12), fotografiile judiciare efectuate (fila nr. 21), declaraţiile inculpatului din cursul urmăririi penale şi prima declaraţie din cursul cercetării judecătoreşti.

Se observă, pe de o parte, că au fost găsite, în spatele casei, în partea de nord a locuinţei, atât fragmente de urmă de încălțăminte, papucii victimei, urme de târâre dar şi urme cu aspect de sânge, aceste probe ducând la concluzia că, pe lângă agresiunea sexuală la care a fost supusă, victima a fost şi lovită de către inculpat.

Pe de altă parte, se observă că, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei, în prezenţa avocatului său, inculpatul a susţinut că a întreţinut relaţii sexuale cu victima şi pe malul Apei, împrejurare în care ……….. l-a rugat să o lase în pace, spunând că o să-l vadă Dumnezeu.

Faptul că inculpatul a revenit şi a susținut că a întreținut un singur raport sexual cu victima nu are justificare decât în dorinţa inculpatului de a-şi atenua răspunderea penală în condiţiile în care cererea de judecare în procedura simplificată i-a fost respinsă.

Raportul de expertiză medico-legal întocmit în cauză este relevant şi denotă că leziunile prezentate de victimă au fost produse prin lovire cu corpuri dure (leziunile faciale) prin compresiune cervicală şi prin lovire cu/sau de corpuri dure (fila nr. 54 d.u.p.).

De asemenea, inculpatul a întreţinut cu victima raporturi sexuale vaginale, anale şi orale, aspecte rezultate din aceeași lucrare medico-legală.

Tribunalul a reţinut că inculpatul ………… a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, faptă prev. de art. 188 alin.1-189 alin.1 lit.d C.p. rap. la art. 77 lit.e C.p. și viol (două acte materiale), faptă prev. de art. 218 alin.3 lit.e rap. la art. 77 lit.e C.p., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C.p., iar prin încheierile din datele de 06.04.2021, respectiv, 28.04.2021 a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor juridice deduse judecăţii în infracţiunile de omor calificat, faptă prev. de art. 188 alin.1-189 alin.1 lit.d C.p. rap. la art. 77 lit.e C.p. și viol în formă continuată, prev. de art. 218 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 C.p. (2 acte materiale) rap. la art. 77 lit. e C.p., în condiţiile art. 38 C.p.

Pentru a dispune schimbarea încadrării juridice, prima instanţă a reţinut că infracţiunea de viol a fost comisă în formă continuată, prev. de art. 35 alin. 1 C.p. şi în formă simplă, iar nu în varianta agravată, prev. de art. 218 alin. 3 lit. e C.p.

Aşa cum s-a reţinut în cuprinsul încheierii din data de 28.04.2021, varianta agravantă a infracţiunii de viol constă în urmarea produsă de făptuitor asupra sănătăţii sau integrităţii corporale a victimei – vătămarea corporală.

Pentru reţinerea acestei agravante este necesar ca asupra victimei să se fi exercitat acte de violenţă care să fi avut una din urmările prev. de art. 194 alin. 1 lit. a-e C.p., respectiv: o infirmitate; leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav şi permanent; avortul; punerea în primejdie a vieţii persoanei.

Exercitarea violenţelor trebuie să aibă loc în vederea raportului sexual, a actului sexual sau a altui act de penetrare vaginală sau anală şi nu pentru producerea consecinţelor anterior menţionate.

Urmările specifice vătămării corporale sunt comise sub aspect subiectiv cu praeterintenţie deoarece făptuitorul nu urmăreşte şi nici nu acceptă posibilitatea producerii lor, rezultatul mai grav survenind din culpă.

În speţă, din probele administrate nu s-a putut stabili care dintre leziunile prezentate de victimă au avut urmările prevăzute de art. 194 alin. 1 lit. a-e C.p.

Victima a prezentat multiple leziuni, survenite ca urmare a loviturilor cu/sau de corpuri dure, a compresiunii cervicale şi toracale aplicată de inculpat, atât înainte cât şi după săvârşirea celor două acte material ale infracţiunii de viol, iar leziunile suferite au dus la rezultatul mai grav, respectiv moartea victimei.

Consecinţele specifice infracţiunii de vătămare corporală sunt absorbite în conţinutul constitutiv al infracţiunii mai grave, respectiv în infracţiunea de omor calificat pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

În speţă, leziunile prezentate de victimă nu îi pot fi imputate inculpatului sub forma culpei, întrucât acesta a intenționat să omoare victima pentru a ascunde săvârşirea faptei de viol şi nu au fost consecinţa lipsei intenţiei, sau neprevederii rezultatului faptei sale.

În acest sens, s-a reţinut că victima era o persoană în vârstă, aflată în stare de neputinţă şi cu toate acestea, inculpatul a lovit-o în zona feţei, i-a produs fracturi costale care au necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de îngrijiri medicale de la data producerii, a târât-o pe o distanţă de aproximativ 400 de metrii, producându-i fractură de coloană cervicală, echimoze şi excoriații în zona capului şi a feţei, iar apoi a sugrumat-o. Ulterior a târât-o şi a abandonat-o în Dunăre, aspecte ce confirmă faptul că intenţia acestuia a fost a-i curma viaţa pentru a ascunde săvârșirea infracţiunii de viol.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului ………. care, în data de 04.10.2020, în jurul orei 21,00, a întreținut relații sexuale cu victima ………., împotriva voinței acesteia, prin violență și profitând de starea de neputință a acesteia de a se apăra, atât în curtea locuinței acesteia din comuna ………., sat ……, judeţul ………., cât și pe malul Dunării, la o distanță de 400 m de locuința acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol (două acte materiale), în formă continuată, faptă prev. de art. 218 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 C.p., rap. la art. 77 lit. e C.p.

De asemenea, fapta inculpatului ……… care, în data de 04.10.2020, în jurul orei 21,00, după ce a săvârșit infracțiunea de viol, asupra victimei …….., pentru a ascunde această infracțiune, a târât-o pe victimă, căreia îi produsese multiple leziuni pe o distanță de aproximativ 400 m, până pe malul Dunării unde, după ce a întreținut, din nou, cu aceasta relații sexuale, profitând de starea de neputință a acesteia de a se apăra, a strâns-o, de gât, cu mâinile, până a survenit decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 188 alin. 1-189 alin. 1 lit. d C.p. cu aplic. art. 77 lit. e C.p.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.p., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, pericolul social deosebit al infracțiunilor comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârşite, (de la 15 ani la 25 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, pentru comiterea infracţiunii de omor calificat şi de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi pentru săvârșirea infracțiunii de viol, în formă continuată), conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunilor.

În acest sens, este relevant că inculpatul a exercitat acte de agresiune asupra unei persoane apropiate, pe care o cunoştea şi cu care era în relaţii amiabile, vulnerabilă, aflată în neputință de a se apăra, datorită vârstei înaintate de 89 ani.

De asemenea, a fost avută în vedere atitudinea inculpatului care a recunoscut parţial săvârşirea infracţiunilor, vârsta fragedă a acestuia, dar şi mediul familial dezorganizat ce i-au influențat comportamentul infracţional.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul ……...

În motivarea apelului parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

Parchetul a arătat că sunt nelegale sentinţa penală nr. 49 din 26.05.2021 cât şi încheierea din data de 28.04.2021, ambele pronunţate în dosarul nr……… de către Tribunalul Mehedinţi, cu privire la schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea de viol, prev. de art. 218 alin. 3 lit. e rap. la art. 77 lit. e Cp., în infracţiunea de viol în formă continuată, prev. de art. 218 alin. 1 Cp. cu aplic. art. 35 Cp. (2 acte materiale) rap. la art. 77 lit. e Cp., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ……...

S-a apreciat că încadrarea juridică corectă a faptei este  cea de infracţiune de viol în formă agravantă, prev. de art. 218 alin. 3 lit. e rap. la art. 77 lit. e Cp., deoarece, violul a fost săvârşit în varianta prevăzută de dispoziţiile art. 218 alin. 3 lit. e Cp. teza a II-a şi anume fapta a pus în pericol viaţa victimei în orice alt mod.

Cu ocazia soluţionării apelului, procurorul de şedinţă a arătat că nu mai întelege să susţină respectivul motiv de apel, dat fiind faptul că agravanta prev. de disp. art.218 alin.3 teze a II-a a fost introdusă de legiuitor dup comiterea faptei.

A invocat un motiv suplimentar de apel, în sensul înlăturării dispoziţiilor art.77 lit.e C.pen. dat fiind faptul că respectiva circumstanţă agravantă, respectiv profitând de starea de vulnerabilitate a victimei, este cuprinsă în conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol.

În motivarea apelului inculpatul …….. solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate pentru cele două infracţiuni reţinute în sarcina sa, pe care le-a considerat prea mari, dat fiind faptul că fapta a fost comisă pe fondul consumului de alcool, fapt ce a făcut să nu îşi poată controla comportamentul.

Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul  cauzei, conform prevederilor art. 420 alin. 8 Cod procedură penală, atât din perspectiva criticilor formulate de către apelanţi, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea de apel constată următoarele:

 Prima instanţă a reţinut, în mod corect, situaţia de fapt în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ……., pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti (acesta a recunoscut iniţial parţial faptele reţinute în sarcina sa, prin declaraţiile date după care a revenit şi a arătat că în ceea ce priveşte infracţiunea de viol a întreţinut un singur act sexual cu victima, nu două aşa cum s-a reţinut în actul de sesizare al instanţei).

Nu va mai fi reluată argumentaţia stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, întrucât Curtea şi-o însuşeşte în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului şi potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanţei inferioare (Helle împotriva Finlandei).

Într-adevăr, din mijloacele de probă administrate în cauză în cursul urmăririi penale rezultă, în fapt, în esenţă, că inculpatul ……. în data de 04.10.2020, în jurul orei 21.00 a întreţinut relaţii sexuale prin violenţă, profitând de starea de neputinţă de a se apăra a victimei ………, de 2 ori, odată în curtea locuinţei acesteia din comuna ………., sat………, jud. ……., cât şi pe malul Dunării la o distanţă de cca 400m de locuinţa acesteia, după care pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii a ucis-o  strângând-o cu mâinile de gât.

Fără a mai relua analiza detaliată a probatoriului care susţine vinovăţia inculpatului, acest lucru fiind deja făcut de către prima instanţă, şi a fost deja însuşită de către Curte, se vor indica principalele probe din care rezultă vinovăţia inculpatului în prezenta cauză.

Din declaraţia martorului  ……….(filele 89-90 dup, fila 41 dosar fond), rezultă că în seara de 04.10.2020, în jurul orei 22.00, întorcându-se acasă, l-a văzut pe inculpatul ……… în curtea casei sale, având pantalonii ridicaţi sus de tot, cu hainele ude, având în mână câte un adidas de culoare albastră. Întrebându-l ce caută în curtea casei sale, acesta i-a spus că a avut un conflict cu  numitul ……….. şi l-a rugat să îl ducă cu maşina în centrul satului, martorul refuzând. După ce a plecat martorul a început să se uite după mama sa, să o caute, negăsind-o nici în casă, nici în curte. Dată fiind prezenţa inculpatului în curtea sa, martorul l-a sunat pe ………. pentru a verifica dacă cele spuse de inculpat anterior erau adevărate. Întrucât ……… a negat că ar fi avut un conflict cu inculpatul, martorul …….. a realizat că este posibil ca acesta să-i fi făcut ceva mamei sale. Împreună cu mai multe persoane (martorii ………, ….., ……., …….. şi ……..) au început să o caute pe ……….

La un moment dat au găsit papucii acesteia, iar în zona respectivă iarba era culcată, fiind vizibile urme de târâre care duceau spre Dunăre, fapt ce i-a determinat să creadă că aceasta a fost aruncată în Dunăre, motiv pentru care au mers să o caute în zona respectivă.

Ajungând pe malul Dunării, au găsit câinele familiei care lătra şi se uita spre apă, motiv pentru care martorul ……… a intrat în Dunăre şi luminând zona cu telefonul mobil a descoperit-o pe ………., moartă, în stufăriş.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de declaraţiile martorilor  ……… (filele 91-92 dup, fila 42 dosar fond), ………(filele 93-94 dup, fila 40 dosar fond), ………(filele 87-88 dup, fila 58 dosar fond).

Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, atât în cursul urmăririi penale (filele 73-75, 78,81-82, 85-86 dup), cât şi în cursul judecăţii (fila 23, fila 66 dosar fond).

Deşi iniţial inculpatul a recunoscut integral faptele de care este acuzat, descriind pe larg cum s-au întâmplat, arătând că a întreţinut relaţii sexuale cu victima atât în curtea casei acesteia, cât şi pe malul Dunării, faptul că după ce a văzut că aceasta a leşinat a tras-o în apă şi a abandonat-o acolo, ulterior, după respingerea cererii sale de judecare a cauzei în procedura simplificată, acesta şi-a schimbat şi respectiv şi-a nuanţat declaraţiile iniţiale.

Astfel, acesta a susţinut că în realitate a întreţinut un singur raport sexual cu victima în curtea casei sale şi că nu a lovit-o sau încercat să o omoare ci să o salveze, aşa explicându-se leziunile de pe gâtul şi pieptul acesteia.

În mod corect, instanţa de fond a apreciat ca nesinceră ultima declaraţie a inculpatului, o încercare a acestuia de a-şi atenua răspunderea penală, dat fiind faptul că toate declaraţiile anterioare ale inculpatului au fost date în prezenţa apărătorului acestuia, că cele arătate de acesta se coroborează cu restul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Din raportul de expertiză medico-legală nr………. (filele 5254 dup), rezultă faptul că moartea victimei s-a datorat „asfixiei mecanice prin compresiune cervicală(sugrumare) şi compresiune toracală cu fracturi hioid, fracturi laringe, hematom cervical, contuzie cervicală, contuzie esofagiană şi fracturi costale bilaterale. Fracturile costale s-au produs prin compresiune toraco-abdominală. Hemoragiile epicraniene s-au produs prin lovire cu şi de corpuri dure. Fractura de colană cervicală s-a putut produce prin hiperextensie/rotaţia coloanei cervicale”.

Din acelaşi raport de expertiză medico-legală a rezultat faptul că victima a prezentat leziuni traumatice vaginale(care s-au putut produce  prin introducerea de corpuri dure în vagin) şi anale(care s-au putut produce în cursul unui raport sexual anal). S-a stabilit totodată că victima a întreţinut un raport sexual oral în aceeaşi dată (examenul serologic evidenţiind capete de spermatozoizi).

Prin urmare faţă de concluziile raportului de expertiză medico-legală, instanţa de apel apreciază că decesul victimei s-a datorat atât leziunilor produse acesteia prin lovire de corpuri dure, ca urmare a faptului că aceasta a fost târâtă de inculpat cca 400 de metri, ocazie cu care s-a putut lovi de corpurile dure aflate pe traseul respectiv, dar şi ca urmare a loviturilor aplicate direct de acesta, atât în zona toracică, cât şi prin sugrumare. Susţinerile inculpatului că compresiunile cervicale şi toracice ar fi fost executate nu cu intenţia de a suprima viaţa victimei ci pentru a o resuscita, nu pot fi reţinute de instanţă, dat fiind faptul că resuscitarea unei persoane nu se poate realiza prin exercitarea de presiuni asupra gâtului acesteia(cu atât mai mult cu cât aceste compersiuni au fost exercitate cu o forţă mare, dovadă fiind fracturile produse acesteia).

Având în vedere modul în care se coroborează mijloacele de probă expuse anterior rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul ……… este autorul infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă.

Infracţiunea de viol presupune un contact sexual fără consimţământul persoanei cu care se doreşte a se avea raport sexual. Această nesocotire a voinţei victimei se poate face prin constrângere sau ameninţare sau prin punerea victimei în imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa ori de a se apăra. În ceea ce priveşte constrângerea, aceasta poate fi fizică sau morală, ea trebuie să fie efectivă şi susceptibilă să paralizeze total sau parţial rezistenţa victimei. Nu interesează dacă victima a opus sau nu rezistenţă, fiind suficient să existe refuzul exprimat al acesteia.

Elementul material al infracţiunii de viol este realizat din corelarea dintre acţiunea principală de întreţinere de raport sexual, şi acţiunea adiacentă de violenţă fizică şi morală, comisă în scopul de a facilita actul sexual al inculpatului cu persoana vătămată. Urmarea imediată, dat fiind caracterul pluriofensiv al infracţiunii de viol, constă, pe de o parte, în pricinuirea unei vătămări a libertăţii sexuale a persoanei vătămate, iar, pe de altă parte, în vătămarea adusă integrităţii morale şi corporale aceleiaşi părţi vătămate, inerentă acţiunilor violente ale inculpatului.

În speţă inculpatul fără consimţământul victimei, profitând însă că aceasta datorită vârstei înaintate şi stării de sănătate (mergea sprijinindu-se într-un baston) era în imposibilitate de a se apăra, a întreţinut de 2 ori relaţii sexuale cu aceasta (în curtea locuinţei acesteia şi pe malul apei), constând în exercitarea de acte sexuale vaginale ( prin introducerea de corpuri dure în vagin), orale şi anale.

Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, prevăzând şi urmărind producerea rezultatului socialmente periculos (încălcarea libertății victimei de a decide cu privire la întreținerea unui act de natură sexuală).

Deşi comiterea în aceeași împrejurare a mai multor acte de agresiune sexuală succesivă conduce la reținerea unei unități naturale colective, în speţă, dat fiind faptul că cele 2 relaţii sexuale au fost întreţinute cu victima la un interval de timp (necesar pentru a o târî pe acesta din curtea locuinţei pe malul Dunării), nu se poate reţine că infracţiunea a fost comisă în formă simplă, ci în formă continuată, aşa cum corect a apreciat şi instanţa de fond, care schimbând încadrarea juridică a faptei a reţinut şi dispoziţiile art.35 C.pen.

Deoarece, chiar în norma de incriminare a violului este prevăzută ca şi condiţie a elementului material al acestei infracţiuni, comiterea faptei profitându-se de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința, nu se poate reține la individualizarea pedepsei şi circumstanța agravantă legală prevăzută de art. 77 lit. e) C.pen., care are un conţinut identic, întucât ar însemna ca aceleiaşi împrejurări să i se dea o dublă valenţă juridică.

Prin urmare, instanţa de apel va dispune înlăturarea acestei circumstanţe agravante.

Unul din motivele de apel formulate de parchet, dar neînsuşit de procurorul de şedinţă a vizat nereţinerea formei agravate a infracţiunii de viol, prev. de disp. art.218 alin.3 lit.e  teza a II a C.pen., respectiv „ dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice alt mod”.

Această circumstanţă agravantă (prin punerea în pericol a vieţii victimei) a fost introdusă  în norma de incriminare prin legea nr.217/2020, intrată în vigoare la data de 30 oct.2020, adică după data comiterii infracţiunii, nefiind deci incident în cauză, deoarece având un caracter de agravare a pedepsei, aceasta nu retroactivează.

Prin urmarea instanţa de apel apreciază că fapta inculpatului  de a întreţine în data de 04.10.2020 relaţii sexuale cu victima ………, împotriva voinţei acesteia şi profitând de neputinţa acesteia de a se apăra, atât în curtea locuinţei acesteia, cât şi pe malul Dunării, întruneşte elementele constitutive  ale infracţiunii de viol în formă continuată prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art.218 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.35 C.pen..

Fapta inculpatului ………. care în aceeaşi dată, de 04.10.2020, după ce a săvârşit infracţiunea de viol asupra victimei ………, profitând de neputinţa acesteia de a se apăra, a târât-o pe aceasta cca 400 de metri până pe malul Dunării, ocazie cu care aceasta a suferit mai multe leziuni, iar acolo, după ce a întreţinut din nou relaţii sexuale cu aceasta a strâns-o de gât, exercitând totodată o puternică compresie pe toracele acesteia, urmare a tuturor acestor acţiuni ale inculpatului, aceasta decedând, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzut şi ped. de art.188 alin.1-art.189 alin1 lit.d C.pen. cu aplic. art.77 lit.e C.pen.

Elementul material al infracţiunii de omor calificat s-a realizat prin acţiunile exercitate de inculpat asupra fizicului victimei, prin lovirea acesteia cu şi de corpuri dure. Dintre leziunile traumatice produse acesteia, fracturile costale, hemoragiile epicraniene, fractura de coloană cervicală sunt cele care au condus la moartea victimei, între aceste leziuni şi urmarea imediată a faptei, respectiv decesul victimei, existând legătură de cauzalitate, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză.

Faţă de modul în care a acţionat, de loviturile aplicate victimei, de numărul şi intensitatea acestora, de faptul că una din acţiunile exercitate asupra victimei a constat în sugrumarea acesteia, instanţa de apel apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, prevăzând rezultatul socialmente periculos, rezultat pe care l-a şi urmărit.

Dat fiind faptul că infracţiunea de omor a fost comisă pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, în mod corect s-a dispus reţinerea circumstanţei agravante a săvârşirii omorului pentru a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni, respectiv a infracţiunii de omor(prev. de art.189 alin.1 lit.d C.pen.). Deşi inculpatul nu a recunoscut faptul că a comis omorul pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, din modul în care au fost comise cele două infracţiuni, rezultă în mod cert acest fapt. Astfel, faptul că victima îl cunoştea bine pe inculpat, faptul că după ce a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta a târât-o până pe malul Dunării, unde după cea întreţinut din nou relaţii sexuale cu acesta, a exercitat acţiuni violente asupra acesteia, acţiuni ce au provocat decesul acesteia, după care pentru a ascunde faptele comise şi a şterge urmele infracţiunii, a aruncat-o în apă, demonstrează că inculpatul a urmărit să-şi ascundă faptele comise, lăsarea în viaţă a victimei echivalând cu tragerea sa la răspundere penală pentru faptele comise.

De asemenea în mod corect instanţa de fond, faţă de vârsta înaintată a victimei, de starea sa de sănătate(acesta putându-se deplasa doar prin folosirea unui baston), prin raportare la persoana inculpatului, o persoană tânără, puternică, diferenţa de forţă dintre cei doi, fiind evidentă, în mod corect instanţa de fond a reţinut şi circumstanţa agravantă prev. de dispoziţiile art.77 lit.e C.pen., respectiv săvârşirea faptei profitând starea de vădită  vulnerabilitate a victimei, datorată vârstei şi stării de sănătate.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, scop care se realizează, atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea, cât și cu privire la ceilalți destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigențele acestei legi în vederea evitării apariției unui raport de conflict cu statul.

Individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante și sensibile operațiuni juridice de a cărei acuratețe depinde în mod direct reușita procesului de îndreptare și recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravității infracțiunii comise și a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa și modul de executare a acesteia. Infracțiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și ordinii juridice instituite într-un sistem de drept. Pentru înlăturarea acestor consecințe negative ale infracțiunii este necesar să se reacționeze din partea societății, este necesar să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârșesc asemenea fapte. Mai mult, pentru înlăturarea neliniștii și tulburării sociale, pentru restabilirea ordinii juridice trebuie ca persoanele care au săvârșit infracțiuni să fie de îndată trași la răspundere penală.

Aplicarea și executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârșirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora și din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniștii sociale și al reintegrării ordinii juridice. Aplicarea și executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmărite, dacă efectuarea lor are loc în timp util. în general, sancționarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atât mai eficace și contribuie cu atât mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cât ea intervine într-un interval de timp cât mai scurt și cât mai apropiat de momentul infracțiunii.

Examinând incidenţa legii penale mai favorabile, Curtea constată că în cursul procesului penal a intrat în vigoare Legea nr. 217/2020, care a modificat parţial dispoziţiile art.218 C.pen.

Astfel, modificările ivite în cursul procesului penal, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale, impun soluţionarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situaţie tranzitorie.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în cauză, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Prin compararea legilor penale succesive, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă este, Legea nr.187/2012 (ţinând seama de  condiţiile de sancţionare) în vigoare la data comiterii faptei de care este acuzat inculpatul, în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 217/2020 (în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 217/2020, art. 218 alin.1 C.pen. prevede că pedeapsa pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.218 alin.1 C.pen. este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar conform actualelor dispoziţii pentru această infracţiune pedeapsa este  închisoarea de la 5 la 10 ani), dat fiind faptul că minimul special prevăzut de lege este mai mic.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, acesta a solicitat prin motivele de apel reducerea acestora, apreciate prea mari, prin raportare atât la faptele reţinute în sarcina sa, cât şi prin raportare la vârsta sa, la faptul că faptele au fost comise pe fondul consumului de alcool, la atitudinea sa de recunoaştere şi regret.

Ca urmare a înlăturării dispoziţiilor art.77 lit.e C.pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de viol, instanţa de apel va proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate acestuia pentru această infracţiune, în sensul reducerii acesteia de la 6 ani la 5 ani şi 6 luni închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de omor calificat, instanţa de apel va avea în vedere pe lângă faptul că aceasta presupune lezarea celei mai importante valori sociale şi anume, viaţa omului, modul în care aceasta a fost săvârşită, agresivitatea deosebită exercitată de inculpat asupra victimei(numeroasele leziuni produse acesteia), faptul că deşi acesta a susţinut că a săvârşit faptele datorită stării avansate de ebrietate în care se afla, nerealizând ceea ce face, faţă de modul în care acesta a căuta să ascundă urmele infracţiunii (aruncând corpul victimei în apă, pentru a contamina sau a face să dispară urmele biologice rămase pe corpul acesteia, că a intrat în apă să se spele, tot pentru ştergerea urmelor infracţiunii, că a realizat că este posibil să-şi fi pierdut cartea de identitate în curtea victimei, sens în care s-a întors după ea, iar acolo fiind surprins de fiul victimei, a inventat imediat un răspuns pentru a-i distrage acestuia atenţia de la scopul real al prezenţei sale în curtea locuinţei mamei sale) instanţa de apel apreciază că discernământul acestuia şi modul în care au fost comise faptele nu au fost afectate de consumul de alcool, acesta dovedind, din contră, prezenţă de spirit .

Pentru aceste motive, instanţa de apel apreciază că nu se impune reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de omor calificat.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa de apel apreciază ca întemeiate apelurile declarate de apelanţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul …….., împotriva sentinţei penale nr. 49/2021 a Tribunalului Mehedinţi, urmând a le admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.

Va desfiinţa în parte sentinţa penală nr. 49/2021 a Tribunalului Mehedinţi şi rejudecând va descontopi pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare aplicată inculpatului …… şi repune în individualitate pedepsele aplicate.

Va înlătura dispoziţiile agravante prev. de art.77 lit.e C.pen. aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 218 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

În baza art. 218 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art.5 C.pen. va condamna inculpatul ……… la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare.

Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii penale.

În baza art. 422 C.pr.pen. rap la art. 404 alin 4 lit. a C.pr.pen. se va deduce perioada arestării preventive în continuare faţă de inculpatul ………., de la data de 26.05.2021 la zi. 

În temeiul art. 275 alin 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. 6 C.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

În  baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelurile declarate de apelanţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul ……….., împotriva sentinţei penale nr. 49/2021 a Tribunalului Mehedinţi.

Desfiinţează în parte sentinţa penală nr. 49/2021 a Tribunalului Mehedinţi şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare aplicată inculpatului ………. şi repune în individualitate pedepsele aplicate.

Înlătură dispoziţiile agravante prev. de art.77 lit.e C.pen. aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 218 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

În baza art. 218 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art.5 C.pen.

Condamnă inculpatul ……… la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare.

Menţine dispoziţiile privind condamnarea inculpatului la pedeapsa de 23 de ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art.188 alin.1 - 189 alin.1 lit.d C.p. rap. la art.77 lit. e C.p., cu referire la art.396 alin.2 C.p.p.

În baza art. 38 alin.1 C.pen., raportat la art. 39 alin.1 lit.b C.pen. contopeşte pedepsele de mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 10 luni ( 1/3 din 5 ani şi 6 luni), astfel încât inculpatul  ……….. va executa pedeapsa rezultantă de 24 de ani şi 10 luni închisoare, în regim de detenţie. 

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii penale.

În baza art. 422 C.pr.pen. rap. la art. 404 alin.4 lit. a C.pr.pen. deduce perioada arestării preventive în continuare faţă de inculpatul ……….., de la data de 26.05.2021 la zi. 

În temeiul art. 275 alin 3 C.pr.pen.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. 6 C.pr.pen.

Onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului de Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată azi, 28 septembrie 2021, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare