Contestaţie la executare – solidaritate debitori, relevanţă stabilire mod în care se împarte sarcina reparaţiei pentru creditor, respectiv pentru codebitori.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. X/2019 din 28.05.2019 contestatoarea SC X SRL a formulat contestaţie la executare împotriva procesului-verbal de sechestru nr. 3234/07.05.2019, solicitând anularea acestuia şi a tuturor actelor emise în cadrul dosarului de executare nr. 9672080/2019.

În motivarea cererii arată că prin procesul-verbal de sechestru nr. 3234/07.05.2019 întocmit de ANAF, Direcţia Regională Executări Silite Cazuri Speciale, Direcţia Operativă de executare silită, Executări silite Cazuri speciale Regional Iasi a fost instituit sechestru asigurător pentru bunurile mobile identificate în anexa la procesul-verbal nr. 3234/07.05.2019.

Potrivit actelor comunicate, sechestrul a fost instituit şi „întocmit conform art.213 din Legea nr.207/2015 şi prin Sentinţa Penala nr. ...../29.11.2016 pronunţata de Tribunalul Iasi. în dosarul nr. ..../99/2014. definitiva prin decizia penala nr. ...../24.05.2018 a Curţii de Apel Iasi. "

Raportat la baza legala invocată în instituirea prezentului sechestru, solicită să se analizeze următoarea situaţie:

S.C. X  S.R.L. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.l7/P/2011 întocmit la data de 21.11.2013 de către D.N.A. - S.T. Iaşi, alături de doi angajaţi din cadrul firmei, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" şi „complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene..." (fraudă comunitară).

Prin sentinţa penală nr....... pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr....../99/2014 la data de 29.11.2016, desfiinţată în parte pe latură penală şi civilă prin decizia nr..... pronunţată la data de 24.05.2018 de Curtea de Apel Iasi, s-a dispus:

-  în latură civilă, obligarea SC X SRL la plata sumei de 104.855 lei şi a inculpatului M.N.la plata sumei de 533.175,04 lei către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Iaşi -proporţional cu măsura în care fiecare dintre aceştia  cauzat prejudiciul.

Solicită a se avea în vedere că prin decizia penală nr. ..../24.05.2018 Curtea de Apel Iaşi a modificat dispoziţia Tribunalului Iaşi privind obligarea inculpaţilor pe latură civilă, în sensul completării temeiului de drept în baza căruia a fost obligată SC X SRL să plătească despăgubiri părţii civile A.P.I.A. (fiind astfel reţinute dispoziţiile art.998-999 şi art.1003 C.civ. din 1864 şi nu disp. art. 1443, respectiv art. 1456 N.C.civ.).

In ceea ce priveşte însă modalitatea de executare a acestei obligaţii de plată, instanţa penală, Curtea de Apel Iasi a stabilit definitiv că "în raporturile dintre cei trei inculpaţi care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte astfel: suma de 104.855 lei - inculpata SC X SRL  , iar suma de 553.175,04 inculpatul M. N., adică proporţional cu măsura în care fiecare dintre aceştia a cauzat prejudiciul":

- SC.X SRL - suma de 104.855 lei

- M. N. - suma de 533.175,04 lei

cu dobânda şi penalităţile prev. de art. 12 indice 1 din O.U.G. nr.125/2006 calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului.

Prin această modalitate, instanţa penală a soluţionat definitiv latura civilă a cauzei, prioritizând faţă de orice altă procedură aplicabilitatea regulii generale a divizibilităţii obligaţiei de plată între debitorii solidari, proporţional cu cota de participaţie a fiecăruia, ţinând cont şi de forma de participaţie a inculpatei SC X SRL (complicitate la infracţiunea de „fraudă comunitară") faţă de cea a inculpatului M. N., viceprimar al comunei A (autorul infracţiunii de „fraudă comunitară" ).

Totodată, solicită a se avea în vedere că instanţa de control judiciar a avut în vedere „principiul proporţionalităţii" - principiul de bază al dreptului comunitar reflectat în art. 98 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională. Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.l 260/1999.

În acest sens, în stabilirea sarcinii reparaţiei pentru SC X SRL în suma de 104.855 lei, în virtutea respectării principiului proporţionalităţii, instanţa de fond a avut în vedere în raporturile dintre cei 2 inculpaţi, M. N. şi SC X SRL atât valoarea totală a contractului de prestări servicii (269.095 lei - inferioară prejudiciului total de 638.030,04 lei ) încheiat între inculpatul M. N.şi SC X  SRL cu nr.451/09.07.2008 şi actele adiţionale la acesta - cât şi înscrisul intitulat „situaţia prestaţiilor efectuate în perioada 01.08.2008 - 31.12.2009 conform contractului de prestări servicii nr.451/09.07.2008 şi actele adiţionale la acestaşsi care atestă nereal efectuarea unor lucrări de încărcare şi transport nămol ce nu au fost executate, în valoare de 104.855 lei, suma efectiv intrată în patrimoniul SC X SRL nicidecum suma totala a prejudiciului către APIA de 638.030,04 lei.

Prin raportare aşadar, la valoarea totala a contractului de prestări servicii (269.095 lei) încheiat intre inculpatul M. N. şi SC X SRL cu nr.451/09.07.2008 şi actele adiţionale la acesta, dar şi aşa cum reţine instanţa de apel în mod definitiv că „ţinând cont că din întreg prejudiciul cauzat părţii civile, suma de 104.855 lei a fost plătită către inculpata SC X SRL pentru lucrări neexecutate, iar restul sumei de 533.175.04 a revenit exclusiv inculpatului M. N., Curtea constată că se impune ca în raporturile dintre cei 3 inculpaţi care răspund solidar sarcina reparaţiei să se împartă proporţional cu măsura în care fiecare dintre aceştia a cauzat prejudiciul, respectiv suma de 104.855 lei inculpata SC X SRL, iar suma de 553.175,04 inculpatul M.N.

De altfel, în jurisprudenţa C.J.U.E., dar şi în cea naţională s-a reţinut, în mod constant, că se impune ca, în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite măsuri posibile, să se examineze dacă obiectivele urmărite de măsura reţinută sunt de natură să justifice consecinţele economice negative pentru anumiţi operatori, stabilindu-se ca „sancţiunile din dreptul intern să fie totdeauna proporţionale cu gravitatea abuzului" (hot.C-146/05/2009 - Colle şi Finanzanet), iar „măsura să nu depăşească ceea ce este necesar pentru că devine improprie scopului urmărit" (hot.C-45/2006 - Câmpina).

Însăşi Comisia Europeană prin Orientările pentru stabilirea corecţiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor co-finanţate prin fondurile structurale şi fondul de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziţii publice a apreciat că „pentru a stabili valoarea corecţiei, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, se va ţine seama de natura abaterii sau a modificării, precum şi de proporţiile şi de consecinţele financiare ale neregulilor".

Principiul proporţionalităţii este consacrat şi în O.U.G. nr.66/2011 privind prevenţia, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora - actul normativ fiind emis tocmai pentru implementarea acestui principiu.

Prin urmare„ în respectarea dispoziţiilor definitive ale instanţelor de judecată, SC X SRL a demarat procedurile pentru achitarea despăgubirilor pe latură civilă în cuantum de 104.855 lei către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) - în sensul că suma respectivă a fost virată în conturile de recuperare indicate de APIA, după cum urmează:

- F.E.G.A. -104.428,21 lei - -prin O.P. nr...../07.09.2018;

- B.N. - 224,45 lei – -prin O.P. nr..../07.08.2018;

- F.E.A.D.R. -161,87 lei - -prin O.P. nr..../07.08.2018;

- B.N. 1 - 40,47 lei - -prin O.P. nr.../07.08.2018.

Având în vedere că sechestrul a fost instituit şi „întocmit conform art.213 din Legea nr.207/2015 şi prin Sentinţa Penala nr. ..../29.11.2016 pronunţata de Tribunalul Iasi. în dosarul nr. ..../99/2014. definitiva prin decizia penala nr. .../24.05.2018 a Curţii de Apel Iasi.", prin raportare la dispozitivul deciziei amintite, solicită să se constate că sumele dispuse în sarcina SC X SRL în cadrul dosarului penal nr. ..../99/2014 au fost achitate conform dispoziţiilor definitive ale Curţii de Apel, astfel încât instituirea acestui titlu executoriu este neîntemeiat, neavenit şi nu poate conduce decât la o dublă impunere ilegală prin achitarea unei sume deja restituite beneficiarului APIA.

La data de 25.06.2019 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în reprezentarea Direcţiei Generale Executări Silite Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional laşi, a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii.

Arată aceasta faptul că Direcţia Executări Silite Cazuri Speciale a fost înfiinţată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la finalul anului 2015, prin Hotărârea Guvernului nr. 816/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice. De asemenea, prin acelaşi act normativ a fost prevăzută şi înfiinţarea serviciilor de executări silite cazuri speciale, în cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, coordonate metodologic de Direcţia Executări Silite Cazuri Speciale, care au devenit operaţionale începând cu data de 01.02.2016.

Însă, prin Hotărârea Guvernului nr. 522 publicată în Monitorul Oficial din data de 26.07.2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala, a fost prevăzută, începând cu data de 25.08.2016, reorganizarea Direcţiei Executări Silite Cazuri Speciale în direcţie generală, ca structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu atribuţii de ducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuare a procedurii de executare silită în cazurile speciale de executare silită care fac obiectul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală, precum şi în alte cazuri stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv de valorificare a bunurilor sechestrate şi/sau confiscate în materie penală, prin modalităţile prevăzute de lege, inclusiv de coordonare şi monitorizare ale modalităţilor de executare silită şi valorificare.

De asemenea, prin actul normativ menţionat s-a prevăzut preluarea şi funcţionarea serviciilor executări silite cazuri speciale regionale în cadrul Direcţiei Generale Executări Silite Cazuri Speciale, care au ca atribuţii ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, precum şi valorificarea bunurilor sechestrate şi/sau confiscate în materie penală, în cazurile speciale şi în alte cazuri prevăzute prin ordin al preşedintelui ANAF, structuri care au competenţă pe teritoriul naţional în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Astfel, Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale şi regionalele sale fac parte din aparatul central al ANAF

Reprezentarea ANAF în faţa instanţelor judecătoreşti şi întocmirea actelor de procedură sunt atribuţii ce cad în sarcina Direcţiei Generale Juridice, structură fără personalitate juridică din cadrul acestei instituţii.

Astfel, arată că în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a ANAF, activitatea desfăşurată de către Direcţia Generală Juridică vizează domeniul avizării pentru legalitate a actelor juridice care ar putea angaja răspunderea Agenţiei şi al reprezentării instituţiei în faţa instanţelor de judecată precum şi a altor autorităţi/ organisme de drept public sau privat.

Prin urmare, în prezenta cauză, chiar dacă actele sunt emise de Direcţia Generală Executări Silite Cazuri speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional laşi, calitate procesuala pasivă are ANAF.

Pe fond, arată că reclamantul solicită anularea procesului verbal de sechestru nr. 3234/07.05.2019 şi a tuturor actelor de executare emise în cadrul dosarului de executare nr. 9672080/2019 cu consecinţa ridicării sechestrului instituit pentru bunurile mobile identificate în anexa la procesul verbal de sechestru mai sus indicat.

Totodată, reclamantul solicită instanţei să constate că sumele dispuse în sarcina sa în cadrul dosarului penal nr. .../99/2014 au fost achitate, astfel încât instituirea acestui „ titlu executoriu " este neîntemeiat.

Faţă de aceste aspecte învederează instanţei următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 40 din O.U.G. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Ministerul Agriculturii şi I Dezvoltării Rurale-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, comunică în vederea punerii în executare Sentinţa penală nr. .../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul laşi în dosarul nr. ..../99/2014, definitivă prin Decizia penală nr. .../24.05.2018 pronunţată de  Curtea de Apel laşi, pentru recuperarea unei creanţe în cuantum total de 526.708,04 lei,  cu titlu de diferenţă despăgubiri civile nerecuperate, stabilită în solidar pentru inculpaţii M. N. ,Ş.C. şi SC X SRL, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului.

Textul legal mai sus menţionat prevede situaţia în care, atunci când, creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plăţi/rambursări următoare şi/sau executarea garanţiilor bancare, autorităţile competente în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii (în speţa de faţă sentinţa penală nr. ....../29.11.2016 definitivă prin decizia penală nr......./24.05.2018) organelor fiscale competente, în speţa de faţă Direcţiei generale executări silite cazuri speciale-Direcţia operativă Executări Silite-Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional lasi.

În ceea ce priveşte recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală sunt incidente prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare- Capitolul XII 1- Dispoziţii aplicabile cazurilor speciale de executare silită, coroborate cu prevederile O.P.A.N.A.F.. nr. 3744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, care reglementează competenţa organelor fiscale.

Prevederile art. 266.4 şi 266.5 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare reglementează condiţiile începerii executării silite pentru creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, astfel: fără a se emite alt titlu executoriu de către organul de executare, respectiv fără comunicarea somaţiei.

Susţinerea contestatorului potrivit căreia „ instituirea unui nou titlu executoriu este neîntemeiat, neavenit este eronată, întrucât organele de executare silită cazuri speciale nu au emis un nou titlu executoriu, ci au pus în executare titlul executoriu reprezentat de Sentinţa penală nr. .../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul laşi în dosarul nr. ..../99/2014, definitivă prin Decizia penală nr...../24.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel laşi, prin emiterea a procesului verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 3234/07.05.2019.

Practic, în speţa de faţă, instituţia intimată, conform prevederilor art. 40 alin. 1 litera b) din OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, efectuează procedura de executare silită şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările, creditor fiind Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură.

Aşadar, pentru recuperarea creanţei bugetare stabilită de instanţa de judecată, în conformitate prevederilor art. 238 alin. 4 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare a fost instituit sechestru asupra bunurilor mobile aparţinând SC X SRL CUI ...., respectiv 6 vehicule tip autoutilitare şi o remorcă specială. A fost întocmit procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. AEIS ..../07.05.2019, confirmat de primire în data de 10.05.2019.

Referitor la afirmaţia contestatorului cu privire la cuantumul eronat al creanţei buge-tare înscrisă în actele de executare silită întocmite, precizează că o consideră lipsită de te¬mei şi argumentează astfel:

Prin adresa nr. 9875/21.03.2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură comunică în vederea punerii în executare Sentinţa penală nr. .../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul laşi în dosarul nr. ..../99/2014, definitivă prin Decizia penală nr. .../24.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel laşi, pentru recuperarea unei creanţei în cuantum total de 526.708,04 lei cu titlu de diferenţă despăgubiri civile nerecuperate, stabilită în solidar pentru inculpaţii M. N., Ş. C. şi SC X SRL, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului.

Se regăsesc în cuprinsul adresei referinţe cu privire la recuperarea sumei de 111.322 lei, din suma iniţială stabilită de instanţă, în cuantum de 638.030,04 lei, rezultând un rest de plată de 526.708,04 lei.

În dispozitivul deciziei penale nr. ..../24.05.2018 a Curţii de Apel laşi se precizează că sarcina reparaţiei se împarte astfel: suma de 104.855 lei - inculpata SC X SRL, iar suma de 533.175,04 lei - inculpatul M.N..

Totodată, prin hotărârea definitivă pronunţată de instanţă în dosarul nr. 2695/99/2014, au fost menţinute măsurile sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile şi măsura popririi instituite prin Ordonanţa nr. 1/P/2011 din 10.04.2012, emisă de DNA - Serviciul Teritorial laşi, pentru inculpaţii Ş. C. şi SC X SRL.

Prin adresa nr. AEIS 3452/16.05.2019, Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional laşi a solicitat APIA Bucureşti, în calitate de creditor şi parte civilă în procesul penal judecat în dosarul nr. ....../99/2014, lămuriri şi precizări punctuale cu privire la suma datorată de fiecare inculpat, precum şi referitor la plăţile individuale ale fiecărui incul¬pat, însă până la această dată nu s-a primit răspuns la această solicitare.

Atâta vreme cât în titlul executoriu reprezentat de către Sentinţa penală nr. ..../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul laşi în dosarul nr. ..../99/2014, definitivă prin  Decizia penală nr. ...../24.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel laşi, instanţa a obligat „inculpaţii M. N., Ş.C. şi S.C. X S.R.L., ÎN SOLIDAR, să  plătească părţii civile Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură suma de 638.030,04 lei cu dobânda şi penalităţile prevăzute de art. 12 indice 1 alin. 1 din OUG 125/2006, calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului", actul de executare a cărui anulare este solicitată prin prezenta contestaţie este întocmit cu respectarea prevederilor din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens sunt şi prevederile art. 1.443 din Codul de procedura civilă, potrivit că-rora: „obligaţia este solidară între debitori atunci când toţi sunt obligaţi la aceiaşi prestaţie, astfel încât fiecare poate să fie ţinut separat pentru întreaga obligaţie, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalţi faţă de cre¬ditor,,.

Aşadar, solidaritatea constă în posibilitatea creditorului de a cere oricăruia dintre codebitori executarea integrală a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei. Plata făcută în întregime de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalţi faţă de creditor, iar codebitorul care a plătit are dreptul de a se îndrepta împotriva celorlalţi codebitori şi să le pre¬tindă tot ceea ce a plătit peste partea sa, însă datoria acestora faţă de el nu mai este soli¬dară, ci divizibilă, art. 1456 alin. 1 cod procedură civilă.

Dispoziţiile Deciziei penale nr. 375/2018 sunt clare, în sensul că în favoarea părţii ci¬vile (APIA) instanţa s-a pronunţat în mod expres în sensul răspunderii în solidar a inculpa¬ţilor, astfel că orice plată efectuată de către oricare dintre cei obligaţi la plata prejudiciului va fi considerată o plată parţială până la recuperarea integrală a creanţei în cuantum de 638.030,04 lei.

De asemenea, deşi reclamanta solicită anularea „ tuturor actelor de executare" totuşi nu critică şi nici nu invocă vreun temei legal încălcat sau nesocotit de către organele de executare silită cazuri speciale din cadrul instituţiei intimate. Din analiza cererii de chemare în judecată se poate observa că reclamanta nu indică, în concret, motivele de fapt si de drept invocate în susţinerea acestui capăt de cerere, acest capăt de cerere fiind inform, din prisma normei legale prev. de art. 194 cod proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. ...../11.09.2019 Judecătoria Iaşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei noastre.

La data de 10.10.2019 contestatoarea a depus o cerere prin care solicită suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

 În motivarea acestei cereri arată că în momentul de faţă prezentul dosar de executare aduce grave prejudicii pentru societate, atât din punct de vedere al desfăşurării activităţii, cât şi din punct de vedere al imaginii create în mediul de lucru, motiv pentru care solicită să se constate incidenţa existenţei motivelor temeinice care impun suspendarea executării, conform disp.art.719 alin.l, 2, 6 si 8 NCPC.

Astfel, societatea are semnate cu AJOFM Iasi mai multe convenţii pentru subvenţionarea unor locuri de muncă. Ca urmare a unor articole din presă, AJOFM Iasi i-a trimis adresa 6121/ANOFM IS din data de 12.08.2019, prin care îi pune în vedere că pentru derularea convenţiilor respective societatea nu trebuie să fie în procedura de executare silită, cerând-i punctul de vedere asupra situaţiei semnalate de presă. In cazul în care nu se suspendă executarea silită (până la definitivarea procesului), societatea ar fi obligată la restituirea sumelor încasate de la data executării silite, sumele încasate până in prezent, mai - august 2019, 110.132 lei, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor aferente acestora.

De asemenea, în lipsa suspendării executării, compania ar fi privată de încasarea subvenţiilor pentru următoare perioade, subvenţii ce sunt estimate în următoarele 11 luni la suma de 362.250 lei, conform tabelului anexat.

In al doilea rând, prin procesul verbal de sechestru au fost indisponibilizate următoarele bunuri mobile:

- Autoutilitara VOLKSWAGEN 7J0 TRANSPORTER - IS-;

- Autoutilitara VOLKSWAGEN 7J0, BRSD40DPX0 TRANSPORTER -IS-;

- Autoutilitara VOLKSWAGEN 2FJE2 CRAFTER, AUTOUTILITARA -IS-

- Autoutilitara VOLKSWAGEN 2FJE2 CRAFTER - IS-;

- Autoutilitara VOLKSWAGEN 2FJE2, PD5B1350E, CRAFTER - IS-;

- Autoutilitara IVECO 45C13 DAILY, BASCULANTA, IS-;

- Remorca speciala alte activităţi D REMANISSEN B3-- IS-;

Cele 5 (cinci) autoutilitare care se regăsesc la poziţiile 1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.6 erau utilizate de către societate pentru transportul muncitorilor si al echipamentelor de la şi către amplasamentele unde se execută lucrările de construcţii ale companiei.

Autoutilitara care se regăseşte la poziţia 1.4 era utilizata pentru transportul combustibilului în rezervoare speciale de mici dimensiuni (1000 1) pentru alimentarea utilajelor folosite în execuţia lucrărilor aflate în derulare. Menţionează că din numărul total de autoutilitare existente în patrimoniul societăţii (20 bucăţi), cele 6 bucăţi indisponibilizate reprezintă un procent de 30%.

Remorca speciala este o remorcă utilizată pentru semnalizarea lucrărilor aflate în execuţie pe drumurile publice.

Indisponibilizarea celor 5 (cinci) autoutilitare a necesitat folosirea mai intensa a altor vehicule similare din parcul auto. Astfel, pentru a transporta acelaşi număr de salariaţi s-au făcut mai multe drumuri către şantierele în lucru ale unităţii, aceasta însemnând implicit şi prelungirea programului de lucru al unor salariaţi, respectiv o creştere a costurilor salariale ale companiei.

De precizat că primele 5 autoutilitare au fost achiziţionate la începutul acestui an motivat de concluziile analizelor interne ce au evidenţiat că costurile salariale care pot fi diminuate printr-o mai bună organizare a transportului personalului pe şantierele în lucru ale societăţii.

Pentru exemplificare, prezintă în anexă creşterea veniturilor salariale suplimentare acordate peste salariile de baza în perioada martie 2019-iunie 2019.

După cum se poate observa, în lunile mai şi iunie veniturile salariale suplimentare celor de bază achitate salariaţilor au crescut cu o valoare cuprinsă între 35000 lei - 50000 lei, o parte din această sumă datorându-se şi întârzierilor generate de imposibilitatea folosirii la capacitate maximă a parcului auto existent.

Pe lângă prejudicierea activităţii societăţii SC X SRL, prezentul dosar de executare a adus afectarea imaginii societăţii în mediul în care activează, o societate care şi-a creat un nume de referinţă în domeniu prin seriozitate şi calitatea lucrărilor efectuate: "Ce a fost şi ce a ajuns! Regele asfaltului nu se poate atinge de maşinile din parcare": "Regele Asfaltului I.E., a cărui societate X, a fost condamnată la plata unor despăgubiri de sute de milioane de lei pentru fraudă cu fonduri europene, nu se poate folosi de cel puţin şapte utilaje şi autoutilitare aflate sub sechestru asigurător impus de procurorii anticorupţie. Cinci maşini de transport Volkswagen Transporter şi Crafter, un Iveco şi un Nissan cu remorcă zac nefolosite în ograda firmei de asfaltări, pe motiv că A mai are de achitat din prejudiciul cauzat Comunităţii Europene. In replică, apărătorii milionarului arată că firma de asfaltări a plătit deja peste 104.800 de RON, despăgubire stabilită în urma unei decizii finale a Curţii de Apel Iaşi. "Noi am achitat întreg prejudiciul către APIA. Instituirea unui nou titlu executoriu este neîntemeiată şi neavenită şi nu poate conduce decît la o dublă impunere. Diferenţa să o plătească celelalte persoane găsite vinovate, nu noi", a arătat A , prin intermediul avocatei sale  "

Mai mult decât atât, solicită a se analiza că însuşi demersul de executare la solicitarea APIA este cât se poate de confuz: prin adresa nr.3452/16.05.2019, Direcţia Generala Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF a solicitat Agenţiei Naţionale de Plaţi si Intervenţie in Agricultura precizări în legătură cu sumele ce urmează a fi achitate conform deciziei Curţii de Apel Iasi nr..../2018, precum şi sumele deja achitate.

Prin răspunsul cu nr. 21428/12.06.2019, APIA informează că este solicitata Curţii de Apel Iasi lămurirea dispozitivului deciziei Curţii de Apel Iasi nr...../2018.

Insa, conform înscrisurilor dosarului Curţii de Apel Iaşi cu numărul ...../45/2019 în care APIA a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei Curţii de Apel Iasi nr. ..../2018, dar şi modalitatea in care urmează a fi pusă în executare decizia amintită, nu reiese altceva decât respingerea ca nefondată a solicitării APIA, pentru simplul motiv că decizia Curţii de Apel Iasi nr. ..../2018 este extrem de clară stabilind clar împărţirea prejudiciului şi persoanele menite să îl acopere.

Nu este nici pe departe de ignorat nici faptul că APIA în formularea cererii de lămurire nu solicită Curţii de Apel nicio explicaţie cu privire la societatea contestatoare, însuşindu-şi astfel pe deplin defalcarea stabilită de Curtea de Apel din decizia nr. ...../2018 (suma de 104.855 lei în sarcina inculpatei S.C. X  S.R.L.), ci din contra doar "modul în care urmează a fi pusă în executare decizia nr. ...../2018 a Curţii de Apel Iasi, raportat la recuperarea sumei de 533.175,04 lei, anume daca inculpatul Ş. C. este solidar cu inculpatul M. N. să plătească APIA suma de 533.175,04 lei" - (fără nicio menţiune despre SC X SRL).

In aceste condiţii, având în vedere că în prezentul dosar există motive temeinice, rezonabile şi pertinente atât pentru formularea contestaţiei la executare, cât mai ales pentru suspendarea executării şi ţinând cont de necesitatea îndeplinirii obligaţiei stipulate de art. 719 alin. 2 lit. c - plata cauţiunii prin raportare la valoarea obiectului contestaţiei (526.708 lei conform procesului-verbal de sechestru nr. 3234/07.05.2019), solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

La data de 28.11.2019 intimata a depus întâmpinare la cererea de suspendare a executării silite, solicitând respingerea acesteia.

Pentru lămurirea instanţei cu privire la situaţia de fapt, arată în primul rând faptul că executarea silită împotriva contestatorului a fost demarată în baza unei hotărârii judecătoreşti, respectiv Sentinţa penală nr. ..../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul laşi în dosarul nr. ..../99/2014, definitivă prin Decizia penală nr. ..../24.05.2018 de Curtea de Apel laşi, pentru recuperarea unei creanţe în cuantum de 638.030.04 lei cu titlu de diferenţă despăgubiri civile nerecuperate, stabilită în solidar pentru inculpaţii M. N., Ş. C. şi S.C. X S.R.L., la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului.

În scurta prezentare a situaţiei juridice, reclamantul precizează că " sumele dispuse în sarcina S.C. X S.R.L. în cadrul dosarului penal nr....../99/2014 au fost achitate, conform dispoziţiilor definitive ale Curţii de Apel, astfel încât instituirea acestui titlu executoriu este neîntemeiat, neavenit şi nu poate conduce decât la o dublă impunere ilegală prin achitarea unei sume deja restituite beneficiarului".

Faţă de aceste afirmaţii, precizează că reclamantul se află într-o gravă eroare întrucât procesul verbal de sechestru a cărui anulare o solicită în cadrul contestaţiei la executare nu reprezintă un titlu executoriu, ci este un act de executare emis în vederea recuperării sumei la care reclamantul a fost obligat prin titlul executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa penală.

În ceea ce priveşte afirmaţia reclamantului, în sensul că a achitat suma la care a fost obligat, având în vedere că instanţa penală a stabilit obligaţia de plată proporţional cu cota de participaţie a fiecăruia, sarcina reparaţiei împărţindu-se astfel: suma de 104.855 lei inculpata S.C. X S.R.L. iar suma de 553/.175,04 lei, învederează instanţei următoarele:

În cuprinsul întâmpinării formulate de către instituţia intimată a arătat faptul că organul de executare silită cazuri speciale a formulat adresă către creditorul Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, solicitând lămuriri şi precizări punctuale cu privire la suma datorată de către fiecare inculpat.

Ca răspuns la această adresă creditorul Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a comunicat faptul că a formulat cerere de lămurire a dispozitivului Deciziei penale nr. ...../2018 pronunţată de Curtea de Apel laşi în dosarul nr. ...../99/2014, iar la data de 05.11.2019 prin adresa nr. 7879 a transmis Decizia penală nr. ... pronunţată în si şedinţa publică din data de 10.07.2019 prin care instanţa de penal a respins cererea de lămurire.

În cuprinsul acestei decizii ( fila 6) se menţionează că : "dispoziţia în care s-a dispus cu privire la individualizarea contribuţiei fiecărui inculpat la cauzarea prejudiciului , în sensul că în raporturile dintre cei trei inculpaţi care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte astfel: suma de 104.855 lei - inculpata S.C. X S.R.L., iar suma de 533.175,04 inculpatul M. N., adică proporţional cu măsura în care fiecare dintre aceştia a cauzat prejudiciul, este clară şi fără echivoc.

Însă, se constată că această dispoziţie a fost interpretată de către partea civilă în mod trunchiat, fără a se avea în vedere că sarcina reparaţiei privea strict raporturile dintre cei trei inculpaţi care răspund solidar.

Astfel, se constată că aceste dispoziţii din dispozitivul Deciziei penale nr. ...../24.05.2018 pronunţată de Curtea de apel laşi în dosarul nr. ..../99/2014 privesc raporturi juridice diferite, prima dispoziţie se referă la RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ a inculpaţilor care sunt ţinuţi în SOLIDAR la reparaţia faţă de partea civilă, iar cea dea doua dispoziţie se referă la raporturile dintre debitori, fiind stabilită sarcina reparaţiei care se împarte proporţional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului."

Cu alte cuvinte, se poate observa că, deşi instanţa a respins contestaţia la executare formulată de către creditorul Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a subliniat faptul că inculpaţii M.N., Ş. C. şi S.C. X S.R.L. răspund potrivit art. 1003 Cod civil din 1864, ÎN SOLIDAR pentru despăgubire. În raporturile dintre inculpaţi sarcina reparaţiei se va împărţi proporţional, în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului.

Aşadar, inculpaţii răspund solidar la reparaţie faţă de partea civilă, respectiv faţă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru întreaga suma, respectiv pentru suma de 638.030,04 lei, iar în raporturile dintre ei sarcina reparaţiei s-a împărţit proporţional cu măsura în care fiecare a cauzat prejudiciul, ceea ce presupune ca în ipoteza în care unul dintre debitori achită mai mult decât suma stabilită proporţional de către instanţa de penal, are drept de regres împotriva codebitorilor.

Chiar dacă S.C. X S.R.L. a achitat suma de 104.855 lei stabilită de instanţa penală, aceasta nu echivalează cu îndeplinirea obligaţiei cu consecinţa încetării executării silite, întrucât instanţa penală a obligat reclamantul împreună solidar cu ceilalţi inculpaţi să plătească părţii civile suma de 638.030.04 lei.

Unul din efectele solidarităţii între debitori este si acela că, deşi sunt mai mulţi obligaţi faţă de creditor, datoria este unică, deci oricare debitor este ţinut să plătească datoria în întregime. Creditorul are posibilitatea de a solicita fiecărui debitor întreaga datorie.

Cu privire la cererea de suspendare, solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente:

Potrivit art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila "până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată."

În ceea ce priveşte cererea de suspendare formulată roagă instanţa să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, respectiv plata unei cauţiuni calculată la valoarea obiectului contestaţiei, iar valoarea ( valoarea obiectului contestaţiei fiind în speţa de faţă suma de 533.175.04 lei, suma rămasă de recuperat), în conformitate cu prevederile art. 719, alin. 2 din Codul de procedură civilă, arătarea motivelor temeinice care să susţină cererea şi urgenta, iminenţa producerii unei vătămări.

Totodată, în măsura în care reclamantul nu face dovada achitării taxelor de timbru aferente cererii de chemare în judecată  solicită respingerea acţiunii ca netimbrată, iar în lipsa dovezii de consemnare a cauţiunii aferente cererii de suspendare solicită respingerea cererii de suspendare pentru lipsa condiţiilor de admisibilitate.

În altă ordine de idei, arată că suspendarea potrivit textului de lege arătat mai sus se poate cere până la soluţionarea contestaţiei şi nu până la soluţionarea definitivă a acesteia. În susţinere se prevalează de faptul că hotărârea pronunţată pe fond este executorie şi că o soluţie de admitere a contestaţiei ar elimina efectele suspendării.

Apreciază că reclamanta nu a indicat motivele temeinice pentru care solicită suspendarea executării silite, faptul că este prejudiciată imaginea societăţii, dar şi faptul că pentru acordarea unor subvenţii societatea nu trebuie să fie în executare silită, nu sunt argumente suficient de puternice pentru ca instanţa să acorde suspendarea executării silite raportat la faptul că executarea silită se realizează în temeiul unei hotărâri judecătoreşti penale prin care reclamanta a fost obligată în solidar la plata unor sume de bani reprezentând despăgubiri.

În plus, instanţa investită cu soluţionarea unei contestaţii la executare se pronunţă cu privire la temeinicia şi legalitatea actelor de executare emise de către instituţia intimată şi nu cu privire la titlul executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească penală, respectiv nu poate instanţa civilă să tranşeze pe calea acestei acţiuni cât datorează S.C. X S.R.L. sau la ce sumă a fost obligată aceasta prin titlul executoriu.

În cadrul unei contestaţii la executare se critica aspecte ce ţin de modul în care au fost emise actele de executare, de forma actelor de executare, se analizează legalitatea unei executări şi nu legalitatea unor titluri de creanţa cu caracter executoriu în temeiul căruia au fost emise actele de executare.

Referitor la temeinicia cererii de suspendare a executării silite, instanţa trebuie să aprecieze prin prisma actelor de executare demarate şi a motivelor invocate de către contestator asupra existenţei urgenţei care decurge din paguba iminentă care s-ar produce dacă nu s-ar suspenda executarea.

Din acest punct de vedere apreciază că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea condiţiei urgenţei luării măsurii suspendării executării silite, motivele invocate pe fondul contestaţiei nefiind de natură, prin ele însele, să genereze o astfel de măsură care are un caracter excepţional.

În acest sens, în primul rând, trebuie menţionat că soluţionarea contestaţii la executare necesită discutarea mai multor probleme de drept ce vor trebui rezolvate cu ocazia judecării în fond a acestei cereri. Este evident astfel că temeinicia contestaţiei la executare este atât de dependentă de măsura suspendării încât orice discuţie în drept asupra suspendării vizează fondul contestaţiei la executare ceea ce face în cazul de faţă greu de aplicat dispoziţiile art. 719 Cod de procedură civilă fără o soluţionare implicită şi a contestaţiei la executare.

În al doilea rând, din textul de lege sus menţionat, rezultă importanţa protejării tuturor persoanelor implicate în raportul juridic execuţional, nu numai a debitorului.

Având in vedere cele menţionate mai sus, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

La data de 07.05.2019 ANAF a emis procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile având ca obiect 7 autovehicule aparţinând contestatoarei motivat de faptul că nu s-a efectuat plata sumelor datorate conform titlului executoriu sentinţa penală nr. ...../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul Iaşi, definitivă prin decizia nr. ..../24.05.2018 a Curţii de Apel Iaşi.

Practic, contestatoarea a înţeles să conteste executarea silită demarată împotriva sa motivat de faptul că, în aprecierea sa,  a achitat în întregime suma de 104855 lei la care a fost obligată prin titlul executoriu.

Prin sentinţa penală ..../29.11.2016 pronunţată de Tribunalul Iaşi, astfel cum a fost modificată prin decizia nr. ..../24.05.2018 a Curţii de Apel Iaşi s-au dispus, printre altele, următoarele:

„Obligă inculpaţii M. N., Ş. C. şi SC X SRL, în solidar să plătească părţii civile Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură suma de 638030,04 lei, cu dobânda şi penalităţile prevăzute de art. 121 al. 1 din OUG 125/2006, calculate de la data de 03.05.2012 şi până la achitarea integrală a debitului.

În raporturile dintre cei trei inculpaţi care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte astfel: suma de 104855 lei inculpata SC X SRL, iar suma de 533175,04 lei inculpatul M. N., adică proporţional cu măsura în care fiecare dintre aceştia a cauzat prejudiciul.”

Prin această decizie instanţa a stabilit şi faptul ( f. 103 din decizie) că se impune a se completa temeiul de drept în baza căruia au fost obligaţi inculpaţii la plata de despăgubiri cu dispoziţiile art. 998-999, art. 1003 din codul civil din 1864, reţinând că instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile se face potrivit  codului civil nou care a intrat în vigoare la data de 01.10.2011.

Conform dispoziţiilor art. 1042 din codul civil de la 1864 creditorul unei obligaţii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fără ca debitorul să poată opune beneficiul de diviziune.

Potrivit art. 1052 al. 1 din acelaşi cod codebitorul solidar care a plătit debitul în totalitate nu poate repeti de la ceilalţi decât numai de la fiecare partea sa.

Instanţa constată că debitoarea contestatoare interpretat în mod trunchiat dispoziţiile titlului executoriu citate anterior, fără a avea în vedere că sarcina reparaţiei privea strict raporturile dintre cei trei inculpaţi care răspund solidar.

Astfel, se constată că aceste dispoziţii din dispozitivul deciziei penale nr. ......./24.05.2018 pronunţată de Curtea de apel laşi în dosarul nr. ...../99/2014 privesc raporturi juridice diferite, prima dispoziţie se referă la răspunderea delictuală a inculpaţilor care sunt ţinuţi în solidar la reparaţia faţă de partea civilă, iar cea dea doua dispoziţie se referă la raporturile dintre debitori, fiind stabilită sarcina reparaţiei care se împarte proporţional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului.

Cu alte cuvinte, se poate observa că instanţa a subliniat faptul că inculpaţii M.N., Ş. C. şi S.C. X S.R.L. răspund potrivit art. 1003 Cod civil din 1864, în solidar pentru despăgubire. În raporturile dintre inculpaţi sarcina reparaţiei se va împărţi proporţional, în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului.

Aşadar, inculpaţii răspund solidar la reparaţie faţă de partea civilă, respectiv faţă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru întreaga suma, respectiv pentru suma de 638.030,04 lei, iar în raporturile dintre ei sarcina reparaţiei s-a împărţit proporţional cu măsura în care fiecare a cauzat prejudiciul, ceea ce presupune ca în ipoteza în care unul dintre debitori achită mai mult decât suma stabilită proporţional de către instanţa de penal, are drept de regres împotriva codebitorilor.

Chiar dacă S.C. X S.R.L. a achitat suma de 104.855 lei stabilită de instanţa penală, aceasta nu echivalează cu îndeplinirea obligaţiei cu consecinţa încetării executării silite, întrucât instanţa penală a obligat contestatoarea în solidar cu ceilalţi inculpaţi să plătească părţii civile suma de 638.030.04 lei.

Unul din efectele solidarităţii între debitori este si acela că, deşi sunt mai mulţi obligaţi faţă de creditor, datoria este unică, deci oricare debitor este ţinut să plătească datoria în întregime. Creditorul are posibilitatea de a solicita fiecărui debitor întreaga datorie.

Instanţa constată că Curtea de Apel a stabilit cum se împarte sarcina reparaţiei doar  pentru că debitorul care a plătit are drept de regres împotriva codebitorilor, însă aceştia răspuns în solidar faţă de creditor. Prin urmare, stabilirea modului în care se împarte sarcina reparaţiei prezintă relevanţă în cazul în care unul dintre codebitori plăteşte întregul debit creditorului, aceasta pentru a se putea şti întinderea dreptului său de regres faţă de fiecare dintre ceilalţi codebitori solidari.

În consecinţă, instanţa constată că în mod corect formele de executare silită continuă faţă de contestatoare pentru întregul debit stabilit în solidar în sarcina inculpaţilor ( printre care şi contestatoarea), astfel că prezenta contestaţie este neîntemeiată şi va fi respinsă.

Potrivit dispoziţiilor art. 719 al. 1 cod proc. civ. până la soluţionarea contestaţiei la executare ( şi nu până la soluţionarea definitivă a acesteia, hotărârea pronunţată pe fond fiind executorie) sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea.

Având în vedere faptul că la termenul din 04.12.2019 instanţa a rămas în pronunţarea asupra tuturor capetelor de cerere, fiind soluţionată şi contestaţia la executare, capătul de cerere vizând suspendarea executării silite urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite.

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC X SRL, în contradictoriu cu intimata ANAF.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare