Succesiune partaj succesoral - nu s-a făcut dovada că pârâta ar fi acceptat succesiunea mamei sale, nici expres și nici tacit, aceasta fiind străină de moștenire, prin neacceptare; lipsa identificării altor rude ale defunctei

Hotărâre 756 din 04.02.2020


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.01.2019, sub nr. …/299/2019, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B, să se constate calitatea sa de moștenitor acceptant al succesiunii după defuncta C, decedată la data de 06.03.2010 și stabilirea cotelor succesorale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este singurul moștenitor rămas după decesul soției sale. A încercat în repetate rânduri un partaj succesoral pe cale amiabilă cu pârâta – fiica lor – însă aceasta a refuzat. Relațiile dintre ei nu au fost bune nici în timpul vieții soției sale, însă după decesul acesteia, fiica sa a refuzat să îl mai vadă. Masa partajabilă se compune din cota de ½ din apartamentul nr. X situat în București, ..., sector 1, apartament în care locuiește și a locuit neîntrerupt și pentru care a plătit impozitele aferente.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 980 și urm C.proc.civ., art. 1143 și urm. C.civ., și a fost solicitată judecata în lipsă.

În susținerea cererii, au fost solicitate proba cu înscrisuri (f. 6-28) și proba cu martori.

Reclamantul a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 15.825,42 lei, fiind admisă cererea acestuia de ajutor public judiciar, prin încheierea din data de 06.05.2019.

La data de 27.09.2019, reclamantul a depus o cerere precizatoare (f. 90) prin care a arătat că este singurul acceptant al succesiunii rămase după soția sa, că fiica sa este străină de moștenire prin neacceptare în termen, astfel că solicită instanței să constate calitatea sa de moștenitor, că pârâta este străină de succesiune și să îi fie atribuit reclamantului bunul individualizat în acțiune.

Pârâta nu a depus întâmpinare, deși a fost legal citată în acest sens.

Sub aspectul probatoriului, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., considerând-o admisibilă şi de natură să ducă la soluţionarea cauzei, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorii D (f. 114) și E (f. 115).

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamantul A s-a căsătorit cu numita C la data de 06.12.1960 (f. 7). În timpul căsătoriei, au dobândit imobilul apartament nr. X situat în Bucureşti, ..., sector 1 (f. 8)

La data de 06.03.2010 a decedat soția reclamantului, iar de pe urma acesteia au rămas reclamantul A, în calitate de soț supraviețuitor, și pârâta B, în calitate de fiică.

Potrivit declarațiilor martorilor D (f. 114) și E (f. 115), după decesul mamei sale, pârâta nu a mai ținut legătura cu reclamantul și nu s-a interesat de moștenire. De asemenea, nu sunt cunoscute alte rude ale defunctei.

Reclamantul a acceptat moștenirea, continuând să locuiască în imobilul respectiv și să plătească impozitele pentru acesta (f. 19-28). Totodată, acesta a acceptat și expres moștenirea, dând o declarație la notar în acest sens (f. 9).

Din încheierea nr. 1 din data de 09.01.2019 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (f. 15) rezultă că nu au fost găsite înregistrate testamente/donații/acte juridice de revocare sau modificare a acestora și s-a găsit doar declarația de opțiune succesorală a reclamantului A. Alte declarații privind opțiunea succesorală nu au fost identificate (f. 18).

Totodată, din certificatul nr. 138 din 09.01.2019 (f. 16) rezultă că nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctei C.

În drept, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, „Moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii”. Având în vedere că la data decesului defunctei C – 06.03.2010 – era în vigoare Codul civil de la 1864, în cauză sunt aplicabile dispozițiile acestei legi.

Articolul 659 din Codul civil de la 1864 prevede că „Succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale (…)”. Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 319/1944, soțul supraviețuitor moștenește din averea celuilalt soț, în concurs cu rudele defunctului.

Conform art. 700 din Codul civil de la 1864, „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii”, iar „Acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa de acceptare”, potrivit art. 689 din același act normativ.

În speță, nu s-a făcut dovada că pârâta B ar fi acceptat succesiunea mamei sale, nici expres și nici tacit, aceasta fiind străină de moștenire, prin neacceptare. Alte rude ale defunctei, din alte clase de moștenitori, nu au fost identificate.

Reclamantul A, în calitate de soț supraviețuitor al defunctei C, a făcut dovada că a acceptat succesiunea de pe urma soției sale, astfel că acesta este unicul moștenitor al defunctei.

Imobilul apartament nr. X situat în Bucureşti, ..., sector 1 a fost dobândit de reclamant împreună cu defuncta, în timpul căsătoriei acestora, fiind astfel proprietate comună în devălmășie. Nu s-a făcut dovada că vreunul dintre soți a contribuit mai mult la dobândirea imobilului, astfel că reclamantul deține o cotă de 1/2, iar defuncta deținea o cotă de 1/2. Drept urmare, masa succesorală este compusă din cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. X situat în Bucureşti, ..., sector 1 și va fi atribuită întreaga masă succesorală către reclamant.

În ce privește cheltuielile de judecată, reclamantul a precizat că le va solicita pe cale separată.

Referitor la ajutorul public judiciar acordat reclamantului, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 15.825,42 lei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, potrivit cărora „Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume”.

Drept urmare, instanța va admite cererea de chemare în judecată, va constata că reclamantul este unicul moştenitor al defunctei C, decedată la data de 06.03.2010 şi că pârâta este străină de moştenire, prin neacceptare, va atribui întreaga masa succesorală compusă din cota de 1 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. X situat în Bucureşti, ..., sector 1, către reclamant, va lua act că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată și va obliga pârâta la plata către stat a sumei de 15.825,42 lei reprezentând cheltuielile pentru care reclamantul a beneficiat de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, prin încuviinţarea ajutorului public judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A, cu domiciliul la …..,  în contradictoriu cu pârâta B, cu domiciliul la …..

Constată că reclamantul este unicul moştenitor al defunctei C, decedată la data de 06.03.2010 şi că pârâta este străină de moştenire, prin neacceptare.

Atribuie întreaga masa succesorală compusă din cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. X situat în Bucureşti, ..., sector 1, către reclamant.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Obligă pârâta la plata către stat a sumei de 15.825,42 lei reprezentând cheltuielile pentru care reclamantul a beneficiat de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, prin încuviinţarea ajutorului public judiciar.

Hotărârea va fi comunicată organelor fiscale competente, după rămânerea definitivă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 04.02.2020.

 PREŞEDINTE GREFIER