Litigii de munca

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI  ECLI:RO:TBMUS:2019:002.000957

Dosar nr. ...

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 957

Şedinţa publică de la 11 iulie 2019

Completul constituit din:

Preşedinte: ...

Asistent Judiciar: ...

Asistent Judiciar: ...

Grefier: ..

Pe rol judecarea  acţiunii civile formulată de reclamantul ... cu sediul în  Tg. Mureş, str.  ...nr... ap...., jud. Mureş, în numele membrilor de sindicat  ..,  .., .., ..,  .., .., ..,  .., .., .., .., .. .., .., .., în contradictoriu cu pârâtul  SPITALUL .., cu sediul în Tg. Mureş, str. Betnady Gyorgy, nr. 6, jud. Mureş,  având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se constată lipsa  părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 06 iunie 2019, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 20 iunie 2019, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 27 iunie 2019 când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 11 iulie 2019, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 

I N S T A N Ţ A

Constată că prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 2447/102/2018 din 21 decembrie 2018, reclamantul ... a solicitat în numele membrilor de sindicat ..., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul .. următoarele: obligarea pârâtului la acordarea către membrii de sindicat în numele cărora a  fost promovată acţiunea, retroactiv, a sporului pentru condiții deosebit de periculoase, în principal, în procent de 85%, prin raportare la angajații Compartimentului ..din cadrul Spitalului Clinic ... ... începând cu data de 1 iunie 2018 și emiterea unei noi decizii de salarizare în acest sens; în subsidiar, acordarea sporului menţionat în procent de 70%, prin raportare la angajații Compartimentului ...din cadrul pârâtului, începând cu data de 1 iunie 2018 și emiterea unei noi decizii de salarizare în acest sens; obligarea pârâtului la acordarea diferențelor salariale dintre sporul efectiv plătit în perioada de referință și sporul cuvenit conform petitului 1, actualizarea sumelor cu rata inflației, precum și plata dobânzii legale, calculată începând cu scadența lunară a fiecărei sume, precum şi obligarea pârâtului la  plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea cererii introductive s-a arătat că membrii de sindicat în numele cărora a  fost promovată acţiunea introductivă că sunt angajați ai spitalului pârât, în cadrul .... iar în structura acestei clinici, alături de Compartimentul ... funcționează și Compartimentul ... Compartimentul .. asigură asistență medicală, diagnostic și tratament pacienților .... (centru căruia îi sunt arondate județele Sibiu, Alba, Bistrița Năsăud, Mureș) și diagnostic și tratament profilactic în cazurile de expunere la ... din acest compartiment este reliefat de numărul mare de pacienți internați într-un interval de 12 luni (1.08.2017-31.07.2018): internare continuă - 273 pacienți, spitalizare de zi - 2.669 pacienți, iar consultații - 364 pacienți. În continuare, s-a precizat că activitatea compartimentului se desfășoară cu un număr redus de personal: 3 medici primari, 6 asistenți medicali, 3 infirmiere, un brancardier, o îngrijitoare de curățenie și un registrator medical, personal care își desfășoară activitatea strict în cadrul acestei secții și exclusiv numai cu ..., cu excepția medicilor, care în timpul gărzilor asigură și garda Compartimentului ... 

 S-a învederat că în timpul turei de noapte, asistenta medicală efectuează toate procedurile necesare singură, fiindcă, indiferent de numărul sau starea bolnaviilor, nu există  personal auxiliar, asigură curățenia și colectarea deșeurilor din saloane, grupuri sanitare, coridor, sală de tratament, iar infirmiera efectuează curățenia și dezinfecția pe compartiment în zilele de sărbătoare, după masă și ori de câte ori nu este îngrijitoare de curățenie (concediu de odihnă, concediu medical, zile libere).

 Referitor la cererea de încadrare în condiții deosebit de periculoase și acordarea sporului aferent, s-a precizat că locul de muncă al membrilor de sindicat în numele cărora a fost promovată acţiunea a fost încadrat în condiții deosebit de periculoase, drept pentru care acestora li s-a acordat un spor de 100%, iar începând cu luna iunie 2018, procentul sporul a fost diminuat la 55%, fără să li se comunice acest lucru, diminuarea procentului sporului fiind observată de aceștia o dată cu virarea salariilor aferente lunii iunie 2018.

Referitor la cererea de acordare retroactivă a sporului pentru condiții de muncă în procent de 85%, prin raportare la angajații Compartimentului ... cadrul Spitalului Clinic de ... s-a învederat că angajații acestui spital, care exercită aceleași atribuții ca și membrii de sindicat, cu expunerea la aceleași riscuri, beneficiază de procentul maxim al sporului, față de procentul minim de care beneficiază reclamanții, apreciind că diferența de 30% a sporului între cele două categorii reprezintă o discriminare, după criteriul angajatorului.

Referitor la cererea subsidiară, de acordare retroactivă a sporului pentru condiții de muncă în procent de 70%, prin raportare la angajații Compartimentului ... s-a învederat că  aceștia din urmă beneficiază de procent mult superior al sporului, fără a exista vreo justificare legală în acest sens.

S-a învederat că atât personalul din cadrul Compartimentului ..., cât și personalul din cadrul Compartimentului ... figurează la aceeași literă a Anexei 2 la Regulament, ambele categorii lucrând în condiții de muncă deosebit de periculoase, beneficiind de aceleași limite legale ale sporului, însă membrilor de sindicat în numele cărora a fost promovată acţiunea de faţă li s-a stabilit un spor în procent de 55%, în timp ce angajaților Secției...sporul le-a fost stabilit la procentul de 70%, neexistând niciun criteriu clar în funcție de care procentele sporurilor au fost stabilite diferențiat, deși avem de-a face cu categorii similare, încadrate în același condiții de muncă.

Mai mult, pentru toți angajații din Secția pneumologie s-a stabilit un procent al sporului pentru condiții de muncă de 70%, deși conform HG nr. 153/2018 (Anexa 3, art. unic, pct. I, lit. A ) și Procesului verbal de negociere din 29.06.2018, limitele sporului în cazul angajaților acestei secții sunt între 12% - 15%.

S-a arătat că bolnavii cu... au și alte boli asociate, ceea ce implică creșterea gradului de risc la care se expune personalul medical din secție TBC, boli psihiatrice, neurologice etc., care fiecare în parte justifică, în plus, un nivel mai mare al procentului sporului.

S-a considerat că sunt incidente dispoziţiile art.7 al Anexei nr. II, Capitolul II din Legea nr. 153/2017. În continuare, s-a arătat că ulterior intrării în vigoare a HG nr. 153/29.03.2018, pârâtul a procedat la modificarea sporurilor de mai sus, operand o scădere a sporului pentru condiții deosebit de periculoase în cazul angajaților Compartimentului ... de la 100% la 55%, minimul legal. Deşi limita legală maximă a sporului pentru condiții deosebit de periculoase este de 85%, pârâtul a operat scăderea respectivă sub pretextul interdicției impuse de art. 3 din H.G. nr. 153/2017, în sensul că „suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite, să nu depășească 30% din suma salariilor de bază”.

S-a apreciat că ar exista discriminare faţă de alte categorii de personal, respectiv că reclamanţii sunt discriminați față de colegii lor din cadrul compartimentului omolog al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ...respectiv față de cei ai Compartimentului ..., criteriul de discriminare fiind tocmai locul efectiv de muncă, prin aceea că, deși ambele categorii lucrează în condiții deosebit de periculoase, unii fiind în contact cu bolnavi cu ....(și alte boli grave asociate), iar ceilalți fiind în contact cu bolnavii cu ...se expun aceluiași risc de infectare și se supun acelorași reglementări legale, cu ocazia stabilirii sporurilor, procentele acestora au fost acordate diferit.

Consideră reclamantul că prin această atitudine se încalcă legislația privind interzicerea discriminării, art. 16 din Constituţia României, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; art. 23 alin. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 1 alin. 2 lit. e pct. i, alin. 3 şi 4 al aceluiaşi articol, art. 2 alin. 1 şi 2; art. 3 lit. a din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

 S-a mai arătat că angajatorul este obligat să respecte principiul nediscriminării în cadrul relaţiilor de muncă, consacrat de art. 5 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, care interzice faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate „în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute  la alin. 2”, dar care produc efectele unei discriminări directe. Consideră reclamantul că sunt incidente totodată prevederile art.1, alin. 2 lit. e, pct. i, alin. 3 şi 4 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit cărora persoanele care prestează acelaşi tip de muncă au dreptul, în aceeași măsură, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, dreptul la sănătate, la securitate socială şi la servicii sociale.

Reclamantul a apreciat că există o diferenţă de tratament juridic între angajaţii pârâtului, respectiv inegalitatea de tratament derivă din faptul că reclamanții nu beneficiază de același procent al sporului cu angajații din Compartimentul TBC, deși ambele categorii sunt supuse unor riscuri de infectare cu HIV, respectiv TBC, ambele deosebit de periculoase. Lipsirea reclamanților de aceste drepturi îi pune într-o situație discriminatorie față de colegii lor, fiind lipsiți de unele beneficii instituite de lege în scopul diminuării efectelor expunerii la factori biologici care determină îmbolnăviri grave, şi că lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă a acestei diferenţe de tratament.

Referitor la cererea de actualizare a diferenţelor salariale cu rata inflaţiei, precum şi  plata dobânzii legale, calculată începând cu scadenţa lunară a fiecărei sume de bani au fost  invocate prevederile art. 1 raportat la art.166 alin.1 şi art.278  alin.1 din codul muncii, raportat la art.1531 alin.1 şi 2 şi art.1533  alin.1 din codul Civil, precum şi prevederile art.1 alin.3, art.2 şi  art.3 alin. 2 din OG  nr. 13/2011.

În data de 12 februarie 2019 a depus la dosar întâmpinare pârâtul Spitalul Clinic Judeţean Mureş, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii introductive.

Pârâtul a precizat că membrii de sindicat în numele cărora a fost promovată acţiunea sunt angajaţi ai unităţii Secţia Clinică .. .. - Compartimentul ...

Referitor la numita .... pârâtul a precizat că aceasta este angajată începând cu data de 01.08.2018 în funcţia de ... pe Secţia Clinică ... şi nu în cadrul compartimentului ... salariul de bază al acesteia fiind pentru funcţie de conducere, la care se adaugă sporul pentru condiţii de muncă aferent secţiei ... 

Faţă de solicitările din cererea introductivă, s-a precizat de către pârât că potrivit prevederilor art.7 alin.1  din Anexa II a Legii nr.153/2017 este prevăzut că pot fi acordate mai multe categorii de sporuri, care se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor şi cu condiţia ca acordarea sporului să se încadreze în bugetul de venituri şi cheltuieli.

S-a mai arătat că potrivit regulamentului în vigoare, ordonatorii de credite iau măsurile necesare, astfel încât suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat să nu depăşească 30% din suma salariilor de bază.

 De asemenea, s-a precizat că Spitalul Clinic Judeţean Mureş este subordonat  Consiliului Judeţean Mureş, care este coordonatorul principal de credite şi care avea  obligaţia de a stabili o sumă lunară alocată pentru fiecare instituție din subordinea sa, astfel încât să nu se depăşească procentul de 30% din suma salariilor de bază pe ordonatorul principal de credite. În continuare, s-a precizat că prin hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 61/2018  s-a impus limitarea sumelor lunare achitate cu titlu de spor pentru pârât fiind stabilită suma de 4.064.000 lei/lună, sumă ce nu poate fi depăşită.

S-a mai arătat că, urmare a alocării sumei menţionate, s-a procedat la convocarea  sindicatului reprezentativ respectiv Sindicatul Sanitas, pentru nominalizarea personalului care beneficiază de acest spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare. În continuare, s-a precizat că la întâlnirea din data de 21.06.2018, la care au participat reprezentanţi ai sindicatului, s-a stabilit ca niciun salariat  să nu piardă  din venitul actual, că s-a dorit să se acorde nivelul maxim al tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă pentru toţi angajaţii, însă fără să se depăşească suma alocată de către Consiliul Judeţean Mureş, sens în care la stabilirea sporurilor s-a efectuat o analiză pe fiecare secţie în parte.

În urma celor discutate, la data de 21.06.2018 a fost încheiat un proces verbal semnat inclusiv de reprezentanţii sindicatului, prin care au fost stabilite sporurile pentru fiecare secţie/compartiment în parte, urmând a fi efectuate simulări cu încadrarea sumei stabilită de Consiliul Judeţean Mureş, urmare  simulărilor efectuate, s-a constatat că valoarea sporurilor depăşeşte suma stabilită de Consiliul Judeţean Mureş, sens în care la data de 29.06.2018 s-au întâlnit reprezentanţii sindicatului cu pârâtul. 

S-a precizat că reprezentanţii sindicatului au fost de acord cu valoarea sporurilor, mai puţin pentru compartimentul ... şi Laboratorul.... Faţă de criteriile stabilite de comun acord cu reprezentanţii Sindicatului Sanitas, de rata de utilizare a paturilor, de suma a locată de către Consiliul judeţean Mureş s-a încheiat procesul verbal din data de 29.06.2018  prin care au fost stabilite sporurile până la data de 31.12.2018 şi s-a menţionat că în cazul în care suma alocată va fi mai mare, sporurile vor creşte în mod corespunzător.

S-a arătat că în temeiul proceselor verbale menţionate a fost stabilit un spor de 55%  din salariul de bază pentru personalul din secţia Clinică .. I - Compartimentul  .., iar urmare a aplicării noilor sporuri, niciun angajat nu a pierdut din valoarea veniturilor salariale  nete.

S-a considerat că solicitările de acordare a unui spor pentru condiţii deosebit de periculoase în procent de 85%, prin raportare la angajaţii Compartimentului ... din cadrul  Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj Napoca sunt nefondate, având în vedere şi faptul că nu au acelaşi ordonator de credite.

Referitor la solicitarea de acordare a sporurilor în procent de 70%  prin raportare la angajaţii compartimentului... al Spitalului, pârâtul ca habitat sau loc de muncă în care îşi desfăşoară viaţa sau o lungă parte din activitatea a considerat că şi această cerere este nefondată, motivat de faptul că în această secţie există un risc permanent de îmbolnăvire, din cauza transmisiei aerogene a germenilor din focarul de T.., focarul fiind definit zilnică, indivizi aflaţi în contact prelungit sau restrâns cu bolnavi baciliferi, o lungă perioadă de timp.

S-a arătat că personalul care desfăşoară activitate în cadrul Compartimentului TBC şi Secţia Pneumologie este expus permanent aerului circulant contaminat din toată secţia, chiar dacă se desfăşoară activităţi de dezinfecţie.

S-a arătat, în ceea ce priveşte modalitatea de transmitere a infecţiei..., că  există trei modalităţi de infectare: prin calea sangvină, calea sexuală şi calea materno-fetală, iar statistic,  personalul medical doar în procent de 0,0001% este expus infecţiei accidentale.

Tot în susţinerea apărărilor formulate, pârâtul a arătat că la nivelul secţiei din care fac parte membrii de sindicat niciun angajat nu a fost declarat cu boală profesională, spre  deosebire de colegii de la compartimentul ... unde au fost diagnosticate 7 persoane.

S-a mai arătat că reprezentanţii sindicatului au propus ca în situaţia în care nu pot fi acordate sporuri la nivel maxim, unul dintre criterii să fie gradul de ocupare a paturilor pentru  că şi gradul de expunere la risc este direct proporţional, astfel că potrivit datelor statistice ale  pârâtului reiese că în semestrul I 2018 la Compartimentul ... rata de ocupare a paturilor a fost de 39,63%, iar rata de ocupare la optim a fost de 54,34%, la Compartimentul ... în semestrul I 2018 rata de ocupare a fost de 75,28%, iar rata de ocupare la optim a fost de 90,84%.

Cu privire la petitele subsecvente primului petit din cererea introductivă, pârâtul a solicitat respingerea acestora, având în vedere concluziile formulate cu privire la petitul principal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi prevederile legale în vigoare, instanţa constată următoarele:

Reclamantul Sindicatul .. a solicitat în numele membrilor de sindicat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtului Spitalul Clinic ... la acordarea sporului de 85% din salariul de bază reprezentând spor de condiţii deosebit de periculoase, prin raportare la angajații Compartimentului .. din cadrul Spitalului Clinic .. prin majorarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase actual acordat de 55%, începând cu data de 1 iunie 2018 și emiterea unei noi decizii de salarizare în acest sens; iar în subsidiar, acordarea sporului menţionat în procent de 70%, prin raportare la angajații Compartimentului... din cadrul pârâtului, începând cu data de 1 iunie 2018 și emiterea unei noi decizii de salarizare în acest sens.

Textul legal invocat de reclamant în susţinerea acţiunii este HG nr. 153/2018, potrivit căruia, conform articolului unic, lit. A), pct. 6 din Anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru „Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase beneficiază de sporul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b), pct. 6 de la cap. II din Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:  Spor de la 55% până la 85% din salariul de bază: … personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din serviciile de anatomie patologică şi din compartimentele medicale ale serviciilor de anatomie patologică ...”.

Din modul de redactare a textului legal reiese că sporul pentru condiţii deosebit de periculoase poate fi acordat prin stabilirea unui cuantum al acestuia cuprins între 55-85% din salariul de bază.

Legiuitorul a lăsat astfel stabilirea cuantumului exact şi concret al sporului la latitudinea conducerii fiecărei unităţi sanitare, de comun acord cu sindicatele reprezentative şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli.

În consecinţă, sporul pentru condiţii periculoase nu se acordă automat, ci cuantumul acestuia este supus negocierii între conducerea spitalului şi sindicatul reprezentativ al salariaţilor, dar şi condiţiei ca sporul să se încadreze în bugetul de venituri şi cheltuieli, fără să depăşească procentul de 30% din suma salariilor de bază pe ordonatorul principal de credite.

Beneficiul cuantumului sporului invocat de reclamant nu este un drept născut direct din lege, ci o vocaţie supusă negocierii partenerilor sociali şi încadrării în bugetul spitalului.

Mai mult, potrivit dispoziţiei art. 14 din actul normativ invocat de reclamant, „Sporurile pentru condiţii de muncă se acordă pentru activitatea desfăşurată în cadrul programului de lucru, conform contractului individual de muncă”.

Tribunalul apreciază că nu pot fi primite criticile reclamantului privind stabilirea sporului de condiţii deosebit de periculoase sau vătămătoare întru-un procent mai mare decât cel stabilit, respectiv acordarea unui spor de 85% membrilor de sindicat reprezentaţi de reclamant, întrucât art. 25, alin. 2 din Legea nr. 153/2017 plafonează cuantumul total al sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.

În speţă,  Spitalul Clinic .. este o unitate sanitară având în structura sa organizatorică secţii cu profiluri diferite, din structura spitalului făcând parte şi Compartimentul .., precum şi Compartimentul ..

Spitalul pârât este subordonat Consiliului Judeţean Mureş, care este ordonatorul principal de credite şi care avea obligaţia de a stabili o sumă lunară alocată pentru fiecare instituţie din subordinea sa, astfel încât să nu se depăşească procentul de 30% din suma salariilor de bază pe ordonatorul principal de credite, iar prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 61/2018 s-a impus limitarea sumelor lunare plătite cu această destinaţie pentru mai multe instituţii subordonate, între care şi Spitalul pârât, nivelul acestor sume pentru pârât fiind stabilit la suma de 4.064.000 lei/lună, sumă ce nu poate fi depăşită (filele 41-42 dosar).

În urma alocării sumei menţionate, s-a procedat la convocarea sindicatului reprezentativ al angajaţilor pârâtului, respectiv Sindicatul reclamant, pentru nominalizarea personalului care beneficiază de acest spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare, iar la întâlnirea din data de 21.06.2018, la care au participat reprezentanţi ai sindicatului s-a stabilit ca niciun salariat să nu piardă din venitul actual, dorindu-se să se acorde nivelul maxim al tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă pentru toţi angajaţii, însă fără să se depăşească suma alocată de către Consiliul Judeţean Mureş, sens în care la stabilirea sporurilor s-a efectuat o analiză pe fiecare secţie în parte. În urma celor discutate, la data de 21.06.2018 a fost încheiat un proces verbal semnat inclusiv de reprezentanţii sindicatului reclamant (filele 43-48 dosar), prin care au fost stabilite sporurile pentru fiecare secţie/compartiment în parte, urmând a fi efectuate simulări cu încadrarea sumei stabilită de Consiliul Judeţean Mureş, însă ca urmare a simulărilor efectuate, s-a constatat că valoarea sporurilor depăşeşte suma stabilită de Consiliul Judeţean Mureş. În urma constatărilor privind depăşirea sumei stabilite de Consiliul Judeţean Mureş, la data de 29.06.2018 s-au întâlnit din nou reprezentanţii sindicatului reclamant cu pârâtul, fiind încheiat un proces-verbal (filele 12-16 dosar), prin care au fost stabilite sporurile acordate angajaţilor, defalcate pe secţii şi compartimente, având în vedere necesitatea încadrării în suma alocată de Consiliul Judeţean Mureş. Reprezentanţii sindicatului reclamant au precizat că nu sunt de acord cu sporul de 55% stabilit pentru angajaţii Compartimentului ....

Prezenţa reprezentanţilor sindicatului reclamant la luarea hotărârii privind stabilirea sporurilor reprezintă dovada consultării sindicatului cu privire la problema cuantumului sporurilor.

Astfel, din înscrisurile depuse de pârât la dosar rezultă că pentru a se respecta cuantumul prevăzut de art. 25, alin.2 şi 3 din Legea nr.153/2017 la nivelul ordonatorului principal de credite, Consiliul Judeţean Mureş, sporurile pentru condiţii deosebit de periculoase au fost stabilite pentru angajaţii compartimentelor Spitalului pârât în procent de 70% pentru angajaţii din Compartimentul ... şi în procent de 55% pentru angajaţii din Compartimentul ..., ţinându-se cont de riscul permanent de îmbolnăvire la care expun angajaţii din Compartimentul TBC, din cauza transmisiei aerogene a germenilor din focarul de TBC, care este mai mare decât riscul de îmbolnăvire al angajaţilor de la Compartimentul .. unde, statistic, personalul medical este expus infecţiei accidentale doar în procent de 0,0001%. Aşa fiind, instanţa nu are cum interveni în modificarea cuantumului sporurilor contestate, întrucât s-ar încălca dispoziţia legală imperativă - art.25 din Legea nr.153/2017, anterior citată. 

Faţă de modul de redactare al Anexei 2 la Regulamentul-cadru – … A, pct. 6) Spor de la 55% până la 85% din salariul de bază”, instanţa reţine că rezultă că sporul poate fi stabilit între limitele prevăzute de textul legal, neexistând o obligaţie de a acorda acest spor la nivel maxim sau la un nivel mai mare decât cel acordat, astfel cum a solicitat reclamantul. Aceasta deoarece atunci când legea prevede acordarea sporurilor prin stabilirea limitelor minime şi maxime, acordarea sporului, între aceste limite, este la latitudinea angajatorului.

 De asemenea, faţă de prevederile art. 25, alin. 2 din Legea nr.153/2017, conform cu care cuantumul total al sporurilor acordate, cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, instanţa nu poate dispune stabilirea sporurilor într-un cuantum mai mare, care să depăşească acest plafon.

 Tocmai pentru a se respecta această prevedere legală ce plafonează cuantumul sporurilor la nivelul ordonatorului principal de credite Consiliul Judeţean Mureş, toate instituţiile din subordine, între care şi Spitalul pârât, au fost nevoite să stabilească cuantumul sporurilor cu încadrarea în suma repartizată pârâtului, precum şi cu încadrarea în limitele sporurilor prevăzute de Regulamentul-cadru.

 Solicitarea reclamantului ca instanţa să acorde sporuri într-un cuantum mai mare, raportat la atribuţiile specifice secţiei din care fac parte membrii de sindicat pe care îi reprezintă reclamantul, atribuţii a căror exercitare ar presupune un pericol mai mare faţă de celelalte secţii ale spitalului, nu poate fi însuşită de instanţă, pentru că aceasta ar presupune, faţă de imperativul respectării dispoziţiilor art. 25, alin. 2 din Legea nr. 153/2017, micşorarea implicită a sporurilor celorlalte secţii, pentru încadrarea în plafonul de 30%. Or, acest lucru nu este posibil, pentru că în această modalitate instanţa ar interfera cu atribuţiile angajatorului, care este liber (în măsura respectării dispoziţiilor legale antemenţionate) să stabilească sporurile pentru angajaţii săi şi cel mai în măsură să aprecieze asupra diferenţierii acordării sporurilor la nivelul spitalului.

Chiar dacă reclamantul pretinde că membrii de sindicat reprezentaţi sunt discriminaţi în raport de alţi colegi din secţii similare din alte spitale sau în raport cu alţi colegi de la altă secţie, care nu ar avea atribuţii atât de periculoase sau solicitante, Tribunalul reiterează ideea că singurul organism în măsură să aprecieze asupra diferenţierii dintre angajaţi raportat la atribuţiile specifice este angajatorul, or, acesta, prin emiterea deciziei privind repartizarea sporurilor în maniera în care a făcut-o, a apreciat în baza unor criterii obiective (riscul de expunere la îmbolnăviri, numărul de pacienţi şi de paturi) în ce procente li se cuvin sporuri angajaţilor săi de la diferite compartimente.

În ceea ce priveşte existenţa unei discriminări în ceea ce îi priveşte pe membrii de sindicat constând în faptul că nu beneficiază de aceleaşi sporuri pentru încadrarea în condiţii deosebite de muncă, chiar dacă lucrează în spitale diferite sau în compartimente diferite, Tribunalul apreciază că susţinerile reclamantului sunt neîntemeiate.

Astfel, potrivit art. 5 din Codul muncii, în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii, iar orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Conform acelaşi text legal, constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. 2, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii, şi constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe.

Apoi, potrivit art. 6 alin. 3 din Codul muncii, pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.

În sfârşit, Codul muncii prevede că la stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

O.G. nr. 137/2000 statuează, în art. 1, alin. 2, principiul egalităţii între cetăţeni prin excluderea privilegiilor şi a discriminării, asigurând egalitatea în garantarea şi exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.

Astfel, art. 1, alin. 2, lit. e) din O.G nr. 137/2000 stabileşte că principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea drepturilor enumerate de acest text, între care şi drepturile economice, sociale şi culturale, în special:  dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare.

În conformitate cu art. 2, alin. 1 din O.G nr. 137/2000, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice, iar conform alineatului 3, sunt discriminatorii, potrivit acestei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

Rezultă din definiţia legală citată anterior că diferenţa de tratament a angajaţilor devine discriminare dacă se bazează pe o caracteristică sau pe un criteriu interzis.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a statuat în jurisprudenţa sa că  sintagma „orice alt criteriu” nu înseamnă lipsa criteriului, fiind  de  neconceput existenţa unei  fapte de discriminare fără un  anumit  criteriu identificabil (e.g. deciziile  nr. 1075/2011, nr.4147/2011).

Pentru ca o faptă să fie calificată drept discriminatorie, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii: să genereze un tratament diferenţiat prin deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă; să existe un criteriu de discriminare; tratamentul să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege; tratamentul diferenţiat trebuie să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere ale scopului să nu fie adecvate şi necesare.

Trebuie avut în vedere că aceasta este o chestiune de fapt, în sensul că trebuie determinat de la caz la caz, în concret, dacă persoana care reclamă o discriminare se regăseşte într-o situaţie analogă şi comparabilă cu alte persoane la care se raportează şi care beneficiază de un tratament diferenţiat, favorabil.

Din această perspectivă este relevantă jurisprudenţa C.E.D.O. în legătură cu interpretarea şi aplicarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Art.14 din Convenţia europeană dispune că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Curtea europeană a afirmat, în mod constant, că nu orice diferenţă de tratament constituie discriminare, ci doar aceea care induce distincţii între situaţii analoage şi comparabile, fără a se baza pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, iar statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă şi în ce măsură diferenţele între situaţii analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincţiile de tratament juridic aplicate (Hotărârea din 18 februarie 1991, Fredin c. Suediei,  Hotărârea din 23 iunie 1993, Hoffman c. Austriei; Hotărârea  din 29 septembrie 1995, Spadea şi Scalambrino c. Italiei; Hotărârea din 30 iulie 1998, Stubbings şi alţii c. Regatului Unit).

În Hotărârea din 6 aprilie 2000, în cazul Thlimmenos c. Grecia, Curtea a concluzionat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a oferi justificări obiective şi rezonabile, dar şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite.

Cu alte cuvinte, tratarea egală a unor persoane aflate în situaţii diferite poate constitui un tratament discriminatoriu pentru acele persoane care, ca urmare a situaţiei deosebite în care se află, ar avea dreptul la un tratament diferit, favorabil.

Totodată, reamintim faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă şi în ce măsură diferenţele între situaţii analoge sau comparabile sunt de natură să justifice distincţiile de tratament juridic aplicat, în acest sens evocând hotărârea pronunţată în cauza Stubbings et autres vs. Royaume-Uni.

Referitor la speţa de faţă, Tribunalul observă că diferenţa de tratament juridic este reprezentată de cuantumul diferit al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat membrilor de sindicat încadraţi în Compartimentul...al pârâtului Spitalul Clinic Judeţean Mureş, prin raportare la cuantumul mai mare al aceluiaşi spor acordat angajaţilor la compartimentul similar din cadrul Spitalului Clinic de Boli ... precum şi raportat la angajaţii Compartimentului ... din cadrul Spitalului pârât.

Criteriul principal în raport de care se stabileşte starea de „discriminare” în înţelesul legii este diferenţa de tratament care se aplică unei persoane, prin comparaţie cu tratamentul aplicat unei alte persoane, aflată într-o si¬tuaţie similară, diferenţa principală dintre cele două persoane fiind „criteriul protejat”, astfel cum este definit prin art. 2 alin.(1) din O.G. nr. 137/2000 şi în dreptul european. 

Discriminarea se referă la tratamentul inegal sau nedrept, în raport cu cel aplicat altor colegi sau grupuri, datorat diferenţelor de gen, etnie, vârstă, ţară de origine etc., specific discriminării fiind că ceea ce se impută nu este adresat persoanei care devine ţinta discriminării, ci specificului grupului din care acesta face parte.

Prin urmare, este necesar un „termen de comparaţie”, re¬spectiv o persoană aflată în circumstanţe  similare, iar stabilirea unei asemenea „comparabilităţi” sau „analogii” între situaţii supuse aprecierii se face în funcţie de elementele care rezultă din împrejurările de fapt invocate în fiecare cauză, fiind de reţinut totodată că egalitatea de tratament este încălcată dacă distincţia în discuţie nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă şi nu urmăreşte un scop legitim, cu respectarea raportului de proporţionalitate între acesta şi mijloacele utilizate pentru atingerea lui.

Ca atare, invocarea de reclamant ca fapt generator a tratamentului cu caracter discriminatoriu la care au fost supuşi membrii de sindicat a cuantumului diferit al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat membrilor de sindicat încadraţi în Compartimentul ... al pârâtului Spitalul Clinic Judeţean Mureş, prin raportare la cuantumul mai mare al aceluiaşi spor acordat angajaţilor la compartimentul similar din cadrul Spitalului Clinic ....(alt angajator, în subordonarea altui ordonator de credite), precum şi raportat la angajaţii Compartimentului TBC din cadrul Spitalului pârât, nu se circumscrie domeniului de aplicare a O.G. nr. 137/2000, atât timp cât din împrejurările de fapt nu rezultă că tratamentul nefavorabil despre care membrii de sindicat susţin că li s-a aplicat, în raport cu ceilalţi angajaţi ai altor spitale, s-ar baza pe vreunul din motivele/criteriile de discriminare statuate de lege, deoarece discriminarea presupune o legătură de cauzalitate identificabilă între actul sau faptul diferenţierii şi apartenenţa la una dintre caracteristicile sau unul dintre criteriile interzise de lege, invocate în situaţia persoanei care se consideră discriminată.

În consecinţă, în ceea ce priveşte invocarea de către reclamant a unei presupuse discriminări prin raportare la angajaţii Compartimentului ... din cadrul Spitalului Clinic de ... Cluj Napoca, instanţa reţine că aceasta nu poate fi primită, deoarece salariile şi sporurile diferite primite de angajaţii diferiţilor ordonatori de credite nu se încadrează între criteriile prevăzute de art. 2 din O.G. nr. 137/2000, având în vedere şi faptul că angajații respectivi nu au acelaşi ordonator de credite şi, deci, nici aceeaşi structură de personal sau sume alocate anual pentru cheltuieli privind salarizarea. În acelaşi timp, instanţa reţine că nu constituie discriminare nici stabilirea unor sporuri diferite pentru angajaţii diferitelor compartimente ale aceluiaşi angajator, având în vedere faptul că angajatorul stabileşte sporurile cuvenite angajaţilor diferitelor compartimente în baza unor criterii obiective (riscul de expunere la îmbolnăviri, numărul de pacienţi şi de paturi, etc.).

Astfel, rezultă că reclamantul nu indică vreunul dintre criteriile menţionate expres de textul legal şi nici nu dovedeşte o discriminare raportat la aceasta, iar principiile din legislaţia muncii de care se prevalează reclamantul nu pot înlătura aplicarea dispoziţiilor imperative ale art. 25, alin.2 din Legea nr.153/2017 şi ale anexei 2 la Regulamentul-cadru, astfel cum s-a arătat anterior, întrucât nu dau naştere la drepturi în favoarea unei persoane, ci constituie principii generale pe care se bazează salarizarea bugetarilor.

Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute anterior, instanţa va respinge cererea formulată de reclamantul Sindicatul ..., în numele membrilor săi, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Judeţean Mureş.

În ceea ce priveşte cererea pârâtului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că pârâtul nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli în condiţiile prevederilor art. 452 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamantul SINDICATUL ..., cu sediul în Târgu Mureş, str. Ghe. Marinescu nr. 50, judeţul Mureş, ...., reprezentat legal prin preşedinte ..., în numele şi pentru membrii de sindicat: ..., având ...cnp... cu domiciliul în ..., nr. .., jud. .., ..., având .., cu domiciliul în .., Str. .. nr..., jud. .., ..,  având .., cu domiciliul în .., Str. .., nr..., ap.., jud..., ..., având CNP .., cu domiciliul în .., str. .. nr..., ap. ., jud.., ..., având CNP .., cu domiciliul în .., .. ..nr.. ap..., jud. .. .., având CNP .. cu domiciliul în .., str. .., nr. .., ap.... jud. .., .., având CNP ..., cu domiciliul în .., str. .., nr. .., ap. .., jud..., .., având CNP ... cu domiciliul în ... str. .., nr. .., ap. .., jud. .. ..., având CNP ..., cu domiciliul în .. , Str. .., nr.., jud. .. .. CNP .. cu domiciliul în .., str. .. nr. .. ap. .., jud. .., .. având .., cu domiciliul în .., Str. .. nr. .., jud. .., ... având CNP... cu domiciliul în Târgu Mureş,  Bd ... nr. .. ap. .., jud. .., ..., având CNP .. cu domiciliul ..., ..., nr.., ap. ...jud. ..., ..., având CNP ... cu domiciliul în .., Str. .., nr. ... ap..., jud.., toţi cu domiciliul procesual la sediul apărătorului ales, situat în mun. .., str. ..., jud. .. (persoana împuternicită cu ridicarea actelor ..), în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL .. cu sediul în Târgu Mureş, str. ..., având cod fiscal ... legal prin manager ...

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată azi, data de 11 iulie 2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Preşedinte: ...

Asistent Judiciar: ...

Asistent Judiciar: ...

Grefier....

Red  op. maj. A.H./07.08.2019

Tehnored: PVA/AH/4 ex.

Listat C.S./08.08.2019

Opinie separată, parţial divergentă, în sensul admiterii acţiunii

Asistent Judiciar,

...

Motivarea opiniei separate a domnului Asistent Judiciar ...

Considerăm că s-ar fi impus admiterea acţiunii, pentru motivele prezentate în continuare.

În cauza dedusă judecăţii s-a invocat şi probat existenţa unui tratament diferenţiat între salariaţii aflaţi în situaţii identice: salariaţii beneficiari ai sporului pentru condiţii de muncă (condiţii de muncă deosebit de periculoase, justificate de acelaşi grad de expunere la aceiaşi factori nocivi prevăzuţi de Regulamentul-cadru aprobat prin H.G. nr. 153/2018), primesc acest spor într-un procent („cotă”) care nu este determinat de un criteriu legal (cel prevăzut de art. 6 din Regulamentul-cadru), ci de un criteriu factual, arbitrar şi discreţionar, cel al procentului inegal al bugetului alocat limitat de „ordonatorul principal de credite”, Ministerul Sănătăţii, pentru spitalele publice din diverse localităţi.

Astfel, „ordonatorul principal de credite”, Ministerul Sănătăţii, a alocat spitalelor publice din ţară (inclusiv spitalului pârât din speţa de faţă), procente diferite, inegale, pentru plata sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, această diferenţă de tratament neavând la bază niciun criteriu obiectiv şi rezonabil, ci arbitrariul în aplicarea prevederilor legale (art. 25 şi art. 23 din Legea nr. 153/2017, raportate la cele ale art. 7 alin. 1 şi alin. 3 din Capitolul II al Anexei nr. II la Legea nr. 153/2017).

Faţă de această stare de fapt, este vădit discriminatorie practica potrivit căreia mărimea concretă a sporului litigios este stabilită diferit pentru personalul bugetar, în funcţie de criteriul inegal al bugetului alocat limitat fiecărui spital public, fără a ţine seama de condiţiile de muncă concrete existente la nivelul fiecăreia dintre aceste unităţi bugetare în parte.

Criteriul tratamentului diferenţiat nu corespunde exigenţelor de claritate şi predictibilitate impuse normelor legale, întrucât ordonatorul principal de credite generează conduite discreţionare, arbitrare şi discriminatorii, prin alocarea unor procente inegale unităţilor subordonate, cu consecinţa imposibilităţii stabilirii unor procente egale ale sporului pentru condiţii de muncă pentru toţi salariaţii aflaţi în situaţia identică a prestării muncii în condiţii similare, de expunere la exact aceeaşi factori nocivi. Deci, se creează o stare de discriminare între salariaţii aflaţi în aceeaşi situaţie generatoare a dreptului la sporul pentru condiţii de muncă (prestarea muncii în condiţiile existenţei aceloraşi factori nocivi), în funcţie de un criteriu care nu este obiectiv, rezonabil şi proporţional, constând în discreţionarul şi arbitrariul ordonatorului principal de credite.

De asemenea, prin efectul criteriului de tratament diferenţiat, ordonatorul principal de credite goleşte de conţinut acest drept la sporul litigios, cuvenit salariaţilor. Or, principiul statului de drept se opune unor situaţii cum sunt cele de faţă, de reglementare a unor drepturi salariale ipotetice, reduse la „nudum jus”.

Dimpotrivă, acordarea sporului pentru condiţii de muncă trebuie să corespundă exigenţelor principiului non-discriminării, precum şi exigenţelor constituţionale potrivit cărora nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare – din moment ce Legea nr. 153/2017 consacră dreptul la sporul pentru condiţii de muncă, înseamnă că respectivele cheltuieli bugetare implicate au sursa de finanţare asigurată şi respectarea dreptului nu poate fi condiţionată abuziv de ordonatorul principal de credite pe baza criteriului de tratament diferenţiat constând în nealocarea integrală a procentului de fonduri necesare plăţii unui drept consacrat de lege.

Astfel, este încălcat şi principiul proporţionalităţii restrângerii exerciţiului dreptului litigios, care, în plus, deşi este prevăzut de lege şi se constituie în creanţe lunare ce sunt obiect al dreptului de proprietate al salariaţilor, sunt supuse ingerinţelor prin conduita arbitrară a ordonatorului de credite care alocă fonduri inegale unităţilor sale subordonate, fără nicio justificare obiectivă şi raţională a tratamentului discriminatoriu generat.

Instanţa naţională are obligaţia aplicării directe a dispoziţiilor constituţionale (art. 16 alin. 1 din Legea fundamentală) şi a celor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (art. 14 şi Protocolul nr. 12 la Convenţie) privind interzicerea discriminării, curţile constituţionale naţionale neputând cenzura sau împiedica îndeplinirea acestei obligaţii (a se vedea în jurisprudenţa CEDO, de exemplu, cauza Elisei-Uzun şi Andonie v. România).

Asistent Judiciar,

...

Domenii speta

Spete similare