Contestaţie la executare – bilet la ordin

Prin Sentinţa civilă  10468/06.10.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi, instanţa a anulat biletul la ordin seria xxxx nr.zzzz emis la data de xx luna 2019 scadent la data de xx  luna 2019 pentru suma de wwww lei şi executarea silită însăşi din dosarul nr.qqq/2019 instrumentat de BEJA NGPSS.

Sesizată cu contestaţie la executare , instanţa a reţinut că, între intimata B SRL- în calitate de achizitor şi APPC SRL- în calitate de executant  s-a încheiat Contractul de execuţie lucrări şi furnizare utilaje cu montaj nr.zzz din 14.07.2017. Obiectul contractului  l-a reprezentat executarea, finalizarea şi întreţinerea investiţiei înfiinţare fermă zootehnică de reproducere porcine şi anexe, contra unui preţ total de xxx,xx lei, fără tva. Termenul de executare a obligaţiilor din contract a fost convenit iniţial ca fiind 15 septembrie 2017 dar ulterior acest termen a fost prelungit prin acordul părţilor conform Actului adiţional nr.9/14.07.2017 până la data de 30 iunie 2019 . În aplicarea art.zzz din Contract, intimata a achitat contestatarei un avans de xxx lei după cum rezultă din factura şi extrasul de cont depuse la dosar.  În aplicarea art.18.3 din Contract contestatoarea a emis,  pentru a garanta avansul,  biletul la ordin seria xxxx nr.zzzz emis la data de xx luna 2019 -  „pentru garantare avans cf. ctr”.  Cu acest bilet la ordin, pe care l-a completat cu suma de xxx şi cu menţiunea „+ şi pază” (aspect necontestat de intimată), intimata a declanşat procedura de executare silită, justificând acest demers prin faptul că: executantul nu a îndeplinit toate obligaţiile din contract – cum ar fi achitare servicii de pază, achitare contravaloarea energiei electrice, întreţinerea unor dispozitive de iluminare, nerespectarea termenelor de execuţie asumate prin contract, nejustificarea modului de cheltuire a sumelor din avans  (motive expuse în cele două întâmpinări depuse la dosar) .

Instanţa a reţinut că demersul intimatei a fost nelegal, executarea silită fiind greşit declanşată, prin ignorarea de către intimată a funcţiei biletului la ordin emis de partea sa co-contractantă, funcţie pe care părţile au dat-o acestui bilet la ordin prin acord de voinţă exprimat clar în contractul încheiat de acestea. Instanţa a reţinut că biletul la ordin s-a eliberat pentru „garanţie avans”, adică pentru a garanta eventuala obligaţie de a restitui suma semnificativă acordată în avans de achizitor într-o eventuală situaţie în care această obligaţie (restituirea avansului) s-ar naşte.  O asemenea obligaţie de restituire a avansului acordat de achizitor nu se putea naşte decât în situaţia rezilierii contractului sau a denunţării contractului prin acordul părţilor . Avansul prevăzut la art.18.3 nu avea decât semnificaţia unui acont şi nu îndeplinea şi funcţia de clauză penală. Instanţa a reţinut că biletul nu s-a emis pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor rezultate din contractul părţilor aşa cum a susţinut intimata deoarece o asemenea susţinere  este contrazisă de prevederile contractului părţilor. Pentru îndeplinirea şi a obligaţiilor din contract, convenţia scrisă şi semnată de părţi prevedea, aşa cum mai sus s-a redat în sinteză, alte garanţii decât biletul la ordin : garanţia de bună execuţie a contractului, penalităţile pentru neexecutare la termen, garanţia lucrărilor. Extinderea funcţiei biletului la ordin la garantarea îndeplinirii altor obligaţii decât garantarea restituirii avansului nu a avut temei în convenţia părţilor, având în vedere că în contract existau alte  clauze ( clauze penale ) din care rezultă fără dubiu că executarea corespunzătoare şi executarea la termen au beneficiat de alte garanţii decât BO. Nu s-a probat de către intimată, prin înscrisuri probatorii cu aceeaşi valoare precum contractul părţilor, faptul că au avut loc înţelegeri ulterioare între părţi care să modifice semnificaţia şi funcţia biletului la ordin încredinţat. Prin urmare BO trebuia să îşi păstreze funcţia pe care părţile i-au atribuit-o la art.18.3 din Contract. Această funcţie devenea activă, aşa cum s-a arătat, numai în situaţia în care, executantul care a primit avansul se afla în situaţia de a-l restitui celui care i l-a încredinţat iar o atare situaţie, în raportul juridic dintre părţi, nu s-a produs .Intimata a pus în executare biletul la ordin pentru o creanţă care reprezenta daune şi nu avans de restituit. Or, cu biletul la ordin s-a garantat avansul acordat şi nu eventualele daune, care potrivit contractului aveau alt regim de recuperare/garantare.  Instanţa a reţinut că potrivit art.12, raportat corespunzător la art.106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi art.72 rap. corespunzător la art.510 din  Normele Cadru  BNR Nr. 6 din 8 martie 1994, privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin, intimata avea dreptul să completeze biletul la ordin „conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului”.  Aceasta înseamnă că intimata avea dreptul să completeze biletul la ordin cu o sumă reprezentând avansul acordat fără a adăuga menţiuni care să „lege” creanţa din biletul de ordin de alte obligaţii contractuale decât aceea de restitui avansul deoarece, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare sau la termen a obligaţiilor asumate prin contract, achizitorul avea la dispoziţie conform clauzelor contractului semnat cu executantul alte garanţii  decât biletul la ordin, fapt ce rezultă fără dubiu din contractul / înţelegerea părţilor. Acele garanţii se constituiau şi se executau la nevoie prin alte mijloace decât biletul la ordin, fapt reglementat în clauzele contractului semnat de părţi.

Conform art. 62 raportat la art. 104-106 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin,  debitorul dintr-un bilet la ordin poate face contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicarea somaţiunii. Conform art.63 din acelaşi act normativ în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul emitent al titlului va putea opune posesorului beneficiar direct al aceluiaşi titlu excepţiunile de nulitate a titlului,  atât cele de  ordin formal cât şi cele de ordin personal rezultând din raporturile lor juridice pe care se grefează emiterea titlului .

În cauză instanţa a reţinut că debitorii au pus în discuție în mod legitim valabilitatea biletului la ordin, invocând prin toate argumentele expuse o excepție reală - formală de nulitate a raportului obligațional derivând din însăşi forma cambiei, formă dată prin completarea sa abuzivă de către deţinătorul beneficiar al cambiei. Această excepţie de nulitate este fondată deoarece titlul de credit emis în alb de executant, a devenit un veritabil titlu cambial (titlu complet, apt să producă efecte juridice) la data completării sale, iar cum completarea s-a făcut contrar înţelegerii părţilor, rezultă că acest act juridic a fost viciat la data întocmirii sale prin nerespectarea prevederilor legale mai sus enunţate care obligau intimata să îl completeze numai conform înţelegerii părţilor - ceea ce intimata nu a făcut, ea completându-l cu o creanţă (de despăgubire) care nu avea aceeaşi natură cu cea pentru care titlul s-a emis (acont, avans) şi schimbându-i acestuia funcţia prin adăugarea de menţiuni peste voinţa părţilor (servicii de pază). Având în vedere toate consideraţiile de mai sus instanţa a reţinut aşadar că este întemeiat motivul de nulitate a cambiei conform căreia biletul la ordin a fost completat abuziv de către intimată cu menţiuni care erau contrare înţelegerii părţilor, contrare celor avute de acestea în vedere la data convenţiei care a stat la baza emiterii şi completării biletului la ordin analizat, motiv pentru care a dispus anularea acestuia şi, pe cale de consecinţă anularea şi a procedurii de executare care l-a avut drept temei, din dosarul de executare.

Domenii speta

Spete similare