Nulitate absolută hotărâre agea

TitluNulitate absolută hotărâre AGEA

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă266

Data speţă19.03.2020

Domeniul asociatsocietăţi comerciale

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 266

Data: 19.03.2020

Autor: Boghici Adriana Magdalena

Domeniul asociat:

Obiect: Litigii cu profesioniştii - acţiune în anulare a hotărârii AGA - Hotărârea AGEA NR.1/27.03.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub numărul 2189/105/2019, reclamanta SIFBC SA, a solicitat în contradictoriu cu pârâta A SA, să se constate nulitatea absolută a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr. 1 din data de 27.03.2019, iar în subsidiar, să se anuleze Hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor pârâtei A SA nr. 1 din data de 27.03.2019 şi să se dispună radierea din registrul comerţului a menţiunilor efectuate în baza Hotărârii AGEA, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este acţionar al societăţii A SA (deţine un procent de 17,2036% din capitalul social societăţi) însă nu a participat la adunarea generală ordinară a acţionarilor din data de 27.03.2019.

În data de 27.03.2019 a avut loc adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţii A SA  prin care :

„S-a aprobat, cu unanimitate de voturi prelungirea de către societate a linei de credit în suma de maxim 387.000 lei, în condiţiile rambursării sumei de 225.000 lei în 48 rate inegale şi prelungirea liniei de credit cu valoarea de 150.000 lei, încheiate cu UB S.A. şi revizuirea creditului pentru cheltuieli generale, cu rambursări lunare, în suma iniţială de 400.000  lei, încheiat cu UB S.A., delegarea către consiliul de administraţie al societăţii a competenţelor privind aprobarea plafonului de creditare, negocierea condiţiilor prelungirii contractării creditului, stabilirea bunurilor mobile şi imobile necesare garantării creditului respectiv, a căror valoare nu poate depăşi 20% din valoarea totală a activelor imobilizate, mai puţin creanţele, radierea garanţiilor deja existente, desemnarea persoanelor care vor reprezenta societatea în vederea semnării documentelor care se vor întocmi în acest sens, modificarea/suplimentarea plafonului de creditare, rezilierea contractului, încheierea şi semnarea altor acte adiţionale.

 S-a aprobat cu unanimitate de voturi garantarea creditelor acordate de către UB S.A., conform contractelor de credit, după cum urmează:

a. drept de ipoteca, a interdicţiilor de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, alipire, demolare, restructurare, amenajare şi construire, asupra terenului în suprafaţa de 6073 mp, înscris în CF 12342, P, având nr cad 63/2/2/3 şi teren intravilan în suprafaţa de 5.351 mp, situat în P împreună cu construcţia: CI- Hala fabricaţie + birouri cu Sc=2336 m.p., înscrisa în CF 128023, P, având nr. cad 12823-C1 aflat în proprietatea A - SA, şi drept de ipotecă asupra cotei indivize (1/3) din terenul în suprafaţă de 492 m.p., cu destinaţie drum, identificat cu nr. cad. 63/2/2/5, înscris în cartea funciară nr. 120843 a localităţii P;

b. încheierea unei poliţe de asigurare a imobilului descris mai sus şi cesionarea în favoarea UB S.A. a drepturilor rezultate din această poliţă de asigurare;

c. garanţie reală mobiliară asupra conturilor şi subconturilor, deschise sau care vor fi deschise de către societate în evidenţele UB - S.A.

S-a aprobat, cu unanimitate de voturi ca pe durata contractului de credit societatea nu va repartiza profitul obţinut sub formă de dividende, fără acordul prealabil scris al UB - S.A. S-a aprobat, cu unanimitate de voturi, că, pe durata contractului de credit şi orice prelungire a acestuia, creditele acordate de către asociaţi vor fi subordonate facilitaţii acordate de UB S.A., atât ca drept de preferinţa la plată cât şi ca drept de executare şi nicio rambursare a creditelor acordate de asociaţi nu se va efectua fără acordul prealabil scris al UB S.A..

S-a aprobat, cu unanimitate de voturi că, pentru semnarea în numele şi pe seama societăţii a documentaţiei necesare pentru obţinerea creditului, a contractului de credit (Condiţii generale şi Condiţii speciale de finanţare şi garantare), a tuturor contractelor de garanţie, a biletului la ordin, precum şi a oricăror documente necesare în legătură cu aceste contracte sau cu orice alt act juridic încheiat de părţi în legătură cu acestea, se împuterniceşte Preşedintele Consiliului de Administraţie, domnul MI, identificat prin CI. seria nr., eliberată de S.P.C.LE.P. P la data de, CNP.

Având în vedere cele aprobate, s-a ratificat contractarea, încheierea şi executarea de către societate a contractului de credit nr. PL05/14/2016 în valoare iniţiala de 400.000 lei, actul adiţional nr. 4 din data 09.08.2018 şi Condiţiile Generale de Creditare din data 09.08.2018, încheiate cu banca, semnate în numele societăţii de către MM.

 S-a aprobat, cu unanimitate de voturi actualizarea şi înregistrarea în evidentele ORCTP a datelor de contact ale S.C. A - SA P, astfel: contact sediu social: telefon/fax -  ; contact firma: tel/fax -  ; restul informaţiilor din cadrul celor două rubrici existente în cuprinsul certificatului constatator emis de  ORCTP vor fi radiate.

S-a aprobat cu unanimitate de voturi dezmembrarea/alipirea unor loturi de teren situate în Municipiul P, astfel;

- se va dezmembra terenul cu număr cadastral 126440 în suprafaţă de 2.964 m.p. în doua loturi: lotul l va avea o suprafaţă de 2.770 m.p. şi un număr cadastral nou şi lotul II cu o suprafaţă de 194 m.p.;

- se va dezmembra terenul cu număr cadastral nou în suprafaţa de 2.770 m.p. (lotul I rezultat din dezmembrarea terenului cu număr cadastral 126440 în suprafaţă de 2.964 m.p.) în alte două loturi: lotul III în suprafaţă de 333 m.p. şi lotul IV în suprafaţa de 2.437 m.p.;

- lotul II cu o suprafaţă de 194 m.p. se va alipi la terenul cu număr cadastral 128023 (număr cadastral vechi 63/2/2/2) în suprafaţă de 5.351 m.p., rezultând un lot nou în suprafaţă de 5.545 m.p.;

-lotul III în suprafaţa de 333 m.p. se va alipi la terenul având numărul cadastral 120839 (număr cadastral vechi 63/2/ 2/3) în suprafaţă de 6.407 m.p., rezultând un lot de 6.740 m.p.;

- înaintea alipirii lotului III se va executa o documentaţie de actualizare (E-TERRA 3) a acestui număr cadastral; vor fi întocmite acte juridice, în formă autentică, referitoare la dezmembrările şi alipirile anterior - menţionate;

- s-a împuternicit domnul MM, cetăţean roman,  sa semneze în faţa notarului public, al avocaţilor şi oricăror altor persoane fizice sau juridice toate declaraţiile şi documentele şi sa întreprindă toate demersurile necesare în relaţiile cu O.C.P.I., Cartea Funciară, Oficiul Registrului Comerţului, Monitorul Oficial, A.S.F. şi BVB, etc. în vederea executării şi definitivării operaţiunilor topo anterior - aprobate.

S-a aprobat cu unanimitate de voturi, rezultatele inventarierii patrimoniului S.C. A - S.A.. P la data de 31.12.2018.

S-a aprobat cu unanimitate de voturi următoarele modalităţi de valorificare a rezultatelor inventarierii patrimoniului SC. A SA. P efectuată la data de 31.12.2018, Raportul de Evaluare Imobiliară efectuat de S.C. NV S.R.L. B.

S-a aprobat, cu unanimitate de voturi, împuternicirea domnului MM, cetăţean român, domiciliat în municipiul P, identificat prin C.L seria Nr. , eliberată de S.P.CLE.P. P la data de , C.N.P. , sa semneze în fata notarului public, al avocaţilor şi oricăror altor persoane fizice sau juridice toate hotărârile adoptate şi sa întreprindă toate demersurile necesare în relaţiile cu Oficiul Registrului Comerţului, Monitorul Oficial, A.S.F. şi BVB, etc.. Documentele anterior - menţionate pot fi semnate de Preşedintele de Şedinţă şi de Secretarul A.G.E.A. în cazul în care persoana împuternicită nu îşi poate exercita competenţele aprobate de A.G.E.A.

S-a aprobat  cu unanimitate de voturi stabilirea datei de 15 mai 2019 ca dată de înregistrare pentru identificarea acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele adunării generale ordinare a acţionarilor, conform art. 238 din Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital şi a datei de 14 mai 2019 ca «ex date».”

Reclamanta a solicitat instanţei să pună în vedere pârâtei să depună la dosarul cauzei procesul verbal al şedinţei al şedinţei AGEA.

Reclamanta a arătat că dreptul la informare al acţionarilor cu privire la rezoluţiile adoptate la pct. 1, 2, 3, 4, 5, 7 şi 8 din Hotărârea AGEA a fost încălcat fie prin nepublicarea în convocator a unor rezoluţii aprobate în AGEA, fie prin publicarea unor rezoluţii adoptate într-o cu totul altă formă în AGEA, fie prin nepunerea la dispoziţia acţionarilor a materialelor informative referitoare la rezoluţiile adoptate.

Dreptul la informare al acţionarilor premergător adunărilor generale este un drept esenţial atât în societăţile neadmise la tranzacţionare şi cu atât mai mult în situaţia societăţilor admise la tranzacţionare, aşa cum este cazul societăţii pârâte.

Ca cerinţă generală, dreptul la informare se asigură prin menţionarea explicită a tuturor problemelor de pe ordinea de zi, aşa cum prevede art. 117 alin.6 din Legea nr. 31/1990:

”Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi cu menţionarea explicita a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării."

Întrucât Societatea A SA este o societate admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, acesteia îi sunt aplicabile şi trebuie să respecte şi prevederile speciale cu privire la legislaţia pieţei de capital.

Sunt relevante în acest sens prevederile art. 92 alin. 22 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă potrivit cărora „cu cel puţin 30 de zile înainte de data adunării generale a acţionarilor, societatea pune la dispoziţia acţionarilor documentele sau informaţiile vizând problemele înscrise pe ordinea de zi, pe website-ul propriu, inclusiv situaţiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administraţie, respectiv raportul directoratului şi cel al consiliului de supraveghere, precum şi propunerea cu privire la distribuirea de dividende."

Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă prevede de asemenea la art. 188 alin.1 că: "Societatea are obligaţia ca, pe toată perioada care începe cu cel puţin 30 de zile înainte de data adunării generale şi până la data adunării inclusiv, să pună la dispoziţia acţionarilor pe website-ul sau cel puţin următoarele informaţii, disponibile cel puţin în limbile română şi engleza:...c) documentele care urmează să fie prezentate adunării generale."

Aceste documente şi informaţii poartă denumirea generică de materiale informative care trebuie să fie publicate de emitent pentru a explica problemele aflate pe ordinea de zi a AGA, pentru a facilita astfel procesul decizional în AGA şi a permite acţionarilor să voteze în cunoştinţă de cauză şi după o prealabilă informare corespunzătoare. Regulamentul ASF nr. 5/2018 se referă în mod indirect la materialele informative în art. 188 alin. 4 unde se prevede că „emitentul pune la dispoziţia acţionarilor interesaţi, împreună cu documentele şi materialele informative (...) trei exemplare din formularul de procură specială (...)".

Exercitarea reală a dreptului de vot poate avea loc doar în condiţiile în care, pe lângă informaţiile minime ce trebuie inserate în convocator, pe site-ul persoanei juridice şi în orice altă modalitate care să permită informarea, sunt publicate sau puse la dispoziţia acţionarilor toate acele informaţii legate de ordinea de zi care permit o cunoaştere în detaliu a propunerilor ce urmează a fi votate şi, drept urmare, exercitarea în mod real a atributelor specifice calităţii de acţionar.

Raţiunea pentru care legiuitorul a reglementat în sarcina societăţii comerciale obligaţia de a asigura acţionarilor o informare completă şi corectă asupra problemelor propuse pe ordinea de zi în vederea aprobării lor de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor constă în faptul că aceştia trebuie să fie în deplină cunoştinţă de cauză pentru a hotărî în conformitate cu interesul lor propriu asupra aspectelor supuse spre aprobare în vederea protejării investiţiilor efectuate şi a diminuării riscurilor legate de investiţiile respective, fiind considerată mai mult decât oportună furnizarea către toţi acţionarii a unor informaţii complete şi sigure ce se impun a fi aduse la cunoştinţa acţionarilor cu suficient timp pentru care votul să fie exprimat liber, lipsit de orice echivoc.

În literatura de specialitate, s-a statuat că „societăţile tranzacţionate pe piaţa de capital sunt supuse unor reguli mult mai riguroase din punct de vedere al asigurării transparenţei informaţiilor" şi că „lipsa informaţiilor ar fi de natură să genereze prejudicierea persoanelor care şi-au introdus economiile în circuitul pieţei de capital, fără a cunoaşte date despre performanţele economice ale societăţii, despre activele acesteia, despre creditele şi datoriile sale, despre persoanele care asigură managementul, etc".

Dreptul de informare al acţionarilor îşi găseşte fundamentul în elementul affectio societatis ce constituie cauza însăşi a contractului de societate, coroborat cu principiul bunei credinţe contractuale, din care derivă îndatoririle de loialitate şi cooperare între asociaţi presupunându-se că nu există o conlucrare în vederea atingerii scopului comun în lipsa unei fidele informări între asociaţi, respectiv între administraţie şi asociaţi. Necesitatea de informare a acţionarilor societăţilor listate şi a investitorilor pe piaţa de capital în general, a generat apariţia unor principii specifice dreptului pieţei de capital, anume principiul transparenţei şi principiul protecţiei investitorilor.

Dispoziţiile care reglementează obligaţia societăţii tranzacţionate să asigure informarea acţionarilor sunt norme de natură imperativă şi protejează un interes de ordine publică, anume dreptul la protecţia acţionarului unei societăţi deschise împotriva practicilor neloiale, fraudelor şi abuzurilor, conduce la concluzia că încălcarea acestor norme este de natură să atragă nulitatea şi implicit, a hotărârii AGA adoptată, sancţiune care a fost reţinută şi de doctrină ca fiind cea care si impune în cazul încălcării obligaţiei societăţii de a informa în mod corespunzător acţionarii şi investitorii de pe piaţa de capital.

În lipsa informării acţionarilor se neagă dreptul acestora de a vota liber şi în cunoştinţă de cauză, iar dreptul de vot a dobândit un caracter aproape sacramental, doctrina franceză considerându-l în mod plastic ca fiind „l'un des vaches sacrees du droit des societes".

În ceea ce priveşte obligativitatea menţionării explicite a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării, în practica judiciară s-a reţinut că nu este suficientă o simplă enumerare a problemei de pe ordinea de zi, ci este necesară şi explicitarea lor, în limite rezonabile, astfel încât informarea acţionarilor, prealabilă adunării generale, să se realizeze în mod efectiv.

Totodată, în mod corect, în jurisprudenţă s-a arătat că: Hotărârea adoptată cu privire la o problemă fost menţionată în convocator, prin introducerea acesteia pe ordinea de zi este nulă, decizia luată de acţionari nefăcând obiectul unei prealabile informări impuse de lege. Ordinea de zi menţionată în convocare determină competenţa adunării generale, neputându-se lua o hotărâre asupra altor probleme decât cele inserate în cuprinsul ordinii de zi publicate, scopul menţionării în convocare a ordinii de zi constând în asigurarea dreptului la informare a acţionarilor şi asigurarea posibilităţii acestora să se pregătească pentru luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză.

În primul rând în Hotărârea AGEA adoptată apar rezoluţii care nu au fost menţionate şi în convocator, cazul rezoluţiilor adoptate la pct.2 alin.1 lit.b, pct.2 alin.1 lit.c, pct. 3, pct.4 şi pct.8 la încheierea unei poliţe de asigurare a imobilului, la constituirea unei garanţii reale asupra conturilor şi subconturilor societăţii, la nerepartizarea profitului fără acordul băncii, la ratificarea contractării, încheierii şi executării contractului de credit, a actului adiţional şi condiţiile generale de creditare încheiate cu banca şi semnate în numele societăţii de IM, la actualizarea datelor la ORC şi aprobarea concluziilor raportului de evaluare imobiliară efectuat de NV SRL

În cazul celorlalte rezoluţii, a menţionat că societatea pârâtă nu a publicat nicio informaţie cu privire la punctele de pe ordinea de zi, singura informare a acţionarilor fiind cea prevăzută în convocator. În această ordine de idei, conţinutul hotărârii fie este diferit în mod esenţial de ceea ce s-a propus spre aprobare acţionarilor, fie aprobă aspecte despre care acţionarii nu au fost informaţi, astfel:

- la pct. 1 s-a propus aprobarea prelungirii liniei de credit în valoare de 375.000 lei şi s-a aprobat prelungirea liniei de credit odată cu 387.000 lei şi în al doilea rând cu 150.000 lei.

- la pct. 2 s-a propus la modul general şi succint, fără a fi indicate în prealabil bunurile mobile necesare garantării creditelor angajate de societate, iar prin hotărâre s-a aprobat pe de o parte instituirea unui drept de ipotecă asupra bunurilor esenţiale desfăşurării activităţii societăţii cum ar fi hale de producţie şi birouri identificate pentru prima dată doar în conţinutul Hotărârii AGEA, iar pe de altă parte au fost aprobate garanţii suplimentare despre care acţionarii nu au fost informaţi, cum sunt cele referitoare la încheierea unei poliţe, garanţii reale asupra conturilor, nerepartizarea profitului şi subordonarea creditelor acordate de asociaţi societăţii.

- la pct. 4 s-a propus la modul general şi succint fără a fi indicat în prealabil niciun bun avut în vedere dezmembrarea şi alipirea unor loturi de teren şi s-a aprobat dezmembrarea şi alipirea unui număr considerabil de imobile despre care acţionarii nu au fost informaţi în prealabil, bunurile fiind identificate pentru prima dată doar în conţinutul Hotărârii AGEA.

Nici rezoluţiile aprobate nu sunt în măsură să lămurească ce anume s-a aprobat în AGEA, astfel rezoluţia aprobată la pct. 7 din Hotărârea AGEA, este formulată astfel: aprobă cu unanimitate de voturi următoarele modalităţi de valorificare a rezultatelor inventarierii patrimoniului SC A SA P efectuată la data de 31.12.2018, fără a exista şi o enumerare a modalităţilor concrete de valorificare a rezultatelor inventarierii efectuată la data de 31.12.2018.

În consecinţă, această conduită a societăţii recurente, care este în mod evident contrară dispoziţiilor legale ale art. 117 alin.6 din Legea nr. 31/1990, art. 92 alin. 22 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă şi art. 188 alin.1 din Regulamentul ASF nr.5/2018, atrage nulitatea rezoluţiilor adoptate la pct. 1, 2, 3, 4, 5, 7 şi 8 din Hotărârea AGEA.

Conform art. 92 alin.14 din Legea nr.24/2017 "împuternicirile, înainte de prima lor utilizare, se depun la societate cu 48 de ore înainte de adunarea generală sau în termenul prevăzut de actul constitutiv al emitentului."

În speţă, societatea pârâtă a stabilit termenul limită pentru depunerea procurilor speciale 22 martie 2019, în condiţiile în care AGEA a fost convocată pentru data de 26/27 martie 2019, deşi termenul de 48 de ore anterior AGEA fiind în data de 24 martie 2019. Nerespectarea acestei prevederi legale, restrânge dreptul acţionarilor de a vota în cadrul adunării aşa cum este reglementat de art. 92 alin.14 Legea nr. 24/2017, aspect care atrage nulitatea hotărârii.

Potrivit art. 117 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 „Convocarea se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-Aa şi în unul dintre ziarele de larga răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate".

Analizând cele menţionate în cuprinsul hotărârii AGEA publicată pe site-ul BVB şi în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 1837/02.05.2019, convocatorul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, cartea a IV-a, nr. 833/22.02.2019 şi în ziarul B din data de 22.02.2019.

In conformitate cu obligaţia imperativă instituită de art. 117 alin.3 din Legea nr. 31/1990, convocatorul publicat „în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii", este un ziar naţional de nişă cu specific economic, care nu îndeplineşte caracterul de răspândire din localitate în care se află sediul societăţii.

Deoarece convocatorul nu a fost publicat într-un ziar local, rezultă că nu a fost îndeplinită obligaţia anterior arătată, obligaţie conținută de o normă legală care are un caracter imperativ, încălcarea ei sancţionându-se cu nulitatea absolută.

Scopul obligaţiei de publicare a convocatorului într-un ziar de largă răspândire în localitatea în care are sediul societatea este aceea de a informa în mod eficient acţionarii societăţii, care, de regulă, în viziunea legii, locuiesc în aceeaşi zonă în care are sediul societatea.

În cazul de faţă, societatea pârâtă are un număr de acţionari persoane fizice tip listă ce deţin 15,341% social, posibil foşti angajaţi ai societăţii ce locuiesc în aceeaşi zonă în care are sediul societatea.

Ori, prin publicarea convocatorului AGEA doar în Monitorul Oficial şi într-un ziar central, cu specific economic/piaţă de capital, fără publicarea acestuia şi într-un ziar de largă răspândire în în care are sediul societate, aceste persoane fizice, titulari de drept ai acţiunilor emise de pârâtă, au fost excluse de la informarea cu privire la convocarea unei adunării ordinare.

Nepublicarea convocatorului într-un ziar de largă răspândire în localitatea unde are sediul pârâta a avut drept consecinţa încălcarea dreptului fundamental la informare al acţionarilor societăţii şi are drept consecinţa nulitatea hotărârilor aprobate în cadrul adunării generale neregulat convocate.

Nu au fost respectate întocmai exigenţele legale privind convocarea AGEA, hotărârea nelegal convocată fiind lovită de nulitate absolută.

La pct. pct. 2 alin.2 Hotărârea AGEA s-a aprobat ca pe durata contractului de credit societatea nu va repartiza profitul obţinut sub formă de dividende, fard acordul prealabil al UB SA.

Conform art. 111 alin. 1 din Legea nr. 31/1990: adunarea generală ordinară se întruneşte cel puţin odată în cel de 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar, iar conform alin.2, în afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată: a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administraţie, respectiv de directorat şi de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după caz de auditorul financiar şi sa fixeze dividendul.

Conform prevederilor legale mai sus menţionate, distribuirea dividendelor se face doar anual prin hotărâre a adunării generale ordinare a acţionarilor, fiind nelegală adoptarea unor hotărâri care vizează o politică de distribuire a dividendelor multianuală.

Pe de altă parte, competenţa exclusivă cu privire la politica de dividende a unei societăţi pe acţiuni aparţine adunării generale ordinare a acţionarilor, competenţă ce nu poate fi nici delegată şi nici condiţionată de manifestarea de voinţă a unui terţ, aşa cum este banca UB SA a cărei acord prealabil ar fi necesar pentru repartizarea profitului sub formă de dividende.

Pârâta a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii,

Prin notele scrise depuse, reclamanta a solicitat respingerea excepţiei lipsei de interes în promovarea acţiunii, pentru următoarele considerente:

Acţiunea în constatarea nulităţii unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor aşa cum este reglementată de art.132 din Legea 31/1990 poate fi promovata de două categorii de persoane: acţionarii care au votat împotrivă sau nu au participat la adunare, sau terţii lezaţi în interesul lor.

În prima ipoteză, aşa cum se prevede în art.132 alin.2 din Legea 31/1990, proba interesului se face în cazul acţionarilor cu dovada calităţii de acţionar la data de referinţă, coroborată cu cea absenţei de la adunarea generală sau a votului negativ, iar teza care a justificat acest raţionament a fost aceea că acţiunea în anulare, in acest caz, are un caracter societar, cu alte cuvinte nu interesul acţionarului este protejat, ci cel al societăţii însăşi.

Acţiunea în nulitate a unei hotărârii a adunării generale a acţionarilor promovată de un acţionar al societăţii, aşa cum este reglementată de art. 132 din Legea 31/1990 are un caracter social care profită societăţii, ea însăşi interesată în a adopta hotărâri valide, iar dreptul de a atacă hotărârea adunării acţionarilor considerată nelegală sau nestatutară este un drept societar. În consecinţă acţionarul care promovează o astfel de acţiune în nulitate şi care întruneşte cerinţele prevăzute de art.132 alin.2 din Legea 31/1990 nu trebuie să justifice un interes determinat personal.

În jurisprudenţă, printr-o decizie a Curţii de Apel Timişoara, în mod corect s-a apreciat că:

"Acţiunea în anulare/nulitate are caracterul unei acţiuni societare, deoarece ea este exercitată exclusiv în folosul societăţii şi al acţionarilor, şi nu pentru valorificarea unui interes personal. Ca atare, interesul reclamantului de a ataca hotărârea adunării generale a acţionarilor deriva din chiar calitatea sa de acţionar la societatea a cărei hotărâre o atacă. Această particularitate a dovedirii interesului prin simpla proba a calităţii de acţionar care a absentat de la adunare sau a votat împotriva hotărârii atacate se întâlneşte şi în cazul unei acţiuni în nulitate absolută."

De asemenea într-o altă speţă s-a apreciat în mod temeinic că "interesul reclamantei în formularea cererii de chemare în judecată rezultă din faptul că reclamanta deţine calitatea de acţionară a pârâtei, calitate faţă de care reclamanta este interesată să se asigure respectarea legii la adoptarea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor societăţii pârâte" (Decizia civilă nr. 610/2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 528/2016).

Având în vedere că SIF B-C SA deţine calitatea de acţionar al societăţii pârâte cu un procent de 17,2036% din capitalul social, această calitate având-o de altfel şi la data de referinţă, cât şi la data promovării acţiuni ce face obiectul prezentului dosar şi că SIF B-C SA nu a participat la şedinţa adunării generale a acţionarilor în care s-a aprobat hotărârea a cărei nulitate se solicită, este evident că în speţă este întrunită cerinţa existenţei interesului în promovarea acţiunii şi în consecinţă se impune respingerea excepţiei lipsei de interes invocate de pârâtă.

Prin notele scrise, pârâta a solicitat să se constate că acţiunea a rămas fără obiect, ca urmare a faptului că hotărârea AGEA nr. 1/27.03.2019 a fost anulată prin Hotărârea AGEA nr. 2/26.09.2019.

Prin notele scrise depuse la data de 28.02.2020, reclamanta a arătat că faţă de notele scrise înregistrate de pârâtă la dosarul cauzei la termenul anterior prin care a depus la dosarul cauzei copie a hotărârii AGEA nr. 2/26.09.2019 prin care s-a aprobat revocarea/anularea Hotărârii AGEA nr. 1/ 27.03.2019, poziţia sa este că, o dată intrată în circuitul civil, o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, este irevocabilă.

Natura juridică a hotărârilor AGA a fost, pentru doctrină, un subiect controversat, fiind avansate mai multe opinii şi teorii. Astfel, hotărârea adunării generale a acţionarilor a fost considerată ca fiind:

a. Act juridic unilateral: - "Oricare hotărâre AGA este un act juridic unilateral al societăţii comerciale, privită ca persoană juridică, distinctă de personalitatea celor care o compun" (...) Voinţele individuale şl concordante, contopindu-se într-o voinţă comună majoritară, devin voinţa juridică a societăţii înseşi, motiv pentru care în temeiul principiului relativităţii efectelor actelor juridice, hotărârile AGA luate în limitele legii şl/sau ale actului constitutiv sunt obligatorii pentru societate, ca emitentă a unui asemenea act juridic, cât şi celorlalţi acţionari (...)"'

b. Act juridic contractual, convenţie: - „Votul este o manifestare unilaterală de voinţă care, unit cu celelalte voturi, se constituie într-un act juridic de natură specială complexă, respectiv hotărârea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor. Este vorba de o pluralitate de acte juridice unilaterale care capătă natura unui contract. De altfel, consimţământul care stă la baza unui contract reprezintă o reuniune de manifestări unilaterale de voinţă, concordante" (....) „Hotărârea AGA este un contract între acţionari/asociaţi şi nu un act juridic al societăţii (persoana juridică)"

c. Act juridic complex (unilateral) - presupune că există mai multe manifestări de voinţă convergente sau conjugate care, având acelaşi scop, reprezintă o parte unică şi o pluralitate de participanţi. Actul juridic complex poate fi de asemenea unilateral sau bilateral. Acte colective bilaterale sunt contractele colective de muncă, de exemplu, iar acte colective, complexe unilaterale pot fi hotărârile adunării generale ale unei persoane juridice.

 Opinia care se impune tot mai mult este aceea că hotărârile AGA sunt acte unilaterale complexe.

In acelaşi sens, un autor de autoritate a statuat într-o lucrare recentă că „numărul emitenţilor nu are relevanţă întotdeauna în calificarea unui act ca unilateral. Faptul că un act ia naştere ca urmare a manifestării de voinţă a mai multor subiecţi de drept nu îl face să îşi piardă calitatea de act juridic unilateral. Determinantă pentru calificarea juridică este unicitatea voinţei care este dată adesea de unicitatea rezultatului urmărit de emitenţii care acţionează în virtutea unei voinţe juridice comune, fără a se situa pe poziţii de obligaţii reciproce".

În concluzie, trebuie admis că hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor au natura juridică a unor acte juridice unilaterale complexe.

Noul cod civil defineşte actul unilateral la art. 1324 astfel: „Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său". În cazul hotărârilor AGA, manifestarea de voinţă aparţine societăţii şi este exprimată prin organul societar reprezentat de adunarea generală.

Potrivit art. 1325 Cod Civil „dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile referitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale".

Relevanţă în speţă o au dispoziţiile art. 1270 Cod civil potrivit cărora „contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante." Acest articol consacră de fapt principul forţei obligatorii a actelor juridice care sunt obligatorii, nu facultative, în privinţa obligaţiilor la care dau naştere. Forţa obligatorie a actului juridic se impune şi în cazul obligaţiilor asumate printr-un angajament unilateral.

Legea nr. 31/1990 consacră în mod expres principiul forţei obligatorii a hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor prevăzând expres la art. 132 că „hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra".

De aici decurge, ca principiu, irevocabilitatea actului juridic unilateral, în special dacă prin aceasta s-ar aduce atingere drepturilor terţilor. Acţionarii trebuie consideraţi terţi deoarece autorul actului este societatea, a cărei voinţă este exprimată în hotărârea AGA, mai ales în contextul în care nu si-a dat acordul la revocarea unei hotărâri AGA anterioare.

Fundamentul irevocabilităţii este acelaşi şi în cazul actelor unilaterale ca şi în cazul contractelor: respectarea drepturilor altora şi al situaţiilor juridice, impus de necesitatea vieţii sociale şi de securitatea circuitului civil.

De regulă, în cazul tuturor actelor unilaterale supuse comunicării, ele nu mai pot fi revocate din momentul comunicării lor. Principiul forţei obligatorii a actului juridic unilateral, a cărui esenţă constă tocmai în nerevocarea sa potestativă, este suspendat până la un anumit moment - cel al comunicării sale. Dimpotrivă, actele unilaterale nesupuse comunicării sunt esențialmente revocabile (testamentul de exemplu).

În speţa, hotărârea AGEA nr. 1 din data de 27.03.2019 a devenit irevocabilă din momentul publicării sale, ea nemaiputând fi revocată printr-o hotărâre ulterioară, deoarece a intrat în circuitul civil prin aducerea sa la cunoştinţa acţionarilor şi a publicului.

Verificând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâtă, tribunalul a reținut că SIF BC SA are calitate de acționar al societății pârâte (deține 17,203% din capitalul social), acțiunea în anularea hotărârii adunării creditorilor are un caracter societar, este exercitată în interesul societății și al acționarilor și prin urmare, chiar dacă reclamanta nu a participat la adunarea generală a acționarilor aceasta are interes în promovarea acțiunii în anularea hotărârii adoptate. Pentru acest considerent, tribunalul a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Pe fond, s-a invocat încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1990 și ale art. 92 alin. 22 din Legea nr. 24/2017, care reglementează dreptul de informare al acționarilor.

S-a arătat că în ordinea de zi nu au fost menționate toate problemele ce au constituit obiectul dezbaterilor adunării și nu au fost explicate în așa fel încât acționarii să fie informați efectiv.

Hotărârea atacată ar cuprinde rezoluții care nu au fost menționate în convocator (pct. 2 alin. 1 lit. b, pct. 2 alin. 1 lit. c, pct. 3, pct. 4 și pct. 8 referitoare la încheierea poliței de asigurare a imobilului, constituirea unei garanții relae asupra conturilor și subconturilor societății, la nerepartizarea profitului fără acordul băncii, la împuternicirea dată numitului IM pentru încheierea, executarea contractului de credit, la actualizarea datelor ORC și aprobarea raportului de evaluare imobiliară efectuat de NV SRL).

Pârâta a mai arătat că s-a propus prelungirea liniei de credit cu 375.000 lei și s-a aprobat prelungirea liniei de credit inițial cu 387.000 lei și apoi cu 150.000 lei.

Instanța a reținut că se invocă în principiu aspecte care țin de lipsa unor informații complete care să justifice punctele supuse dezbaterii pe ordinea de zi. Pârâta a îndeplinit obligația de publicare a convocatorului cu ordinea de zi în Monitorul Oficial și într-un ziar central cu aspect strict economic pe piața de capital.

Dispozițiile care reglementează obligațiile societății de a asigura informarea acționarilor sunt norme imperative. Obligația revine societății emitente (legiuitorul instituind un drept al acționarilor de a avea acces la informații), ceea ce înseamnă că acționarii au interesul de a obține de la societate acele informații care le permit să voteze în cunoștință de cauză. Reclamanta nu a făcut dovada că a solicitat pârâtei documente, explicații cu privire la punctele de pe ordinea de zi și nici dovada unui refuz al pârâtei în acest sens.

Reclamanta a invocat introducerea pe ordinea de zi a unor chestiuni care nu au fost menționate în convocator, legate de încheierea unei polițe de asigurare a imobilului, de constituirea unei garanții reale asupra conturilor societății, de condițiile de creditare, însă aceste chestiuni sunt subsidiare prelungirii liniei de credit și așa cum s-a arătat, reclamanta putea solicita explicații și documente în acest sens.

Prelungirea liniei de credit prespune obligatoriu garantara executării obligației de către societate, cu constituirea unor garanții asupra bunurilor acesteia.

Și cu privire la valorificarea rezultatelor inventarierii efectuate la 31.12.2018, reclamanta putea solicita lămuriri / explicații.

Reclamanta a invocat și încălcarea dispozițiilor art. 92 alin. 14 din Legea nr. 24/2017.

Acest text reglementează depunerea împuternicirilor de societate cu 48 de ore înainte de adunara generală sau în termenul prevăzut în actul constitutiv.

Reclamanta nu a arătat în concret în ce constă încălcarea acestei dispoziții pentru a se constata nulitatea hotărârii. A arătat că pârâta a fixat dată limită pentru depunerea acestira 22.03.2019, în condițiile în care ședința a avut loc la 27.03.2019. Nu a arătat și nu a dovedit dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut alt termen pentru depunerea împuternicirii, caz în care nu se aplică termenul de 48 de ore.

Pârâta a depus note scrise prin care a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect, întrucât prin hotărârea nr. 2/26.09.2019 a fost revocată hotărârea atacată.

În concordanță cu susținerile reclamantei din notele depuse la 28.02.2020, tribunalul a reținut că hotărârea AGEA 1/27.03.2019 nu poate fi revocată pentru că a fost publicată în Monitorul Oficial (s-au efectuat formalitățile de opozabilitate) și a fost pusă în executare.

Hotărârea adunării generale este un act juridic complex irevocabil.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea în constatarea nulității hotărârii AGEA 1/27.03.2019, respectiv acțiunea în anularea acesteia.

Domenii speta

Spete similare