Nerespectarea dreptului la apărare prin nepunerea în discuţie a unei probe solicitată prin cererea de apel.

Prin cererea de apel s-a solicitat proba cu expertiză tehnică de specialitate pentru evaluarea investiţiilor efectuate pe terenul părţii adverse, iar în considerente instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra ei, înlăturând-o motivat doar din considerente. Curtea a apreciat că se impunea admiterea probei pentru aflarea adevărului şi pentru respectarea dreptului la apărare.

Decizia civilă nr. 618/R din 16.12.2019 a Curţii de Apel Galaţi

In considerentele deciziei civile nr. 1514/2016 a Tribunalului Galaţi, în referire la  motivul de apel ce priveşte soluṭionarea cererii reconvenṭionale formulate de pârâtă,  Tribunalul a reṭinut că, la data de 02.03.2016, pârâta a formulat cererea reconvenṭională, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata despăgubirilor pentru investiṭiile realizate pe terenul arendat, a căror valoarea a estimat-o la suma de 200.000 lei, precum şi instituirea unui drept de retenṭie asupra terenului arendat, până la achitarea integrală a despăgubirilor de către reclamantă.

Pârâta a enumerat investiṭiile pretinse (împrejmuirea livezii cu un gard în lungime de cca 10 km, forarea a două puţuri, efectuarea a două fose septice, reţea de apă subterană pe o lungime de cca 8 km, instalatie de irigare prin picurare pentru suprafaţa de 60 de ha pruni şi pentru pepinieră, reṭea electrică internă pe o lungime de 6 km, capacităṭi de cazare cu o suprafata de 360 mp, defrişarea unei suprafeṭe de 74 ha, în vederea replantării) fără, însă, a depune vreun înscris în dovedirea pretenṭiilor, aşa cum prevăd disp.art. 209 alin.(3) rap. la art.194 lit.e) din C.proc.civ.

Este adevărat că la fond a solicitat administrarea probei cu „înscrisuri, expertiza, martori şi interogatoriul reclamantei”, însă pârâta nu a indicat teza probatorie avută în vedere pentru proba cu martori şi nici nu a ataşat interogatoriul, pentru a fi comunicat reclamantei, aşa cum prevăd disp.art. 194 lit.e) din C.proc.civ., având în vedere că reclamanta ar fi urmat să răspundă în scris, conform disp.art.355 alin.(1) C.proc.civ.

Tribunalul a observat că pârâta a solicitat judecata cauzei în lipsă la fond, fără a fi reprezentată la niciunul dintre termenele de judecată acordate în cauză, la niciunul dintre cele două cicluri procesuale.

In aceste condiṭii, instanṭa de fond, la termenul de judecată din data de 18.10.2017, a respins în mod întemeiat proba cu martori şi interogatoriul reclamantei, încuviinṭând însă, proba cu expertiza tehnică specializarea construcṭii. Dând dovadă de rol activ, în temeiul art.22 alin.(2) teza a II-a instanṭa de fond a stabilit ca obiective ale expertizei tehnice să se stabilească dacă pe terenul, ce face obiectul contractului de arendă, există ridicate construcţii, anume acele investiṭii invocate de pârâtă prin cererea reconvenţională şi dacă aceste construcṭii sunt ridicate conform Legii nr.50/1991 şi planului urbanistic.

Prin adresa din data de 22.02.2018, expertul tehnic a precizat că nu poate răspunde la toate obiectivele deoarece unele exced competenţei sale.

La termenul din data de 28.03.2018, prima instanṭă a pus în vedere expertului desemnat să efectueze expertiza dispusă în limita competenṭei sale şi să precizeze dacă există investiṭii pe teren, fără a le evalua.

Pentru realizarea expertizei, expertul tehnic a pus în vedere pârâtei să îi comunice documentele necesare, respectiv certificat de urbanism, plan de amplasament, proiecte de execuṭie, memorii tehnice, contracte de execuṭie, devize lucrări, situaṭii lucrări, procese-verbale de recepṭie la terminarea lucrărilor etc .

Pârâta nu a comunicat niciun înscris dintre cele solicitate de expert, nedepunându-le nici la dosarul cauzei.

In lipsa oricăror înscrisuri doveditoare, expertul tehnic a fost în imposibilitate de a stabili adâncimea şi debitul celor două puṭuri, data edificării acestora, data edificării celor două fose septice sau data edificării capacităṭii de cazare. Nici pentru celelalte obiective (împrejmuire livadă, reṭea subterană de apă, reṭea electrică), expertul nu a stabilit dacă au fost edificate de pârâtă la o anumită dată, parametrii tehnici ai acestora sau respectarea prevederilor Legii nr.50/1991.

La acest raport de expertiză, pârâta nu a formulat obiecţiuni.

Faṭă de această situaṭie de fapt, în mod întemeiat a reṭinut prima instanṭă că pretinsele investiţii nu au fost realizate pe baza de documentaţii legale, planuri de amplasament, proiecte de execuţie, memorii tehnice, contracte de execuţie, situaţii de lucrări, procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.

In plus, Tribunalul a observat că apelanta nu a depus nici în apel vreun înscris prin care să facă dovada edificării şi legalităṭii respectivelor lucrări.

Mai mult, Tribunalul a observat că cererea de apel nu cuprinde niciun înscris doveditor în anexă, nici probele invocate în susṭinerea apelului, aşa cum prevăd disp.art.470 alin.(1) lit.d) din C.proc.civ.

Este adevărat că, pentru termenul din 11.04.2019, apelanta a formulat precizări prin care a menṭionat că se impune „efectuarea unor expertize de specialitate”, însă propunerea probelor în apel va fi făcută de apelant prin cererea de apel, sub sancṭiunea decăderii.

Mai mult, Tribunalul a observat că, în apel, pot fi propuse numai acele probe ce nu puteau fi propuse la judecata în prima instanṭă, precum şi probele invocate în faţa primei instanṭe şi  respinse de aceasta.

Drept urmare, faţă de prevederile art. 178 alin. (3)  lit.b) C. proc. civ., Tribunalul a reṭinut că neinvocarea nulităţii raportului de expertiză la prima zi de înfăţişare după depunerea lucrării şi înainte de a se fi pus concluzii în fond atrage sancţiunea decăderii.

Or, la termenul din 23.05.2018, când se puteau face obiecţiuni la raportul de expertiză, apelanta-pârâtă nu a înţeles să critice în vreun mod concluziile raportului.

Prin intermediul căilor de atac declarate împotriva sentinţei, nu se poate cere refacerea unei expertize efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, atât timp cât la prima judecată părţile nu au formulat obiecţiuni.

Este adevărat că, fiind în cadrul unei acṭiuni în pretenṭii, se impunea a fi stabilită  valoarea lucrărilor pretins a fi efectuate de apelanta-pârâtă, însă apelanta-pârâtă trebuia mai întâi să facă dovada faptului că ar fi efectuat anumite investiṭii pe terenul arendat de la intimata-reclamantă, în aplicarea principiului că acela care face o afirmaţie în judecată este ţinut să o dovedească (actori incumbit probatio), consacrat de art. 249 C.proc.civ, condiṭie neîndeplinită în cauză.

Cum la judecata apelului nu se readministrează întreg probatoriu, ci se verifică doar judecata din primă instanţă în limitele învestirii, drepturile procesuale trebuind exercitate cu bună credinţă de către părţi, tribunalul a constatat că apelul este nefondat şi prin prisma acestui motiv.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs …

A susţinut, în esenţă, că în mod nelegal nu s-a admis cererea de efectuare a unei expertize evaluatorii, singura modalitate în care poate fi stabilită valoarea investiţiilor efectuate şi astfel soluţionată cererea reconvenţională.

În drept a invocat dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr. 618/R/2019 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul declarat de pârâta-reclamantă împotriva deciziei civile nr. 509/24.04.2019 pronunţată de Tribunalul Galaţi, s-a casat în tot decizia civilă recurată, şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, din considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin cererea de apel apelanta-recurentă a criticat faptul că nu s-a administrat proba cu expertiza solicitată în dovedirea cererii reconvenţionale şi a solicitat admiterea apelului şi administrarea probei de către instanţa de apel.

Şi prin precizările depuse la dosarul cauzei, invocând dispoziţiile art. 10.5 din contractul de arendă, apelanta a susţinut că pentru stabilirea obligaţiei arendatorului de a achita contravaloarea investiţiilor neautorizate la justa valoare, se impunea efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească valoarea acestei investiţii.

Cu toate că această probă a fost solicitată în condiţiile legii şi prin motivele de apel şi prin precizările ulterioare şi constituia singura modalitate de probare a investiţiilor efectuate de arendaş, în condiţiile art. 10.5 din contract, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra ei, înlăturând-o motivat doar din considerente, deşi Curtea apreciază că admiterea probei se impunea pentru aflarea adevărului în condiţiile în care arendatorul nu neagă existenţa lor şi nu a solicitat pe calea acţiunii aducerea terenului în starea iniţială iar acestea au fost identificate de expertul …

Din aceste considerente, Curtea consideră utile probele pentru aflarea adevărului şi respectarea dreptului la apărare, pentru lămurirea situaţiei de fapt şi identificarea investiţiilor menţionate în cererea reconvenţională şi evaluarea acestora, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele au fost identificate de expertul … în expertiza efectuată la dosar fond, dar expertul şi-a declinat competenţa în privinţa obiectivului 4 privind identificarea topografică şi evaluarea lor.

Din aceste considerente, apreciind că sunt incidente dispoziţiile art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă urmează să admită recursul, că caseze în tot decizia civilă nr. 509/2019 a Tribunalului Galaţi şi să trimită cauza spre rejudecarea apelului pentru deplina lămurire a situaţiei de fapt şi corecta soluţionare a cererii reconvenţionale.

Domenii speta

Spete similare