Ordonanță președințială - dreptul de a avea relații personale cu minorul

Din relația de căsătorie a părților a rezultat minorul SCA, născut la data de 07.04.2016 . Prin  certificatul de divorț autentificat sub nr. 2041din data de 30 .06 .2017  s-a realizat acordul părților cu privire la minorul SCA. Astfel părțile au stabilit : autoritatea părintească să fie exercitată în comun , locuința minorului să fie la mama precum şi un program de vizită în favoarea tatălui , a bunicilor paterni  şi a mătușii , atât până  la împlinirea minorului a vârstei de 3 ani , cat şi după împlinirea acestei vârste.

Ulterior , reclamantul a solicitat pe cale de ordonanță președințială care face obiectul prezentului dosar , stabilirea unui program de vizită cu respectarea în totalitate a dispozițiilor art. 17 din legea 272/2014 privind promovarea şi protecția drepturilor copilului. 

Pe rolul Judecătoriei Iași s-a înregistrat cauza cu nr. ...,  având ca obiect  exercitare autoritate părintească , stabilire program de vizită”.

Potrivit art. 401 din Codul civil, „in cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta”. În același sens sunt si dispozițiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora „copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament” iar în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 “copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului” instanța putând limita acest drept „dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului” (art. 19 alin. 2 din Legea nr. 272/2004).

În cauza de față, se impune ca instanța să analizeze pe de o parte dacă de la momentul  încheierii Convenţiei încheiată în procedura divorțului cu copil minor încheiată la data de  30 iunie  2017 de către  Biroul Individual Notarial „  ... „  până în prezent s-a schimbat situația de fapt avută în vedere de părți la acel moment iar pe de altă parte, dacă, actualul program de legături personale al  reclamantului cu minorul pune în pericol dezvoltarea fizică și psihică a copilului astfel încât se impune schimbarea de urgență a masuriii dispuse la data de 30 iounie 2017 .

Ordonanța președințială, prin esența ei, reprezintă o procedura specială prin care instanța de judecata este chemată să dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.

În acest sens, dispoziţiile art. 997 Cod procedura civila prevăd necesitatea îndeplinirii, pe lângă condițiile generale ale oricărei acțiuni civile, a anumitor condiții speciale privind urgenta măsurii ce se solicită a fi luată de instanță, caracterul vremelnic al acesteia şi nerejudecarea fondului dreptului.

In ceea ce privește cerinţa urgenţei, instanţa reţine că, potrivit dispozițiilor art. 920 Cod procedură civilă, aceasta este prezumată de către legiuitor în pricinile în care se solicită pe tot timpul procesului de divorț luarea de măsuri vremelnice cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosința locuinței familiei.

Din perspectiva condiției urgenței, instanța apreciază astfel că cererea reclamantului de stabilire a unui nou program  de legături personale al tatălui cu minorul SA ,  nu este întemeiată.

 În dispozițiile art. 997 Cod procedură civilă sunt enumerate categoriile generale de situații caracterizate prin urgență și anume atunci când măsura solicitată este necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări. Instanța, analizând probatoriul administrat în cauza de față constată că nu este incidentă niciuna din situațiile expres menționate de legiuitor.

Din declarația martorei  audiate la cererea pârâtei  ,  rezultă că pârâta nu s-a opus ca minorul să aibă legături cu tatăl său,  pârâta încurajează consolidarea relației dintre reclamant și copil, acesta face terapie fiind diagnosticat cu autism .

Cu privire la argumentele reclamantului  legate de sentimentele de abandon, început vizibil de alienare parentală din partea pârâtei , refuzul permanent al pârâtei de a-i permite  reclamantului să aibă legături cu minorul  , instanța reține că  aceste susțineri  nu au suport real.  Astfel instanța apreciază că nu este îndeplinită condiția urgenței , tatăl beneficiind de un program de vizită  detaliat stabilit prin convenţia încheiată în procedura divorţului cu minori , încheiată la data de 30 iunie 2017 , de natură a menține relațiile tată fiu , convenţie care poate fi pusă în executare.

Referitor la vremelnicia măsurii ce se solicită a fi luată, instanţa aminteşte că pe calea ordonanţei preşedinţiale nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părţi.

In cauza de fata, se reține faptul ca nici aceasta condiție nu este îndeplinită întrucât prin acordarea unui nou program de legături personale cu minorul se urmărește practic stabilirea unei măsuri definitive în ceea ce privește programul tatălui de vizitare minor. Prin simpla formulare generică de stabilire a unei astfel de măsuri  până la rămânerea definitivă a cauzei înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. ... nu se ajunge la respectarea cerinței de vremelnicie .

Cât priveşte condiţia neprejudecării fondului, în cadrul unei ordonanțe președințiale instanţa nu îşi propune să cerceteze fondul dreptului discutat între părţi, ci doar examinează aparenţa acestui drept pentru ca soluţia să nu fie arbitrară. În cauza de față nu este îndeplinită nici această condiție întrucât prin pronunțarea asupra oportunității  unui nou program de legături personale a tatălui cu copilul său se antamează practic fondul dreptului care face obiectul dosarului nr. ... aflat pe rolul Judecătoriei Iași.

Pentru considerentele expuse, instanța urmează să respingă cererea formulată de reclamantul  SC în contradictoriu cu pârâta PRM, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. 1 C. pr. Civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată şi având în vedere manifestarea de voinţă a pârâtei instanţa urmează a-l obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500  lei , reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare