Violul (art.218 ncp) - complicitate la viol

Prin rechizitoriul nr. 2301/P/2018, emis la data de 12 martie 2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, s-a dispus trimiterea în judecată, sub măsura arestării preventive, a inculpaţilor Ş.M.GHE şi Şelearcă Titi Vasile.

Inculpatul Ș.M.GHE a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni în concurs real şi în stare de minoritate:

- lovirea sau alte violențe în formă continuată – 7 acte materiale, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal şi cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal (acte materiale comise la datele de 25.03.2018, 28.03.2018, 29.03.2018, 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018);- viol în formă continuată – 2 acte materiale, prev. de art. 218 alin. (1) și (3) lit. c) şi f) Cod penal şi cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal (acte materiale comise la data de 04.04.2018);

- tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal (faptă săvârşită la data de 26.03.2018);

- şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) Cod penal (faptă săvârşită în perioada 26.03.2018 – 06.04.2018);

- ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 375 Cod penal (faptă săvârşită la data de 30.03.2018), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 113 alin. (3) Cod penal (cinci fapte).

Totodată, inculpatul Ș.T.V a fost trimis în judecată pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni în concurs real:

- lovirea sau alte violențe în formă continuată – 6 acte materiale prev. de art. 193 alin. (2) Cod penal şi cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal (acte materiale comise la datele de 29.03.2018 (ziua şi noaptea) 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018);

- complicitate la viol în formă continuată – 2 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) Cod penal, rap. la art. 218 alin. (1) și (3) lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal (acte materiale comise la data de 04.04.2018);

- tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal (faptă săvârşită la data de 26.03.2018);

- şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) Cod penal (faptă săvârşită în perioada 26.03.2018 – 06.04.2018), toate cu aplicarea art. 77 lit. d) Cod penal şi art. 38 alin. (1) Cod penal (patru fapte fapte).

În fapt, prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului Ș.M.GHE s-a reținut în esență că, în perioada 25.03.2018 - 06.04.2018, în timp ce s-ar fi aflat arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, ar fi exercitat agresiuni fizice repetate asupra persoanei vătămate, M.I.V, astfel: în ziua de 25.03.2018, ar fi lovit-o pe persoana vătămată ,,în glumă”; în ziua de 28.03.2018, ar fi lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii pentru că a refuzat să-i spele șosetele; în ziua de 29.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, i-ar fi cerut persoanei vătămate să le spele hainele, vasele și picioarele, și să le facă masaj, iar pentru că acesta ar fi refuzat, ar fi băgat-o cu forța la duș, ar fi aruncat cu apă rece pe ea și ar fi lovit-o; în ziua de 30.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, ar fi lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii și picioarele, afirmând că este sacul lor de box; în ziua de 04.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, ar fi lovit-o pe persoana vătămată, în repetate rânduri, fiindu-i provocate leziuni la nivelul capului. În aceeaşi zi ar fi sugrumat-o pe persoana vătămată, în trei rânduri, până ar fi rămas inconștientă, iar, ulterior, ar fi stins o țigară pe gâtul persoanei vătămate; în ziua de 05.04.2018, împreună cu inculpatul Ş.T.V, ar fi lovit-o de mai multe ori pe persoana vătămată, deoarece ar fi refuzat să le spele picioarele inculpaţilor; în ziua de 06.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, ar fi lovit-o pe persoana vătămată cu o coadă de mătură peste membre și în zona capului, ar fi împuns-o cu o coadă de lingură din metal și ar fi lovit-o cu o farfurie din metal în zona capului.

Tot în sarcina inculpatului Ș.M.G, s-a reţinut aceea că în după-amiaza zilei de 04.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, în prezenţa tuturor colegilor din cameră, i-ar fi propus persoanei vătămate să întrețină cu el raporturi sexuale anale, dar aceasta ar fi refuzat și ar fi încercat să acționeze butonul de panică, moment în care ar fi fost împins cu forța în baie de inculpaţii Ș.M.G şi Ș.T.V, care ar fi început să-l lovească, după care, prin constrângere, inculpatul Ș.M.G și-ar fi introdus penisul în anusul persoanei vătămate de două ori, provocându-i dureri și sângerare, iar în seara zilei de 04.04.2018, tot în camera de detenție nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, l-ar fi dus cu forța în baia camerei de detenție și, prin constrângere, ar fi întreținut raporturi sexuale orale.

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul Ş.M.G, la data de 26.03.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, i-ar fi sustras persoanei vătămate obiectele de vestimentație, pe care aceasta le primise de acasă, motivând că hainele primite le plac lor (inculpaţilor), iar când persoana vătămată le-ar fi cerut acestora să i le înapoieze, inculpatul l-ar fi ameninţat cu săvârşirea de acte de violenţă fizică, în scopul păstrării bunurilor sustrase.

Inculpatul Ș.M.G, în perioada 26.03.2018 - 06.04.2018, inclusiv, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, ar fi amenințat-o cu acte de violență pe persoana vătămată în scopul de a o determina să nu anunțe personalul C.R.A.P. în legătură cu violențele la care ar fi fost supusă, pentru a nu fi luate măsuri față de aceștia, precum şi pentru ca inculpaţii să se folosească în continuare, în mod josnic, de persoana vătămată prin obligarea acesteia să suporte acte de umilinţă, precum injurii, acte de violenţă fizică, acte de natură sexuală, spălarea obiectelor vestimentare ale inculpaţilor, masarea acestora.

Prin actul de inculpare, s-a reţinut şi aceea că inculpatul Ș.M.G, în noaptea de 30.03.2018, în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, acolo unde se mai aflau fratele inculpatului, precum şi martorii D I, L I şi O B-I, s-ar fi urcat în patul persoanei vătămate şi ar fi urinat pe aceasta şi pe patul acesteia, strigând: ,,Au venit pompierii !”, acţiune sesizată în mod direct de către cei prezenţi în camera de detenție.

Referitor la inculpatului Ș.T.V, s-a reţinut că în perioada 25.03.2018 - 06.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul (minor la data săvârşirii faptelor) Ș.M.G, a exercitat agresiuni fizice repetate asupra persoanei vătămate M.I.V, astfel: în ziua de 29.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, i-ar fi cerut persoanei vătămate să le spele hainele, vasele și picioarele, și să le facă masaj, iar pentru că acesta a refuzat, a băgat-o cu forța la duș, a aruncat cu apă rece pe ea și a lovit-o; în noaptea de 29.03.2018, i-ar fi împins salteaua patului persoanei vătămate, intenționând să o lovească de calorifer, aceasta izbindu-se de perete; în ziua de 30.03.2018, împreună cu inculpatul Ş.M.G, ar fi lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii și picioarele, afirmând că este sacul lor de box; în ziua de 04.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi lovit-o pe persoana vătămată, în repetate rânduri, fiindu-i provocate leziuni la nivelul capului; în ziua de 05.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi lovit-o de mai multe ori pe persoana vătămată, deoarece ar fi refuzat să le spele picioarele inculpaţilor; în ziua de 06.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi lovit persoana vătămată cu o coadă de mătură peste membre și în zona capului, ar fi împuns-o cu o coadă de lingură din metal și ar fi lovit-o cu o farfurie din metal în zona capului.

În sarcina inculpatului Ș.T.V s-a reţinut şi aceea că în după-amiaza zilei de 04.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi împins-o cu forța în baie şi ar fi lovit-o pe persoana vătămată, asistând la momentele în care inculpatul Ș.M.G (minor la data comiterii faptei) și-ar fi introdus penisul în anusul persoanei vătămate de două ori, provocându-i dureri și sângerare, iar în seara zilei de 04.04.2018, în camera de detenție nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi dus-o cu forța în baia camerei de detenție pe persoana vătămată, ameninţând-o cu acte de violenţă dacă va încerca să părăsească baia, unde, prin constrângere, inculpatul Ş.M.G ar fi întreţinut cu  persoana vătămată raporturi sexuale orale.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul Ș.T.V, la data de 26.03.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G, i-ar fi sustras persoanei vătămate obiectele de vestimentație pe care aceasta le primise de acasă, motivând că hainele primite le plac lor (inculpaţilor), iar când persoana vătămată le-ar fi cerut acestora să i le înapoieze, inculpatul l-ar fi ameninţat cu acte de violenţă, în scopul păstrării bunurilor sustrase.

Prin rechizitoriu, s-a reţinut în sarcina inculpatului Ș.T.V, că în perioada 26.03.2018 - 06.04.2018, inclusiv, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv - Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G, ar fi amenințat-o cu acte de violență pe persoana vătămată în scopul de a o determina să nu anunțe personalul C.R.A.P. în legătură cu violențele la care a fost supusă, pentru a nu fi luate măsuri față de aceștia, precum şi pentru ca inculpaţii să se folosească în continuare, în mod josnic, de persoana vătămată prin obligarea acesteia să suporte acte de umilinţă, precum injurii, acte de violenţă fizică, acte de natură sexuală, spălarea obiectelor vestimentare ale inculpaţilor, masarea acestora.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii suspecţi/inculpaţi Ș.M.G şi Ș.T.V; declaraţie persoană vătămată M.I.V; declaraţii martori: D.I, L.I, O B-I, M C, F.M.A şi D.G F; raport de constatare criminaluistică poligraf Ș.T.V; raport de constatare criminaluistică poligraf Ș.M.G; proces-verbal de redare în mediu ambiental conversaţii inculpaţi; concluzii preliminare şi raport de expertiză medico – legală; înscrisuri cu caracter medical din dosarul de penitenciar al persoanei vătămate; înscrisuri emise de către C.R.A.P. (registre, rapoarte, fişa postului a lucrătorilor C.R.A.P.); alte înscrisuri: mandate de arestare preventivă, adrese şi corespondenţă Serviciul de probaţiune, rechzitoriul nr. 2147/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti.

II. Camera preliminară

Prin încheierea din data de 22.03.2021 a Judecătoriei Câmpina, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

III. Desfăşurarea cercetării judecătoreşti

La primul termen de judecată din 08.07.2021, inculpatul Ș.M.G a arătat că recunoaște comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, fără să recunoască și participația celuilalt inculpat, iar inculpatul Ș.T.V a arătat că nu recunoaște faptele reținute în sarcina sa. Instanța a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. 4 C.pr.pen. , procedând la efectuarea cercetării judecătorești.

Pe parcursul judecării cauzei, inculpații nu au dorit să dea nicio declarație.

IV. Situaţia de fapt reţinută de instanţă

Raportat la probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu reflectă adevărul judiciar.

Cu titlu preliminar, instanța reține că, astfel cum rezultă din înscrisurile emise de C.R.A.P Prahova (fila 360 vol II d.u.p), persoana vătămată M.I.V a fost încarcerată la data de 22.03.2018, fiind plasată inițial în camera de detenție nr. 6, după care, la data de 24.03.2018 aceasta a fost mutată în camera nr. 2 din cauza unui conflict în cameră, unde a stat până la data de 07.04.2018. În camera de detenție nr. 2 s-au mai aflat și inculpații Ş.M ( în perioada 22.03.2018 - 18.04.2018), Ș.T (în perioada 22.03.2018 - 18.04.2018), martorul O B I (în perioada 13.02.2018 - 11.04.2018), martorul L I ( în perioada 22.03.2018 - 18.04.2018 ) și martorul D I ( în perioada 25.03.2018 - 18.04.2018).

Această situație a fost susținută și de declarațiile martorilor D I, L I și O B I, precum și de declarațiile date în calitate de suspect și inculpat de Ș.M.G și Ș.T.V.

1.Cu privire la infracțiunile de lovire sau alte violenţe reţinute în sarcina inculpaţilor Ș.M.G și Ș.T.V, în dauna persoanei vătămate minore la acea dată, M.I.V, instanța reține următoarele:

Instanța reține că, în perioada 25.03.2018 - 06.04.2018, în timp ce se afla în camera de detenție nr. 2 din C.R.A.P Prahova, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Ș.M.G împreună cu inculpatul Ş.T.V a lovit-o pe persoana vătămată cauzându-i un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale astfel: la data de 25.03.2018, inculpatul Ș.M.G a lovit-o pe persoana vătămată M.I.V, sub pretextul că acțiunile violente le realizează “în glumă”, în data de 28.03.2018 inculpatul Ș.M.G a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii întrucât a refuzat să-i spele șosetele, încetând acțiunile violente la îndemnul martorului OBI, în data de 29.03.2018, ambii inculpați i-au solicitat persoanei vătămate să le spele hainele, să le spele vasele, să le facă masaj și să-i spele pe picioare și întrucât persoana vătămată a refuzat, ambii inculpați l-au lovit cu pumnii și cu picioarele după care l-au împins în baie, l-au băgat în duș și l-au udat cu apă rece, în data de 30.03.2018, ambii inculpați l-au lovit cu pumnii și picioarele afirmând că persoana vătămată este sacul lor de box, respectiv l-au lovit cu picioarele în piept și abdomen, l-au trântit la pământ și l-au lovit în cap cu picioarele și în față cu genunchii, în data de 04.04.2018, inculpatul ȘM împreună cu fratele său, ȘT au lovit-o pe persoana vătămată, au sugrumat-o  de trei ori, iar ȘM  a stins o țigară aprinsă pe gâtul persoanei vătămate, în data de 05.04.2018 ambii inculpați au lovit-o pe persoana vătămată având în vedere că aceasta a refuzat să-i spele pe picioare, în data de 06.04.2018, ambii inculpați au lovit-o pe persoana vătămată cu coada de mătură peste membre și în zona capului până când aceasta s-a rupt, au împuns-o cu coada de la lingură și lovit-o cu farfuria în cap.

Situația de fapt descrisă mai sus reiese din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală nr. 295/12.04.2018 ( f. 63 d.u.p vol I), potrivit căruia la data de 12.04.2018, persoana vătămată a prezentat leziuni traumatice pe corp ce s-ar fi putut produce prin lovire cu corpuri dure inclusiv, posibil prin ardere cu țigara aprinsă și care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale. S-a reținut că data aproximativă a producerii leziunilor ar putea fi cuprinsă într-un interval de aproximativ 7-10 zile anterior datei examinării medico-legale. Totodată, s-a reținut în cuprinsul raportului faptul că potrivit fișei UPU 10436/10.04.2018, persoana vătămată prezenta, la data de 10.04.2018,  traumatism la nivel torace posterior și membre inferioare, respectiv genunchi, gambă, fiindu-i stabilit diagnosticul contuzie toracică.

Agresiunile la care a fost supusă persoana vătămată sunt susținute şi de declarațiile martorilor oculari D.I, L.I și O.B.I, colegi de cameră cu inculpații și persoana vătămată.

Astfel, potrivit declarației martorului D.I din cursul urmăririi penale, persoana vătămată a fost lovită de către inculpați, în mod frecvent, în intervalul 24.03.2018 - 06.04.2018 până când aceasta a fost mutată din cameră întrucât refuza să presteze activitățile solicitate de inculpați, respectiv a fost lovită de ambii inculpați cu pumnii și picioarele până când aceștia i-au spart nasul, a fost strânsă de gât de ambii inculpați până când a leșinat, a fost lovită cu coada de la mătură și împunsă cu coada de la lingură, precum şi arsă cu țigara.

Totodată, potrivit martorului, persoana vătămată a declarat organelor de poliție care îi supravegheau pe deținuți că are ochiul umflat întrucât a căzut din pat și s-a lovit de scară, de teama celor doi inculpați.

În acest sens, instanţa are în vedere şi declarația martorului M.C, lucrător în cadrul C.R.A.P Prahova care se ocupa cu supravegherea deținuților, din care rezultă că, în cursul lunii martie 2018 a observat că deținutul M.I.V prezenta urme de violență la unul dintre ochi, precizând că a alunecat cu papucii pe pardoseala umedă, a căzut și s-a lovit la ochi de scara patului.

Cele declarate de martor sunt susținute și de raportul întocmit la data de 15.04.2018 de către martor ( f. 276 vol II d.u.p) în care a consemnat că în data de 07.04.2018 a efectuat serviciul în tura de zi, iar în jurul orelor 16.00 s-a aprins becul de pe panoul de comandă de la camera nr. 2 unde a observat că persoana vătămată Marin Iulian Valentin prezenta urme de violență (echimoză) la unul dintre ochi și, întrebat fiind despre ce s-a întâmplat, acesta a relatat că a alunecat cu papucii pe scara pe care se urcă în pat și s-a lovit la ochi.

Declarația dată de martorul D.I în cursul urmăririi penale se coroborează cu cea dată în cursul cercetării judecătorești, martorul menținându-și aspectele declarate și în cursul urmăririi penale cu privire la violențele exercitate asupra persoanei vătămate.

Cele declarate de martorul D.I sunt susținute și de declarațiile martorului L.I, audiat în cursul urmăririi penale și al judecății, în sensul că persoana vătămată a fost agresată în timpul cât s-a aflat în camera de detenție nr. 2 de către inculpații Ș.M și Ș.T, în mod constant, respectiv lovită cu pumnii și picioarele, sugrumată, lovită cu coada de mătură și obiectele puse la dispoziția inculpaților pentru a lua masa.

Astfel, instanța va reține ca dovedite cele declarate de persoana vătămată în cursul urmăririi penale prin care a descris detaliat agresiunile la care a fost supusă de inculpatul Ș.M.G și de fratele acestuia, inculpatul Ș.T.V, declarație ce se coroborează cu declarațiile martorilor D.I și L.I.

Totodată, instanța are în vedere și cuprinsul procesului-verbal de redare a conversațiilor purtate de inculpați la data de 18.02.2021, în camera de detenție nr. 4 din C.R.A.P Prahova, în urma emiterii mandatelor de supraveghere tehnică nr. 15 și 16 din 01.02.2021 de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Câmpina.

Astfel, din discuțiile purtate de cei doi inculpați, aceștia se pun de acord cu privire la declarațiile ce urmează a fi date în cauză, în sensul ca aceștia să declare organelor de urmărire penală că inculpatul Ș M ar fi jucat barbut cu persoana vătămată, fiind jignit de aceasta, motiv pentru care s-ar fi lovit reciproc.

Totodată, inculpatul Ș.T.V îi spune inculpatului Ş.M că poate fi găsit vinovat doar pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, existând probe că persoana vătămată a fost lovită, făcând referire și la faptul că inculpatul Ș.M ar fi stins țigara pe corpul persoanei vătămate ( Ș.T.V: Știi cum poate să te bage pe tine? Lovire și alte violențe...Ș.M.G: Da...Ș.T.V: că e bătut...Ș.M.G: Da mă...Ș.T.V: ...și cu țigarea pe el. Știi când stingeai țigara pe el?Ş.M.G: Nu, eu nici n-am zis...cu țigara...Ș.T.V: Nuuu, dar știi când stingeai țigara pe el?Ș.M.G: Da...da...Ș.T.V: Eu zic: Da domne, s-a jucat Bunea, el avea țigări...Ș.M.G: I-am dat înapoi lu Bunea, apoi io... Zii, să-mi iau așa de astea, cu violența asta, un an și ceva...).

Totodată, aceștia se pun de acord să declare că în camerele de detenție le sunt puse la dispoziție doar obiecte din plastic (Ș.T.V: I-am spus...așa...Ș.M.G: Ă...Ș.T.V: ...că eram cu tine în cameră și alții, unul B și unul M, n-am mai spus că îl cheamă și pe el ca pe ăla care era cu tine tovarăș...Ș.M.G: Ă...Ș.T.V: ...Și era așa...s-a mutat în altă cameră și s-a dus după el...Valentin...Ș.M.G: Ă...Ş.T.V: ...și că v-ați jucat, după 2, 3 zile, te-ai făcut tovarăș cu el și la urmă v-ați jucat (n.l. neinteligibil) și barbut și la urmă i-am zis, la urmă și-a luat...că l-a înjurat ala, pe frate, l-a înjurat.Ş.M.G: Ăhă...Ș.T.V: Și și-a luat bătaie. Și a zis: Nu i-a dat cu lingura, cu castronul și cu bățul de la muc...Ș.M.G: Nu era niciun (n.l. neinteligibil)Ș.T.V: Nu era niciun (n.l. neinteligibil) în cameră, (n.l. neinteligibil), numai farfurii din plastic.Ș.M.G: Și...el îmi zice mie: Păi numai o dată s-a bătut? Eu zic: O dată s-a bătut, că nu putea să se bată de 17 ori în cameră. Și vreun altul a văzut dacă l-a futut acolo? Eu nu știu nimic. Eu ce știu, de acolo zic. I-am zis că te-a arestat în 2000, când te-a prins, 20, 23 era, martie. Și a zis că: am martori, să mergem în cameră. Ai auzit?Ș.M.G: Aha...)

Pe cale de consecință, inculpatul Ș.M.G, audiat fiind în calitate de suspect și inculpat, a declarat că persoana vătămată i-a solicitat să se lovească reciproc pentru a vedea care e mai bun, în prezența celorlalți colegi de cameră, inculpatul Ș.T intervenind numai pentru a-i despărți. De asemenea, a recunoscut faptul că a stins o țigară aprinsă pe corpul persoanei vătămate.

Pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul nu a dorit să formuleze alte declarații în cauză.

Cele declarate de inculpat sunt contrazise de declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și de cuprinsul procesului-verbal de redare a conversațiilor purtate de inculpați în mediul ambiental din 18.02.2021.

În ceea ce privește existența în camera de detenție a obiectelor cu care persoana vătămată a fost lovită, din declarația martorilor M.C, F.M.A şi D.G.F rezultă că deținuții au acces la mătură cu coadă de lemn, mop cu coadă de lemn, li se înmânează dimineața pentru hrană o farfurie și o lingură din metal, obiecte ce sunt ridicate seara cu ocazia apelului.

Referitor la declarațiile date de martorul O.B.I, instanța va înlătura declarația martorului dată la termenul de judecată din 11.11.2021 în ceea ce priveşte infraţiunea de loviri sau alte violenţe și o va menține pe cea dată în cursul urmăririi penale, aceasta din urmă coroborându-se cu celelalte mijloace de probă.

Astfel, instanța observă că, inițial, în data de 24.04.2018, martorul a precizat că nu dorește să dea declarații în cauză întrucât are mulți ani de executat și se teme cu privire la siguranța sa. Ulterior, în data de 19.01.2021 (fila 115 vol I d.u.p) , martorul a declarat că inculpații au lovit-o, în repetate rânduri, pe persoana vătămată, cât timp aceasta s-a aflat în camera de detenție nr. 2, respectiv au lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii și picioarele înroșindu-i ochiul, au lovit-o cu coada din lemn a măturii care se afla în camera de detenție, inculpatul Ș.M, în repetate rânduri a trântit-o la pământ pe persoana vătămată și a sugrumat-o. În continuare, martorul a declarat că le-a solicitat frecvent inculpaților să înceteze loviturile, însă aceștia nu l-au ascultat.

Audiat în fața instanței, martorul, aflat la acea dată în același penitenciar cu cei doi inculpați, a revenit asupra declarațiilor date anterior și a precizat că nu a observat dacă inculpatul Ș.M ar fi lovit-o pe persoana vătămată, în schimb a observat faptul că persoana vătămată avea ochiul roșu și umflat, a observat când inculpatul Ș.M.G l-a trântit “ în glumă” pe M.I.V la pământ, strângându-l de gât.

Având în vedere contradicţiile dintre declaraţiile din faza de urmărire penală şi declaraţia din faza de judecată, instanța va înlătura declaraţia dată în faza de judecată referitoare la lovirile suferite de persoana vătămată întrucât nu corespunde adevărului, motiv pentru care nu va fi luată în considerare la stabilirea adevărului judiciar. În acest sens, instanţa constată că declaraţia martorului din faza de judecată  nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Poziţia inculpaţilor pe parcursul declaraţiilor, precum şi atitudinea acestora după săvârşirea faptei, neregretând niciun moment comiterea acesteia şi încercarea de a denatura cele întâmplate, astfel cum rezultă din conţinutul proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor reprezintă probe indirecte care conduc la existenţa în sarcina ambilor inculpaţi a infracţiunii de lovire sau alte violențe în modalitatea descrisă în rechizitoriu.

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ, instanţa constatǎ cǎ faptele existǎ, constituie infracţiuni şi au fost sǎvârşite cu vinovǎţie de către inculpaţi dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

2.Cu privire la infracțiunea de viol, prev. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (două acte materiale, comise la data de 04.04.2018) reţinută în sarcina inculpatului Ş.M.G în dauna persoanei vătămate minore la acea dată, M.I.V şi infracţiunea de complicitate la viol prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (două acte materiale, comise la data de 04.04.2018) reţinută în sarcina inculpatului Ş.T.V, instanța reține următoarele:

La data de 04.04.2018, în timp ce se aflau încarcerați în camera de detenție nr. 2 din C.R.A.P Prahova, inculpatul Ș.M.G împreună cu inculpatul Ș.T.V, au împins-o pe persoana vătămată M.I.V în baie unde inculpatul Ș.M și-a introdus penisul în anusul persoanei vătămate de două ori, în timp ce inculpatul Ș.T.V a rămas în camera de zi amenințând-o pe persoana vătămată că o va lovi dacă iese din baie.

Ulterior, în seara datei de 04.04.2018, ambii inculpați au împins-o pe persoana vătămată împotriva voinței sale în baie unde inculpatul Ș.M a obligat-o pe persoana vătămată să întrețină cu acesta raporturi sexuale orale, inculpatul Ș.T amenințând-o cu violențe dacă nu se va conforma.

Situaţia de fapt astfel cum a fost expusă rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor D I, L I, O B I date în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, procesul-verbal de redare a conversațiilor purtate de inculpați la data de 18.02.2021, în camera de detenție nr. 4 din C.R.A.P Prahova, raportului de expertiză medico-legală nr. 295/12.04.2018.

Astfel, din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală nr. 295/12.04.2018 rezultă că la data de 12.04.2018, persoana vătămată prezenta leziuni la nivelul regiunii perianale care s-ar fi putut produce în condițiile unei agresiuni sexuale, inclusiv raport sexual anal.

Instanța are în vedere și cuprinsul procesului-verbal de redare a conversațiilor purtate de inculpați la data de 18.02.2021, în camera de detenție nr. 4 din C.R.A.P Prahova potrivit căruia inculpatul Ș.T.V îl întreabă pe inculpatul Ș.M dacă a lăsat urme pe corpul victimei ce ar putea să-l acuze, respectiv dacă a ejaculat în anusul sau în gura victimei.

Din declarațiile martorilor prezenți în camera de detenție DI, L.I, O.B.I date în cursul urmăririi penale rezultă că, cu aproximativ 2 zile înainte să fie mutată din cameră, persoana vătămată a fost constrânsă de către inculpați să-l însoțească la toaletă pe inculpatul Ș.M unde au stat aproximativ 5 minute, iar când au ieșit persoana vătămată era roșie la față, tremura și plângea, executând tot ce-i solicitau inculpații.

Instanța nu va avea în vedere declarația martorului O.B.I din cursul judecății în sensul că persoana vătămată a mers voluntar la toaletă împreună cu inculpatul Ș.M, fără să fie amenințată de vreunul dintre inculpați întrucât acestea sunt contradictorii cu cele declarate de martor în cursul urmăririi penale și nu se coroborează cu niciun mijloc de probă administrat în cauză.

În continuare, instanța are în vedere declarația persoanei vătămate din cursul urmăririi penale și al judecății potrivit căreia la data de 04.04.2018 inculpatul Ș.M i-a propus acesteia să întrețină raporturi sexuale, însă victima a refuzat dorind să acționeze butonul de panică, moment în care ambii inculpați au tras-o cu forța în toaletă unde au lovit-o, iar inculpatul Ș.M a constrâns-o să întrețină raporturi sexuale anale. Persoana vătămată a declarat că nu a țipat după ajutor întrucât i-a fost teamă de inculpați.

În continuare, a susținut că, în aceeași dată, spre seară, a fost trasă cu forța în baie de ambii inculpați, iar inculpatul Ș M a obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale.

În cursul judecății, persoana vătămată a declarat că, pe parcursul desfășurării raportului sexual, numai inculpatul Ș M a rămas în toaletă alături de persoana vătămată, iar inculpatul Ş T s-a aflat în camera de zi de unde o amenința pe persoana vătămată cu acte de violență dacă nu se va conforma.

Cele declarate de persoana vătămată se coroborează cu raportul de expertiză medico-legală nr. 295/12.04.2.018, precum și cu discuțiile purtate de cei doi inculpați la data de 18.02.2021 înainte de a fi audiați prin care se pun de acord cu privire la aspectele pe care urmează să le relateze organelor de urmărire penală.

De asemenea, instanța reține că cele declarate de martori sunt probe indirecte care se coroborează cu ansamblul probator şi întăresc veridicitatea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu.

În acest sens, instanţa are în vedere şi cele statuate de C.E.D.O în cauza M.G.C împotriva României ( paragraf 72), potrivit cărora "deși în practică poate fi uneori dificil să se demonstreze lipsa consimțământului în absența probei „directe” a violului, cum ar fi urmele de violență sau martorii direcți, autoritățile trebuie totuși să verifice toate faptele și să pronunțe o decizie bazată pe evaluarea tuturor circumstanțelor specifice. Cercetarea penală și constatările acesteia trebuie să se axeze pe problema lipsei consimțământului".

În ceea ce privește vârsta victimei, în cuprinsul declarațiilor date în calitate de suspect și inculpat, ambii inculpați au declarat că aveau cunoștință de vârsta victimei.

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ, instanţa constatǎ cǎ faptele existǎ, constituie infracţiuni şi au fost sǎvârşită cu vinovǎţie de către inculpaţi dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

3.Cu privire la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal (faptă comisă la data de 26.03.2018) în dauna persoanei vătămate minore la acea dată, M.I.V, instanța reține următoarele:

La data de 26.03.2018, persoana vătămată a primit un pachet cu diverse articole de vestimentație și alimente, astfel cum rezultă din declaraţia martorului L.I din cursul urmăririi penale, potrivit căruia la câteva zile după ce au fost mutaţi în camera de detenţie nr. 2, persoana vătămată a primit un pachet de acasă cu haine şi alimente, precum şi din declaraţia dată de persoana vătămată şi plângerea formulată de aceasta (f. 47 – 52 vol I d.u.p).

Astfel, în cuprinsul plângerii persoana vătămată a relatat că cei doi inculpaţi i-au sustras prin violenţe hainele primite, după care le-au împărţit între ei, respectiv blugi, bluză şi pantaloni de trening, cardigan, tricou gri, bluză roşie, şampon şi săpun, lenjerie intimă şi lenjerie de pat. 

Cele declarate de persoana vătămată sunt susţinute şi de declaraţiile martorilor D I şi O B I conform cărora în ziua în care a primit pachetul, inculpaţii, prin violenţe au deposedat-o pe persoana vătămată de bunurile primite, menţionând că le plac lor.

Totodată, instanţa are în vedere şi discuţiile purtate de inculpaţi în mediul ambiental la data de 18.02.2021 prin care aceştia s-au pus de acord să declare că persoana vătămată a pierdut hainele la un joc de noroc (Ș.T.V: Tu ce declarație ai dat atunci, nu mai țin minte?Ș.M.G: Am jucat pe lucruri și la un moment dat m-a înjurat: (n.l. neinteligibil)Ș.T.V: Acum ai dat declarația asta? Ș.M.G: Da mă frate Ș.T.V: (n.l. neinteligibil), nu știi că atuncea (n.l. neinteligibil), acum trebuie să menținem declarația. (...) Ș.T.V: Și ce i-ai spus polițistului?, te-ai jucat barbut cu el...Ș.M.G: Da mă.. și pe urmă m-am luat la bătaie.Ș.T.V: De la barbut, nu?Ș.M.G: Nu, că el m-a înjurat.Ș.T.V: Și te-a înjurat de morți, nu?Ș.M.G: Da, nu știu...Ș.T.V: Te-a înjurat.Ș.M.G: Da!Ș.T.V: Eu știi ce-i spun acum? Domne, am vorbit să facem și i-am spus să nu mai meargă că eu nu am reținere de minte, știi? Și el îmi zice mie, să-mi spună că uite, acum dacă mi-ai spus, eu nu știu dacă mai am declarația ta, că pula....Știi cei-i spun? Pe mine nu mă interesează, ți-am dat aseară declarație, mai îți dau încă o declarație, cum vreți voi, dar nu e cum spuneți voi! Eu nu l-am bătut, eu nu l-am futut, nu i-am zis nimic. Și dacă îmi zice despre tine, dacă l-ai futut și a găsit... Treaba ta, eu ți-am zis, să știi! (...) Ș.T.V: I-am spus...așa... Ș.M.G: Ă...Ș.T.V: ...că eram cu tine în cameră și alții, unul B și unul M, n-am mai spus că îl chiamă și pe el ca pe ăla care era cu tine tovarăș...Ș.M.G: Ă...Ș.T.V: ...Și era așa...s-a mutat în altă cameră și s-a dus după el...Valentin...Ș.M.G: Ă...Ș.T.V: ...și că v-ați jucat, după 2, 3 zile, te-ai făcut tovarăș cu el și la urmă v-ați jucat (n.l. neinteligibil) și barbut și la urmă i-am zis, la urmă și-a luat...că l-a înjurat ala, pe frate, l-a înjurat.Ș.M.G: Ăhă...Ș.T.V: Și și-a luat bătaie. Și a zis: Nu i-a dat cu lingura, cu castronul și cu bățul de la muc...Ș.M.G: Nu era niciun (n.l. neinteligibil) Ș.T.V: Nu era niciun (n.l. neinteligibil) în cameră, (n.l. neinteligibil), numai farfurii din plastic.Ș.M.G: Și...el îmi zice mie: Păi numai o dată s-a bătut? Eu zic: O dată s-a bătut, că nu putea să se bată de 17 ori în cameră. Și vreun altul a văzut dacă l-a futut acolo? Eu nu știu nimic. Eu ce știu, de acolo zic. I-am zis că te-a arestat în 2000, când te-a prins, 20, 23 era, martie. Și a zis că: am martori, să mergem în cameră. Ai auzit?Ș.M.G: Aha...).

Referitor la declarațiile date de martorul O.B.I, instanța va înlătura declarația martorului dată la termenul de judecată din 11.11.2021 în ceea ce priveşte infraţiunea de loviri sau alte violenţe și o va menține pe cea dată în cursul urmăririi penale, aceasta din urmă coroborându-se cu celelalte mijloace de probă.

Astfel, instanța observă că, inițial, în data de 24.04.2018, martorul a precizat că nu dorește să dea declarații în cauză întrucât are mulți ani de executat și se teme cu privire la siguranța sa. Ulterior, în data de 19.01.2021 (fila 115 vol I d.u.p), martorul a declarat că într-o zi persoana vătămată a primit pachet cu haine şi alimente, iar cei doi inculpaţi i-au luat o parte din haine ameninţînd-o cu acte de violenţă dacă va aduce la cunoştinţa organelor de poliţie acest aspect.

Audiat în fața instanței, martorul, aflat la acea dată în același penitenciar cu cei doi inculpați, a revenit asupra declarațiilor date anterior și a precizat că inculpaţii nu i-au luat hainele persoanei vătămate prin violenţă, ci aceasta le-a pierdut la un joc de cărţi.

Având în vedere contradicţiile dintre declaraţiile din faza de urmărire penală şi declaraţia din faza de judecată, instanța va înlătura declaraţia dată în faza de judecată referitoare la predarea benevolă a obiectelor vestimentare de către persoana vătămată întrucât nu corespunde adevărului, motiv pentru care nu va fi luată în considerare la stabilirea adevărului judiciar. În acest sens, instanţa constată că declaraţia martorului din faza de judecată nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

De asemenea, ambii inculpaţi au precizat că persoana vătămată a pierdut obiectele vestimentare la jocuri de cărţi şi nu a fost deposedată prin violenţă de către niciunul dintre ei.

Declaraţiile inculpaţilor nu sunt conforme adevărului, fiind contrazise de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, precum şi de discuţiile purtate de inculpaţi în mediul ambiental din data de 18.02.2021 prin care au stabilit împreună să declare că deposedarea persoanei vătămate de obiectele vestimentare nu s-a realizat prin violenţă, ci aceasta le-a predat inculpaţilor voluntar.

Poziţia inculpaţilor pe parcursul declaraţiilor, precum şi încercarea acestora de a denatura cele întâmplate, astfel cum rezultă din conţinutul proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor reprezintă probe indirecte care conduc la existenţa în sarcina ambilor inculpaţi a infracţiunii de tâlhărie în modalitatea descrisă în rechizitoriu.

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ, instanţa constatǎ cǎ fapta existǎ, constituie infracţiune şi a fost sǎvârşită cu vinovǎţie de către inculpaţi dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

4.Cu privire la infracțiunea de şantaj, prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal (infracţiune săvârşită în perioada 26.03.2018 – 06.04.2018) reţinută în sarcina ambilor inculpaţi, instanța reține următoarele:

În cuprinsul declarației date de persoana vătămată în cursul urmăririi penale aceasta a menționat că, începând cu data de 25.03.2018 și până la data de 06.04.2018, inculpații au amenințat-o pe persoana vătămată cu exercitarea de acte de violență în situația în care relatează organelor de poliție care îi supraveghează pe deținuți despre ce se întâmpla în camera de detenție.

Cele susținute de persoana vătămată se coroborează cu declarațiile martorilor D.I și L.I care au afirmat că, pe parcursul șederii persoanei vătămate în camera de detenție nr. 2, cei doi inculpați au amenințat-o pe victimă cu exercitarea de violențe dacă va relata cele întâmplate organelor de poliție. De asemenea, martorii au declarat că nu au intervenit și nici nu au sesizat organele de poliție și nu au relatat nimic la niciun apel de teama celor doi inculpați.

Din declarația martorului M.C, lucrător în cadrul C.R.A.P Prahova care se ocupa cu supravegherea deținuților, rezultă că, în cursul lunii martie 2018 a observat că deținutul M.I.V prezenta urme de violență la unul dintre ochi, precizând că a alunecat cu papucii pe pardoseala umedă, a căzut și s-a lovit la ochi de scara patului. De asemenea, potrivit martorului, în cursul lunii aprilie 2018 a auzit un zgomot în zona camerelor de detenție, ocazie cu care a deschis vizeta de la camera nr. 2, iar unul dintre deținuți l-a informat că nu s-a întâmplat nimic.

Cele declarate de martor sunt susținute și de raportul întocmit la data de 15.04.2018 de către martor în care a consemnat că în noaptea dintre 04/05. 04.2018 a auzit un zgomot din zona camerelor de detenție, astfel că s-a deplasat la camera nr. 5 și la camera nr. 2 unde i s-a comunicat de către unul dintre deținuți că nu s-a întâmplat nimic. Potrivit raportului, în data de 07.04.2018 a efectuat serviciul în tura de zi, iar în jurul orelor 16.00 s-a aprins becul de pe panoul de comandă de la camera nr. 2 unde a observat că persoana vătămată M.I.V prezenta urme de violență (echimoză) la unul dintre ochi și, întrebat fiind despre ce s-a întâmplat, acesta a relatat că a alunecat cu papucii pe scara pe care se urcă în pat și s-a lovit la ochi.

De asemenea, instanța are în vedere și împrejurarea că persoana vătămată a decis să sesizeze organele de poliție abia după ce a fost mutată din camera nr. 2.

Având în vedere atitudinea persoanei vătămate, cele relatate de aceasta în timpul cât s-a aflat în camera de detenție nr. 2, precum și cele relatate de martorii D.I, L.I și M.C, precum și atitudinea persoanei vătămate după ce aceasta a fost mutată din camera de detenție nr. 2, instanţa va reține ca dovedite cele declarate de persoana vătămată în cursul urmăririi penale.

Astfel, instanța reține că ambii inculpați au constrâns persoana vătămată prin ameninţarea cu acte de violență pentru ca aceasta sa nu spună nimănui despre cele întâmplate în camera de detenție în scopul obţinerii unui folos nepatrimonial de către inculpați, folosul constând in asigurarea confidenţialităţii cu privire la faptele acestora, pentru a evita tragerea la răspundere penală.

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ, instanţa constatǎ cǎ fapta existǎ, constituie infracţiune şi a fost sǎvârşită cu vinovǎţie de către inculpaţi dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

5.Cu privire la infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 375 C.pen., faptă comisă la data de 30.03.2018 de către inculpatul Ș.M.G, instanța reține următoarele:

Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor D.I, L.I și O.B.I din cursul urmăririi penale și al judecății, aceștia au observat că într-o noapte, fără să precizeze data cu exactitate, în timp ce se aflau în camera de detenție nr. 2 inculpatul Ș.M s-a urcat în pat peste persoana vătămată și a urinat pe aceasta, afirmând ironic “vin pompierii”.

Fiind audiată, persoana vătămată a declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății faptul că în noaptea de 30.03.2018, inculpatul Ș.M s-a urcat peste victimă în pat și a început să urineze peste aceasta și în patul victimei afirmând ironic “vin pompierii”.

Audiat în calitate de suspect, Ş.M a declarat că nu a urinat pe persoana vătămată sau în patul acesteia și nici nu a făcut vreo afirmație de genul “vin pompierii”. Cele declarate de inculpat sunt contrazise de declaraţiile martorilro oculari audiaţi în cursul urmăririi penale şi al judecăţii.

Raportat la mijloacele de probǎ administrate în cauzǎ, instanţa constatǎ cǎ fapta existǎ, constituie infracţiune şi a fost sǎvârşită cu vinovǎţie de către inculpat dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, aşa cum prevǎd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

V. Încadrarea juridică a faptelor reţinută de către instanţă

1. Faptele inculpatului Ș.M.G, zis Manu, care în perioada 25.03.2018 – 06.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv – Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, zis One, a exercitat agresiuni fizice repetate asupra persoanei vătămate, M.I.V, astfel:

-în ziua de 25.03.2018, a lovit-o pe persoana vătămată ”în glumă”;

-în ziua de 28.03.2018, a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii pentru că a refuzat să-i spele șosetele;

-în ziua de 29.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, i-a cerut persoanei vătămate să le spele hainele, vasele și picioarele, și să le facă masaj, iar pentru că acesta a refuzat, a băgat-o cu forța la duș, a aruncat cu apă rece pe ea și a lovit-o;

-în ziua de 30.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii și piciorele, afirmând că este sacul lor de box;

- în ziua de 04.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, a lovit-o pe persoana vătămată, în repetate rânduri, fiindu-i provocate leziuni la nivelul capului. În aceeaşi zi a sugrumat-o pe persoana vătămată, în trei rânduri, până a rămas inconștientă, iar, ulterior, a stins o țigară pe gâtul persoanei vătămate;

-în ziua de 05.04.2018, împreună cu inculpatul Ş.T.V, a lovit-o de mai multe ori pe persoana vătămată, deoarece a refuzat să le spele picioarele inculpaţilor;

-în ziua de 06.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, a lovit persoana vătămată cu o coadă de mătură peste membre și în zona capului, a împuns-o cu o coadă de lingură din metal și lovit-o cu o farfurie din metal în zona capului,

întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lovirea sau alte violențe în formă continuată, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (șapte acte materiale, comise la datele de 25.03.2018, 28.03.2018, 29.03.2018, 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018).

Faptele inculpatului Ș.T.V care în perioada 25.03.2018 – 06.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv – Prahova, împreună cu inculpatul (minor la data săvârşirii faptelor) Ș.M.G, zis Manu, a exercitat agresiuni fizice repetate asupra persoanei vătămate M.I.V, astfel:

-în ziua de 29.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, i-a cerut persoanei vătămate să le spele hainele, vasele și picioarele, și să le facă masaj, iar pentru că acesta a refuzat, a băgat-o cu forța la duș, a aruncat cu apă rece pe ea și a lovit-o;

-în noaptea de 29.03.2018, i-a împins salteaua patului persoanei vătămate, intenționând să o lovescă de calorifer, aceasta izbindu-se de perete;

-în ziua de 30.03.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii și piciorele, afirmând că este sacul lor de box;

- în ziua de 04.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.G, a lovit-o pe persoana vătămată, în repetate rânduri, fiindu-i provocate leziuni la nivelul capului;

-în ziua de 05.04.2018, împreună cu inculpatul Ş.M.G, a lovit-o de mai multe ori pe persoana vătămată, deoarece a refuzat să le spele picioarele inculpaţilor;

-în ziua de 06.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.M.-G, a lovit persoana vătămată cu o coadă de mătură peste membre și în zona capului, a împuns-o cu o coadă de lingură din metal și lovit-o cu o farfurie din metal în zona capului,

întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lovirea sau alte violențe în formă continuată, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (șase acte materiale, comise la datele de 29.03.2018 (ziua şi noaptea) 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018), şi cu aplic. art. 77 lit. d) C.pen.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii constă în acţiunea inculpaţilor de lovire a persoanei vătămate M.I.V, cu consecinţa imediată a producerii unor leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din conținutul cuprinsul raportului de expertiză medico-legală nr. 295/12.04.2018.

Urmarea socialmente periculoasă o reprezintă atingerea adusă sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanei vătămate M.I.V, în sensul că acesteia i-au fost produse leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, între acțiunea de lovire și urmarea imediată existând legătură de cauzalitate, astfel cum a rezultat din probele administrate în cauză.

Latura subiectivă a infracţiunii îmbracă forma intenţiei directe întrucât inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei, respectiv provocarea unei vătămări a integrităţii corporale a persoanei vătămate, rezultat pe care l-a urmărit, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a). C.pen.

Referitor la latura subiectivă, inculpaţii au comis acțiunile care realizează conținutul infracțiunii continuate reținute în sarcina sa în baza aceleiași rezoluții infracționale.

2. Faptele inculpatului Ș.M.G, care în după-amiaza zilei de 04.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv–Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V, în prezenţa tuturor colegilor din cameră, i-a propus persoanei vătămate să întrețină cu el raporturi sexuale anale, dar aceasta a refuzat și a încercat să acționeze butonul de panică, moment în care a fost împins cu forța în baie de ambii inculpaţi care au început să-l lovească, după care, prin constrângere, inculpatul Ş.M.G și-a introdus penisul în anusul persoanei vătămate de două ori, provocându-i dureri și sângerare, iar ulterior, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în seara zilei de 04.04.2018, împreună cu inculpatul Ș.T.V, l-a dus cu forța în baia camerei de detenție și, prin constrângere, a întreținut raporturi sexuale orale întrunesc elementele infracţiunii de viol în formă continuată, prev. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Faptele inculpatului Ș.T.V care în după-amiaza zilei de 04.04.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G a împins-o cu forța în baie şi a lovit-o pe persoana vătămată, pentru ca inculpatul Ş.M-G; să întreţină cu aceasta raporturi sexuale anale, iar în seara zilei de 04.04.2018, în camera de detenţie nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv–Prahova, împreună cu inculpatul Ș.M.G a dus-o cu forța în baia camerei de detenție pe persoana vătămată, ameninţând-o cu acte de violenţă dacă va încerca să părăsească baia, unde, prin constrângere, inculpatul Ș.M.G a întreţinut cu  persoana vătămată raporturi sexuale orale întrunesc elementele infracţiunii de complicitate la viol în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

În sarcina inculpatului se vor reţine dispoziţiile art. 48 alin. 1 C.pen. referitoare la complicitatea concomitentă întrucât inculpatul, prin constrângerile exercitate, respectiv exercitarea de violenţe a ajutat la comiterea faptei de către inculpatul Ş.M.G.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii constă în întreţinerea de către inculpat de raporturi sexuale orale şi anale cu persoana vătămată, realizate prin constrângere, respectiv prin loviri şi ameninţări cu exercitarea de acte de violenţă.

Urmarea socialmente periculoasă constă în încălcarea libertăţii sexuale a persoanei vătămate, între urmarea imediată şi elementul material existând legătură de cauzalitate.

Latura subiectivă a infracţiunii îmbracă forma intenţiei directe întrucât inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei, rezultat pe care l-a urmărit, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a). C.pen.

De asemenea, instanţa reţine că inculpaţii au comis ambele acţiuni în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Cu privire la reţinerea formei calificate prevăzute de art. 218 alin. 3 lit. c). C.pen., instanţa reţine că inculpaţii ua cunoscut vârsta victimei, astfel cum rezultă din declaraţiile formulate în cauză.

Cu privire la reţinerea formei calificate prevăzute de art. 218 alin. 3 lit. f). C.pen., instanţa constată că ambii inculpaţi au imobilizat victima şi introdus-o pe aceasta împotriva voinţei sale în baie unde inculpatul Ş.M.G a întreţinut raporturi sexuale orale şi anale cu victima, iar celălalt inculpat, aflându-se în camera de zi a ameninţat-o cu exercitarea de violenţe dacă nu se va supune.

3. Fapta inculpaţilor Ș.M.G care, la data de  26.03.2018, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv–Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V i-a sustras persoanei vătămate obiectele de vestimentație, pe care aceasta le primise de acasă, iar când persoana vătămată le-a cerut acestora să i le înapoieze, inculpatul a ameninţat-o cu săvârşirea de acte de violenţă fizică, în scopul păstrării bunurilor sustrase întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal.

Elementul material al laturii obiective din structura infracţiunii este îndeplinit prin acţiunea inculpaţilor de a sustrage bunurile din patrimoniul persoanei vǎtǎmate, fiind îndeplinită condiţia deposedării, iar ulterior inculpaţii au trecut bunul în sfera sa de stăpânire şi a dispus de acestea ca de bunul propriu, fiind realizată astfel şi componenta împosedării.

Infracţiunea de tâlhărie a fost comisă prin violenţă, activitatea secundară, fiind realizată prin ameninţările cu acte de violenţă exercitate de inculpate în scopul păstrării bunurilor sustrase.

Urmarea imediată constă, pe de o parte, în pricinuirea unor prejudicii în patrimoniul persoanei vătămate, iar pe de altă parte în încălcarea libertăţii psihice a persoanei.

Raportul de cauzalitate între faptă şi urmarea socialmente periculoasă există şi a fost dovedit de mijloacele de probă administrate în cauză.

Latura subiectivă a infracţiunii îmbracă forma intenţiei directe întrucât inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei, rezultat pe care l-a urmărit, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a). C.pen.

4. Fapta inculpatului Ș.M.G care, în perioada 26.03.2018 - 06.04.2018, inclusiv, în timp ce se afla arestat preventiv și depus în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv–Prahova, împreună cu inculpatul Ș.T.V a amenințat-o cu acte de violență pe persoana vătămată în scopul de a o determina să nu anunțe personalul C.R.A.P. în legătură cu violențele la care a fost supusă, pentru a nu fi luate măsuri față de aceștia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal.

Elementul material constă în constrângerea victimei prin ameninţarea cu acte de violenţă ce au produs victimei o puternică stare de temere pentru ca aceasta sa nu spună nimănui despre cele întâmplate, în scopul obţinerii unui folos nepatrimonial de către inculpat, folos constând in asigurarea confidenţialităţii cu privire la faptele sale, pentru a evita tragerea sa la răspundere penala.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări serioase de temere persoanei vătămate, aceasta conformându-se solicitărilor inculpatului în timpul şederii în camera de detenţie nr. 2. Între elementul material şi urmarea imediată există legătură de cauzalitate, astfel cum rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză.

Latura subiectivă a infracţiunii îmbracă forma intenţiei directe calificate prin scop întrucât inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei, rezultat pe care l-a urmărit, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a). C.pen. Scopul a constat în dobândirea în mod injust a unui folos nepatrimonial, respectiv asigurarea confidenţialităţii cu privire la faptele sale, pentru a evita tragerea sa la răspundere penala.

Având în vedere că inculpaţii au constrâns persoana vătămată printr-o pluralitate de acte materiale, în perioada 26.03.2018 - 06.04.2018, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în considerarea unui singur rezultat, instanţa reţine că taote actele materiale privite în ansamblul lor constituie o unitate naturală de infracţiune .

5.Fapta inculpatului Ș.M.G care, în noaptea de 30.03.2018, în camera nr. 2 a Centrului de reținere și arest preventiv–Prahova, acolo unde se mai aflau fratele inculpatului, precum şi martorii D.I, L.I şi O.B.I, s-a urcat în patul persoanei vătămate şi a urinat pe aceasta şi pe patul acesteia, strigând: ,,Au venit pompierii !”, acţiune sesizată în mod direct de către cei prezenţi în camera de detenţie întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 375 C.pen.

Elementul material constă în săvârşirea de acte de exhibiţionism, respectiv actul de a urina pe persoana vătămată şi pe patul acesteia, fără drept, în prezenţa celorlalţi colegi de cameră.

Instanţa reţine îndeplinită şi condiţia ca fapta să fie săvârşită în public, în sensul dispoziţiilor art. 184 lit. c). C. pen., rezultatul producându-se faţă de ceilalţi colegi de cameră.

Urmare imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru moralitatea publică, iar raportul de cauzalitate dintre urmarea imediată şi activitatea incriminată rezultă implicit din săvârşirea faptei.

Latura subiectivă a infracţiunii îmbracă forma intenţiei directe întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei, rezultat pe care l-a urmărit, potrivit art. 16 alin. 3 lit. a). C.pen.

Cu privire la comiterea faptei de către inculpatul Ş.M.G în perioada în care era minor, instanța constată că din actele existente la dosar rezultă că la data comiterii infracțiunii, inculpatul avea 16 ani, ceea ce atrage incidența dispozițiilor legale referitoare la comiterea faptei de un infractor minor.

Având în vedere că toate infracţiunile au fost săvârşite de inculpaţi prin acțiuni şi înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, instanţa constată că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. 1 C.pen. referitoare la concursul real de infracţiuni.

În sarcina inculpatului Ș.T.V se vor reţine şi dispoziţiile art. 77 lit. d). C.pen săvârşind infracţiunile împreună cu fratele său minor Ş.M.G, cunoscând vârsta acestuia.

VI. Individualizarea judiciară a pedepselor

1.Cu privire la inculpatul Ș.M.G

În ceea ce privește regimul sancționator, având în vedere că inculpatul era minor la momentul comiterii infracţiunilor, sunt incidente dispozițiile legale care reglementează tratamentul sancționator al minorilor.

În baza dispozițiilor art. 113 alin. (3) Cod penal, minorul care a împlinit 16 ani, cum este cazul în speță, răspunde penal. 

Conform art. 114 C.pen., faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Faţă de minor se poate lua o măsură educativă privativă de libertate dacă a mai săvârşit o infracţiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat ori dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.

Potrivit art. 128 C.pen. în cazul infracţiunilor săvârşite în timpul minorităţii, cauzele de atenuare şi agravare sunt avute în vedere la alegerea măsurii educative şi produc efecte între limitele prevăzute de lege pentru fiecare măsură educativă, iar conform art. 129 alin. 1 C.pen. în caz de concurs de infracţiuni săvârşite în timpul minorităţii se stabileşte şi se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele, în condiţiile art. 114, ţinând seama de criteriile prevăzute în art. 74.

Văzând antecedentele penale ale inculpatului, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar actualizată, instanţa urmează să constate că infracţiunile pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză sunt concurente cu următoarele fapte:

- infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C. pen. raportat la art. 234 alin. 1 lit. a) C. pen., faptă din 09.03.2018, pentru care inculpatului i-a fost aplicată măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni prin Sentinţa penală nr. 1812 din 23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin neapelare la data de 18.09.2018, măsură educativă pusă în executare la data de 18.10.2018.

Pentru stabilirea măsurii educative corespunzătoare în raport de circumstanțele concrete ale faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, dispozițiile art. 116 din Codul penal prevăd obligativitatea efectuării unui referat de evaluare în baza căruia, raportat la criteriile generale de individualizarea a pedepselor aplicate majorului, se propune măsura educativă cea mai potrivită pentru inculpatul supus judecății.

În acest sens, la alegerea măsurii educative instanța are în vedere concluziile referatului de evaluare efectuat și depus la dosarul cauzei. Astfel, instanţa reţine că în cuprinsul referatului de evaluare s-a propus dispunerea unei măsuri educative privative de libertate, având în vedere lipsa de empatie cu care inculpatul tratează aspectele de violenţă şi umilire a unei alte persoane, atitudinea de neasumare a responsabilităţii faptelor sale, riscul de recidivă fiind unul ridicat , cu tendinţa de a repeta conduita antisocială în contextul vieţuirii în acelaşi mediu familial şi social.

Conform criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, instanța reține că inculpatul a săvârșit faptele în timp ce se afla încarcerat la C.R.A.P. Câmpina, în prezenţa mai multor persoane, prin săvârşirea în mod repetat de infracţiuni, în perioada martie-aprilie 2018 împotriva unei persoane vătămate minore. Săvârşirea faptelor în timp ce se aflau în stare de arest preventiv denotă îndrăzneala deosebită de care inculpatul a dat dovadă.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului Ş.M.G, din conţinutul fişei de cazier judiciar a acestuia rezultă faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, a comis în stare de minorat infracţiunea de tâlhărie calificată, aplicându-i-se măsura educativă a asistării zilnice.

Referitor la conduita după săvârşirea infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul a avut o atitudine de necooperare cu organele judiciare, nu a recunoscut săvârşirea faptei astfel cum a fost reţinută de organele de urmărire penală, încercând să denatureze adevărul prin declarațiile sale.

Astfel, instanţa reţine că infracţiunile săvârșite prezintă un grad de pericol foarte ridicat prin frecvența cu care au fost comise, precum și prin modalitatea de comitere, în prezența mai multor persoane și în timp ce inculpatul se afla în arest preventiv.

De asemenea, instanța are în vedere și consecințele infracțiunilor asupra victimei, acesta manifestând sentimente de rușine, inclusiv în momentul audierii de către instanța de judecată, la aproximativ 3 ani după comiterea faptelor.

Instanţa are în vedere atât dispoziţiile art. 129 alin.1 C.pen., cât şi dezlegarea dată prin decizia nr. 2/2016 a Î.C.C.J conform căreia în ipoteza infracţiunilor concurente săvârşite în timpul minorităţii, judecate separat, durata măsurii educative neprivative de libertate, dispusă pentru o infracţiune concurentă şi executată, nu se scade din durata măsurii educative neprivative sau privative de libertate, dar va fi avută în vedere la alegerea şi stabilirea sancţiunii conform art. 129 alin. (1) din Codul penal.

Având în vedere impactul pe care faptele inculpatului l-au avut asupra victimei, precum și modalitatea de comitere a acestora, instanța va aplica inculpatului măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie pe perioada maximă de 5 ani.

În baza art. 125 alin. (3) ultima teză din Codul penal şi art. 127 din Codul penal rap. la 72 alin. 1 C.pen., instanţa va deduce din măsura educativă a internării într-un centru de detenţie perioada reţinerii și a arestării preventive, respectiv perioada de la 18.02.202 până la data de 19.02.2021 (o zi), de la 19.02.2021 la zi (f. 294 -303 vol.I d.u.p)., precum şi perioda reţinerii şi arestării în dosar nr. 7772/281/2018 de la 22.03.2018 la 23.08.2018.

2.Cu privire la inculpatul Ș.T.V

La individualizarea pedepselor vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., în cuprinsul căruia se arată că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

a.Referitor la infracțiunea de lovirea sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (șase acte materiale, comise la datele de 29.03.2018 (ziua şi noaptea) 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018) și art. 77 lit. d). C.pen.

Instanţa reţine pericolul social concret al infracţiunii deduse judecăţii, având în vedere că inculpatul a exercitat acte de violenţă împotriva persoanei vǎtǎmate, lovindu-l pe acesta cu pumnii și picioarele, în repetate rânduri, în timp ce se afla încarcerat în C.R.A.P Prahova, persoana vătămată suferind leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale. Instanţa apreciază că probele administrate în cauzǎ evidenţiază loviturile pe care inculpatul le-a aplicat persoanei vătămate şi suferinţele provocate acesteia.

Instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul a agresat-o pe persoana vătămată împreună cu fratele său minor, fără vreun motiv, cu scopul de a o umili, acțiuni ce au cauzat persoanei vătămate o puternică stare de teamă.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amenda.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului Ş.T.V, din fişa de cazier judiciar are multiple condamnări pentru infracţiuni comise cu violenţă (tâlhărie calificată, ameninţare), inculpatul manifestând o predispoziție către comiterea infracțiunilor cu violență.

Având în vedere circumstanțele agravante reținute în sarcina inculpatului, precum și circumstanțele personale ale acestuia, numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor traumatice, instanța îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă orientată către mediu, respectiv de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (șase acte materiale, comise la datele de 29.03.2018 (ziua şi noaptea) 30.03.2018, 04.04.2018, 05.04.2018, 06.04.2018) și art. 77 lit. d). C.pen.

b.Cu privire la infracțiunea de complicitate la viol, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (două acte materiale, comise la data de 04.04.2018).

Pedeapsa stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii de viol, faptă prevăzută de art. 2218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal este închisoarea de la 7 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, în varianta în vigoare la data de 01.04.2018, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Pe cale de consecinţă, instanța constată că de la data săvârșirii faptei și până la soluționarea cauzei au intervenit mai multe legi penale, fiind aplicabile disp. art. 5 C.pen, urmând a face aplicarea legii penale mai favorabile.

Astfel, instanţa constată că legea penală mai favorabilă este Cod penal, în varianta în vigoare la data de 01.04.2018 întrucât în cazul infracţiunii de viol prev. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal sunt prevăzute limite de pedeapsă mai reduse în ceea ce priveşte minimul special.

Totodată, la individualizarea pedepsei instanța va avea în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată și împreună cu un inculpat minor.

În ceea ce priveşte gradul de pericol social al faptei săvârşite, instanţa are în vedere faptul că inculpatul a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate minore cu scopul de a o constrânge să întrețină raporturi sexuale cu inculpatul Ș.M, precum și faptul că a continuat cu amenințările în cazul în care persoana vătămată dorea să fugă.

De asemenea, instanța are în vedere și faptul că acțiunile de constrângere s-au petrecut în timp ce inculpații se aflau încarcerați la C.R.A.P, în prezența celorlalți colegi de cameră, provocând persoanei vătămate minore un profund sentiment de umilință și teamă. Totodată, la aprecierea pericolului social, instanța are în vedere și împrejurarea că acțiunile violente ale inculpatului au produs un profund sentiment de teamă și în rândul colegilor de cameră care nu au  putut să intervină în favoarea persoanei vătămate.

Astfel, instanța reține că acțiunile inculpatului prin care acesta l-a sprijinit pe fratele său în comiterea infracțiunii de viol au produs un impact negativ atât în rândul colegilor de cameră, cât și persoanei vătămate, având un grad de pericol social extrem de ridicat.

De asemenea, actele de ajutorare acordate de inculpatul Ş.T.V, precum şi prezenţa acestuia în camera de detenţie au sporit încrederea inculpatului Ş.M.G în comiterea infracţiunii.

Pentru aceste motive, instanța se va orienta către o pedeapsă spre mediu, respectiv de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (două acte materiale, comise la data de 04.04.2018).

În baza art. 67 alin. 2 C. pen. instanţa va interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), iar în temeiul art. 65 alin. 1 C. pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. 1 şi alin. 3 C. pen.

c.Cu privire la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 233 Cod pen., pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

La stabilirea pedepsei, instanța va avea în vedere modalitatea de comitere, prin amenințări cu violențe pentru păstrarea bunurilor persoanei vătămate, de către inculpat împreună cu fratele său minor, infracțiunea fiind comisă în timp ce inculpatul se afla încarcerat pentru comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului și cu violență.

Pe cale de consecință, având în vedere pericolul social relativ ridicat al faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, instanța îl va condamna la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 Cod pen.

În baza art. 67 alin. 2 C. pen. instanţa va interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), iar în temeiul art. 65 alin. 1 C. pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. 1 şi alin. 3 C. pen.

d.Cu privire la infracțiunea de șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal (infracţiune săvârşită în perioada 26.03.2018 – 06.04.2018), cu aplicarea art. 77 lit. d. C.pen., pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani.

La stabilirea pedepsei, instanța va avea în vedere scopul urmărit prin comiterea infracțiunii, asigurarea confidenţialităţii cu privire la faptele sale, pentru a evita tragerea sa la răspundere penală, modalitatea de comitere, respectiv prin amenințări cu acte de violență, precum și faptul că infracțiunea a fost comisă împreună cu inculpatul Ș.M.G, minor la acea dată.

Totodată, instanța va avea în vedere și faptul că persoana vătămată nu a sesizat cele întâmplate cât timp s-a aflat încarcerat în aceeași cameră cu inculpatul, ci după ce aceasta a fost mutată din cameră, acțiunile inculpatului provocând o puternică stare de teamă persoanei vătămate.

Având în vedere atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, prezentând în mod fals cele întâmplate, precum și antecedentele penale ale acestuia, instanța îl va condamna pe inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal (infracţiune săvârşită în perioada 26.03.2018 – 06.04.2018), cu aplicarea art. 77 lit. d. C.pen.

Văzând antecedentele penale ale inculpatului, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar actualizată, instanţa urmează să constate că infracţiunile pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză sunt concurente cu următoarele fapte:

- infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 C. pen. raportat la art. 234 alin. 1 lit. a) C. pen., faptă din 09.03.2018, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti. Totodată, inculpatului i s-au interzis în baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată.

În baza art. 65 alin.(1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi  b) C. pen. inculpatului i s-a interzis, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

I s-a dedus inculpatului perioada reţinerii şi arestului preventiv de la 22.03.2018 la zi.

- infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233, rap. la art. 234 alin. 1 lit. a și d din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. l C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen. (faptă din 13.03.2020) pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare, infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată (faptă din 29.04.2020), prev. de art. 32 C.pen., rap la art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. a și d din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. l C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare, infracţiunea de proxenetism, (faptă din perioada martie – mai 2020) prev. de art. 213 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. l C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) raportat la art. 67 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 5  ani, în condiţiile art. 68 C. pen.

 În temeiul art. 45 alin. (5) și alin. (3) lit. a), raportat la art. 65 alin. (1) Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, în condiţiile art. 65 alin. (3) Cod penal.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., în referire la art. 72 alin. 1 Cod penal, i s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului Șelearcă Titi Vasile, perioada reţinerii și arestului preventiv de la data de 21.05.2020 la zi.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că devin aplicabile cele statuate prin decizia 22/2020 a Î.C.C.J potrivit cărora în cazul în care o infracţiune (A) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B), cât şi cu infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C).

Prin urmare, în privința inculpatului Şelearcă Titi Vasile, instanța va stabili următoarele:

În baza art. art. 38 alin. 1 C. pen., art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., art. 40 alin. 1 C. pen., va contopi pedeapsele aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul pedepselor mai mici, respectiv 4 ani închisoare, în final inculpatul Ş.T.I având de executat pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare închisoare în regim de detenție.

Având în vedere dispozițiile art. 45 alin. 3 C. pen. instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitarii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata cea mai mare de 5 ani după executarea pedepsei principale potrivit art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 5 C. pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a). C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsă accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. stabilită prin prezenta, pe durata executării pedepsei principale conform art. 65 alin. 1, 3 C. pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinţei penale nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti.

În continuare, în baza art. 43 alin. (1) C.pen., adaugă pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre la pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare, astfel cum a fost stabilită prin sentinţa penală nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de Apel Ploieşti, inculpatul V urmând să execute pedeapsa rezultantă de 21 de ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. b) raportat la art. 67 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 5  ani, în condiţiile art. 68 C. pen.

 În temeiul art. 45 alin. (5) și alin. (3) lit. b), raportat la art. 65 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, în condiţiile art. 65 alin. (3) Cod penal.

În baza art. 45 alin. 6 C.pen., cumulează măsurile de siguranţă stabilite prin sentinţa penală nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti şi prin sentinţa penală nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti respectiv

-în baza art.112 alin.1 lit.b C.pen  măsura confiscării speciale a cuţitului tip briceag cu mâner maro, imitaţie de lemn, având o lungime totală de 23 cum, iar lama o lungime de 10 cm prevăzută cu zimţi în partea superioară şi prezentând inscripţia USA Super Knife, bun folosit la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, ce a fost depus la Camera de corpuri delicte a IPJ Prahova potrivit dovezii seria H nr. 0244701 din data de 27.03.2018.

-în baza art.112 alin.6 C.pen măsura confiscării special de la inculpatul Ş.T.V a sumei de 30 lei reprezentând banii obţinuţi în urma vânzării telefonului mobil dobândit prin săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

-în baza art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., măsura confiscării speciale de la inculpatul Şelearcă Titi Vasile a sumei de 40 800 lei, reprezentând folosul material obţinut de acesta urmare a săvârșirii infracțiunii de proxenetism dedusă judecății.

-în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., măsura confiscării speciale de la inculpatul Ş.T.V a sumei de 100 lei, reprezentând folosul material obţinut de acesta urmare a săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată – persoană vătămată C.M.I.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinţei penale nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti.

În baza art.72 alin.1 C.pen., art. 40 alin. 3 C. pen., va deduce din durata pedepsei închisorii, astfel cum a fost aplicată prin prezenta, durata reținerii și arestării preventive și durata pedepsei deja executate, respectiv (de la data de 22.03.2018 la 11.10.2018 în cauza nr. 7772/281/2018, durata pedepsei executate de la 11.10.2018 la 11.02.2020, cf. MEPI nr. 2002/2018, perioada reţinerii și arestului preventiv de la data de 21.05.2020 la 29.07.2021 şi durata pedepsei executate de la 29.07.2021 la zi cf. MEPI 513/29.07.2021).

Va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. MEPI 513/29.07.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti şi va dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, astfel cum a fost stabilită prin prezenta.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, aceasta urmează a se realiza prin executarea efectivă a pedepsei închisorii în regim de detenţie, cf. art. 60 C.pen.

Totodată, în baza art. 3, art. 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (văzând şi Anexa nr. 1), instanţa va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Ş.T.V, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi, urmând ca, în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

VII. Alte măsuri dispuse de instanţă

Instanţa constată că prin încheierea cu numărul 23 din data de 19.02.2021, judecătorul de drepturi și libertăți, din cadrul Judecătoriei Câmpina, a emis mandatul de arestare preventivă cu nr. 2/U.P. din data de 19.02.2021, ora 18.15, privind pe inculpatul Ș.T.V, pe o durată de 30 de zile.

Măsura preventivă a fost verificată şi menţinută succesiv după sesizarea instanţei.

Raportat la circumstanțele personale ale inculpaţilor, la conduita acestora anterior săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată și analizând gravitatea faptelor sãvârșite, instanța apreciazã cã subzistã temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive în considerarea faptului cã aceastã mãsurã este proporționalã și necesarã în vederea realizãrii scopului prevãzut de lege, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, pericolul social concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor l-ar prezenta rezultă în primul rând din natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, incriminate de prevederile art. 193 alin. 2 Cod penal, art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, art. 233 Cod penal, art. 207 alin. 1 Cod penal, art. 375 C.pen., cu scopul de a proteja valori sociale importante, respectiv integritatea corporală a persoanei, libertatea şi integritatea sexuală, precum şi patrimoniul persoanei.

Această implicare a inculpaţilor activă şi conştientă în activităţi infracţionale este de natură să justifice în mod rezonabil temerea că, dacă ar fi lăsat în libertate, acesta ar putea comite şi alte fapte de natură penală.

Antecedenţa infracţională şi lipsa veniturilor licite reflectă riscul ridicat ca, pe viitor, inculpaţii să-şi reitereze comportamentul infracţional.

Instanţa consideră că menţinerea măsurii arestării preventive este necesară în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă acestora.

În acest sens, instanța apreciază că nicio altă măsură preventivă nu este suficientă pentru a se înlătura riscul săvârşirii unei noi infracţiuni şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.

Mai mult, instanţa consideră că în intervalul de timp scurs de la data luării măsurii arestării preventive, respectiv data de 19.02.2021, şi până la prezenta verificare, respectiv data de 11.02.2022, nu au încetat temeiurile care au justificat luarea acesteia.

În raport de cele expuse, instanţa, în temeiul art. 399, alin. 1 C.pr.pen. cu referire la art. 362 C.pr.pen., raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen., va menține mãsura arestării preventive a inculpaţilor Ş.M.G şi Ş.T.V, astfel cum a fost luată prin încheierea cu numărul 23 din data de 19.02.2021.

VIII. Acţiunea civilă

Prin cererea formulată la termenul de judecată din data de 8.07.2021, persoana vătămată M.I.V, prin apărător, s-a constituit parte civilă cu suma de 60.000 lei ( câte 30.000 lei de la fiecare inculpat) reprezentând prejudiciu moral produs prin săvârşirea infracţiunilor.

Faţă de considerentele reţinute, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, respectiv art. 1357 şi urm. C.civ. Din aceste dispoziţii legale rezultă că pentru atragerea răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, stabilirea legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu, vinovăţia persoanei cu discernământ valabil.

Totodată, potrivit art. 1366 alin. 2 C.civ. minorul care a împlinit vârsta de 14 ani răspunde de prejudiciul cauzat, în afară de cazul în care dovedeşte că a fost lipsit de discernământ la data săvârşirii faptei.

Instanţa mai reţine şi dispoziţiile art. 1369 C.civ. potrivit cărora cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei.

Prima condiţie pentru angajarea răspunderii delictuale pentru fapta proprie presupune comiterea unei fapte ilicite care constă în acţiunea ori inacţiunea prin care încalcându-se normele de drept obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau interesului legitim ce aparţine unei persoane. În circumstanţele concrete ale cauzei, fapta ilicită imputată se referă la nerespectarea normelor privind libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei ori integritatea fizică şi psihică a minorului, precum şi patrimoniul acestuia, ca şi valori ocrotite prin norma de incriminare.

A doua condiţie pentru angajarea răspunderii civile delictuale priveşte producerea unui prejudiciu prin care se înţelege rezultatul, efectul negativ suferit de o anumită persoană, fie sub aspect patrimonial, fie sub aspect moral, ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană.

Prin natura lor, infracţiunile de lovire sau alte violenţe, tâlhărie, viol şi şantaj, prevăzute de art. 193 alin. 2 Cod penal, art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 233 Cod penal, art. 207 alin. 1 Cod penal sunt apte a produce prejudicii de natură nepatrimonială.

Pentru a statua asupra daunelor morale este necesar în primul rând a fi identificate drepturile lezate prin fapta ilicită ce atrage răspunderea civilă delictuală. Este evident aşadar că prin fapta ce face obiectul cauzei s-au produs consecinţe nedorite asupra integrităţii morale a persoanei vătămate, prin modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, inculpaţii deformându-i acesteia percepţia asupra relaţiilor fireşti dintre persoane, împiedicând parcurgerea normală a etapelor specifice procesului de maturizare a  unui minor, atât din punct de vedere sexual, cât şi moral.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, ca şi condiţie necesară atragerii răspunderii civile delictuale, aceasta rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză, faptele pentru care inculpaţii au fost judecaţi prin prezenta cauzând în mod direct prejudiciul menţionat.

Referitor la vinovaţia persoanei responsabile de cauzarea prejudiciului, instanţa reţine că în materie de răspundere civilă delictuală autorul prejudiciului raspunde şi pentru culpa cea mai uşoara.  Astfel, condiţia privind vinovăţia inculpaţilor este îndeplinită deoarece aceştia au acţionat de fiecare dată cu intenţie indirectă, astfel cum s-a reţinut la analiza laturii subiective a infracţiunii.

În ceea ce priveşte întinderea prejudiciului moral, instanţa are în vedere, astfel cum a fost subliniat şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit) că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.

Astfel, raportat la vârsta persoanei vătămate de la momentul săvârşirii faptei, circumstanţele personale ale acestuia (fiind o persoană vulnerabilă şi uşor influenţabilă prin prisma faptului că este un minor), modul în care a fost afectată de faptele săvârşite în dauna sa, aceasta manifestând sentimente de ruşine chiar la o perioadă îndelungată după săvârşirea infracţiunilor, instanţa apreciază că atingerea adusă integrităţii morale a persoanei vătămate justifică acordarea unui prejudiciu în cuantumul solicitat, respectiv în cuantum de 60.0000 lei.

În consecinţă, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de persoana vătămată M.I.V şi va dispune obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata sumei de 60.0000 lei către persoana vătămată cu titlu de daune morale.

IX. Cheltuieli de judecată

Faţă de soluţia de condamnare dispusǎ în cauzǎ şi vǎzând prevederile art. 274 alin. (1) C.pr.pen., instanța îi va obliga pe inculpaţii Ş.M.G şi Ş.T.V la plata sumei de 1770 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 770 lei aferentă fazei de urmărire penală, iar suma de 1000 lei aferentă judecăţii.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi vor rămâne în sarcina statului şi urmează a fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei, astfel (pentru inculpatul Ş.M.G – av. I.D, în cuantum de 434 lei redus de la 868 lei, av. V.C în cuantum de 868 lei pentru faza judecăţii, av. J.L – 795 lei pentru camera preliminară, pentru inculpatul Ş.T.V – av. F.A în cuantum de 868 lei pentru faza judecăţii, av. I.I - 795 lei pentru camera preliminară, pentru persoana vătămată M.I.V – av. L.M, în cuantum de câte 470 lei pentru camera preliminară şi pentru judecată).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

I.În baza art. 38 alin. (1) din Codul penal, constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar inculpatul Ş.M.G sunt concurente cu infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233  C. pen. raportat la art. 234 alin. 1 lit. a) C. pen., faptă din 09.03.2018, pentru care inculpatului i-a fost aplicată măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni prin Sentinţa penală nr. 1812 din 23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin neapelare la data de 18.09.2018.

În baza art. art. 125 din Codul penal ia faţă de inculpatul Ş.M.G zis Manu, fiul lui N şi M, născut la data de, în mun. P, jud. P, domiciliat în mun. P, str. P nr. 42, jud. P, CNP 5, cetățean român, etnie rromă, necăsătorit, fără obligații militare, cunoscut cu antecedente penale în prezent aflat în PNT Mărgineni, măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunilor de lovirea sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal; viol, prev. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal; tâlhărie, prev. de art. 233 Cod penal; şantaj, prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal; ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 375 C.pen.; toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 113 alin. 3 Cod penal.

În baza art. 125 alin. (3) ultima teză din Codul penal şi art. 127 din Codul penal rap. la 72 alin. 1 C.pen., deduce din măsura educativă a internării într-un centru de detenţie perioada reţinerii și a arestării preventive, respectiv perioada de la 18.02.2021 până la data de 19.02.2021 (o zi), de la 19.02.2021 la zi, precum şi perioda reţinerii şi arestării în dosar nr. 7772/281/2018 de la 22.03.2018 la 23.08.2018.

II.

1 În baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 77 lit. d). C.pen., și cu aplicarea art. 396 alin. 2 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul Ș.T.V, fiul lui N și M, născut la data de , în municipiul P, județul P, domiciliat în municipiul P, str. P nr. 42, CNP , cu antecedente penale, în prezent adlat în PNT Mărgineni, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

2 În baza art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 218 alin. 1 și 3 lit. c) şi f) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. d). C.pen., art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 2 C.proc.pen.  condamnă pe inculpatul Ș.T.V la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol.

În baza art. 67 alin. 2 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat),.

În temeiul art. 65 alin. 1 C. pen., interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. 1 şi alin. 3 C. pen.

3 În baza art. 233 C.pen., art. 77 lit. d). C.pen., cu aplicarea art. 396 alin. 2 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul Ș.T.V la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 67 alin. 2 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

În temeiul art. 65 alin. 1 C. pen., interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. 1 şi alin. 3 C. pen.

4.În baza art. 207 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d. C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 2 C.proc.pen. condamnă pe inculpatul Ș.T.V la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de şantaj.

În baza art. art. 38 alin. 1 C. pen., art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., art. 40 alin. 1 C. pen., contopeşte pedeapsele aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul pedepselor mai mici, respectiv 4 ani închisoare, în final inculpatul Ş.T.V având de executat pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. 3 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitarii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata cea mai mare de 5 ani după executarea pedepsei principale potrivit art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen.

În baza art. 45 alin. 5 C. pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a). C.pen., aplică inculpatului pedeapsă accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. stabilită prin prezenta, pe durata executării pedepsei principale conform art. 65 alin. 1, 3 C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinţei penale nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti.

În baza art. 43 alin. (1) C.pen., adaugă pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre la pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare, astfel cum a fost stabilită prin sentinţa penală nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti, inculpatul Ș.T.V urmând să execute pedeapsa rezultantă de 21 de ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie cf. art. 60 C.pen.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. b) raportat la art. 67 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 5  ani, în condiţiile art. 68 C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) și alin. (3) lit. b), raportat la art. 65 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, în condiţiile art. 65 alin. (3) Cod penal.

În baza art. 45 alin. 6 C.pen., cumulează măsurile de siguranţă stabilite prin sentinţa penală nr. 1812/23.08.2018 a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin decizia penală nr. 965/10.10.2018 a Curţii de Apel Ploieşti şi prin sentinţa penală nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti respectiv :

-în baza art.112 alin.1 lit.b C.pen, măsura confiscării speciale a cuţitului tip briceag cu mâner maro, imitaţie de lemn, având o lungime totală de 23 cum, iar lama o lungime de 10 cm prevăzută cu zimţi în partea superioară şi prezentând inscripţia USA Super Knife, bun folosit la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, ce a fost depus la Camera de corpuri delicte a IPJ Prahova potrivit dovezii seria H nr. 0244701 din data de 27.03.2018.

-în baza art.112 alin.6 C.pen, măsura confiscării speciale de la inculpatul Ş.T.V a sumei de 30 lei reprezentând banii obţinuţi în urma vânzării telefonului mobil dobândit prin săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

- în baza art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., măsura confiscării speciale de la inculpatul Ş.T.V a sumei de 40 800 lei, reprezentând folosul material obţinut de acesta urmare a săvârșirii infracțiunii de proxenetism dedusă judecății.

-  în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., măsura confiscării speciale de la inculpatul Şelearcă Titi Vasile a sumei de 100 lei, reprezentând folosul material obţinut de acesta urmare a săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată – persoană vătămată C.M.I.

Menține celelalte dispoziții ale sentinţei penale nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti.

În baza art.72 alin.1 C.pen., art. 40 alin. 3 C. pen., deduce din durata pedepsei închisorii, astfel cum a fost aplicată prin prezenta, durata reținerii și arestării preventive și durata pedepsei deja executate, respectiv de la data de 22.03.2018 la 11.10.2018 în cauza nr. 7772/281/2018, durata pedepsei executate de la 11.10.2018 la 11.02.2020, cf. MEPI nr. 2002/2018, perioada reţinerii și arestului preventiv de la data de 21.05.2020 la 29.07.2021 şi durata pedepsei executate de la 29.07.2021 la zi cf. MEPI 513/29.07.2021.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. MEPI 513/29.07.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 441/18.03.2021 a Judecătoriei Ploieşti, def. prin decizia penală nr. 890/29.07.2021 a Curţii de apel Ploieşti şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, astfel cum a fost stabilită prin prezenta.

În baza art. 3, art. 4 alin. 1 lit. b şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (văzând şi Anexa nr. 1), dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Ş.T.V, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi, urmând ca, în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

În temeiul art. 399, alin. 1 C.pr.pen. cu referire la art. 362 C.pr.pen., raportat la art. 223 alin. 2 C.pr.pen., menține mãsura arestării preventive a inculpaţilor Ş.M.G şi Ş.T-V, astfel cum a fost luată prin încheierea cu numărul 23 din data de 19.02.2021, dispoziție executorie potrivit art. 399 alin. 4 C.proc.pen.

În temeiul art. 25 C.proc.pen. raportat la art. 397 C.proc.pen. cu referire la art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă M.I.V şi obligă pe inculpaţii Ş.M.G şi Ş.T.V, în solidar, la plata către către partea civilă a sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., obligă pe inculpaţii Ş.M..G şi Ş.T.V la plata sumei de 1770 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 770 lei aferentă fazei de urmărire penală, iar suma de 1000 lei aferentă judecăţii.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi vor rămâne în sarcina statului şi urmează a fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei, astfel (pentru inculpatul Ş.M.G – av. I.D, în cuantum de 434 lei redus de la 868 lei, av. V.C în cuantum de 868 lei pentru faza judecăţii, av. J.L – 795 lei pentru camera preliminară, pentru inculpatul Ş.T.V – av. F.A în cuantum de 868 lei pentru faza judecăţii, av. I.I - 795 lei pentru camera preliminară, pentru persoana vătămată M.I.V – av. L.M, în cuantum de câte 470 lei pentru camera preliminară şi pentru judecată).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, a inculpaţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 11.02.2022.

Preşedinte, Grefier,

NAI PDL

Întocmit,

Judecător NAE ANDREEA-IOANA

Domenii speta

Spete similare