Anulare Ordin emis de Prefect. Analizarea acţiunii în lipsa documentaţiei care a stat la baza emiterii actului contestat

Decizie 595 din 25.05.2020


În lipsa probelor necesare soluţionării pricinii nu se pot analiza dispoziţiile legale, aplicabilitatea lor la speţa dedusă judecăţii. Chiar dacă dispoziţia art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 nu este imperativă, instanţa „putând” să solicite întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actului administrativ, nu se poate face o analiză a actului administrativ contestat în lipsa acestei documentaţii.

Dosar nr. 2897/104/2019

Decizia nr. 595/25.05.2020

Prin sentinţa numărul 1 din data de 13.01.2020, pronunţată de Tribunalul Olt - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 2897/104/2019, s-a respins  ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului - Judeţul Olt.

Împotriva sentinţei numărul 1 din data de 13.01.2020, pronunţată de Tribunalul Olt - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 2897/104/2019 a formulat recurs reclamantul X, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate si, rejudecând procesul în fond, să se admită cererea de chemare in judecata in sensul anularii Ordinului Prefectului nr. 309/10.12.2019.

În motivarea recursului, reclamantul  a susţinut, în esenţă, că procedând la respingerea ca neîntemeiată a contestației sale, au fost încălcate dispozițiile art. 204 pct. 19 unde este prevăzut ca in situația in care se constata legalitatea actului prevăzut la alin. 2 lit. j data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Contestația împotriva hotărârilor Partidului National Liberal de excludere a sa din partid  este înregistrată pe rolul Tribunalului Olt constituind obiectul dosarului numărul 2883/104/2019.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.

La data de 22.05.2020 intimata pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă recursul formulat de recurentul reclamant ca nefondat şi, pe cale de consecinţă, să se menţină Ordinul Prefectului nr. 309/10.12.2019 ca fiind legal şi temeinic.

Intimata pârâtă a menţionat că nu a făcut altceva decât să constate incidenţa prevederilor art. 204 alin. 2 lit. j, alin. 5 şi ale art. 602 din Codul administrativ aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019, dând eficienţă unor dispoziţii legale cu caracter imperativ.

În temeiul art. 411 alin. 2 Cod de Procedură Civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru considerentele ce succed:

Recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 488 din Noul Cod de procedură civilă care prevede expres şi limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

În raport de criticile formulate de recurent, în cauză se impune analizarea cu prioritate a sentinţei din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 N.C.proc.civ., conform cu care: „Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;”

Curtea reţine că recurentul reclamant a formulat contestaţie împotriva Ordinului nr. 309/10.12.2019, emis de Instituţia Prefectului judeţului Olt, solicitând anularea şi suspendarea Ordinului, cu motivarea că deciziile PNL de excludere a sa din partid au fost atacate la Tribunalul Olt, constituind obiectul dosarului cu nr. 2883/104/2019.

Instanţa de fond a respins acţiunea în anulare, reţinând, în esenţă, că Ordinul Prefectului Judeţului Olt nr. 309/10.12.2019 este temeinic şi legal, iar pentru cererea de suspendare a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Curtea constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant a fost analizată de instanţa de fond fără ca la dosar să se regăsească documentaţia care a stat la baza emiterii actului contestat şi fără ca instanţa să verifice apărările formulate de reclamant.

Potrivit art. 204 alin. 2 lit. j din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, „(2) Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judeţean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...); j) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;”

 Potrivit art. 204 alin. 5 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „(5) Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (2) lit. j) este data comunicării către prefect, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi către consilierul local, a hotărârii forului competent să decidă asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, în situaţia în care legalitatea acesteia nu a fost contestată.”

Însă, potrivit art. 204 alin. 19 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „(19) În situaţia în care este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (4) sau a hotărârii prevăzute la alin. (5), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.”

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susţinut că excluderea din partid a fost contestată în instanţă şi că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la legalitatea excluderii, or, aspectele invocate de reclamant nu au fost analizate de instanţa de fond.

În lipsa probelor necesare soluţionării pricinii, nu se puteau analiza dispoziţiile legale, aplicabilitatea lor la speţa dedusă judecăţii.

Chiar dacă dispoziţia art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 nu este imperativă, instanţa „putând” să solicite întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actului administrativ, Curtea apreciază că nu se putea face o analiză a actului administrativ contestat în lipsa acestei documentaţii.

Aspectele invocate de recurentul reclamant prin cererea de recurs presupun verificări de fapt  incompatibile cu calea de atac a recursului, starea de fapt nefiind lămurită pentru a putea fi verificată sentinţa prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile speţei.

În aceste condiţii, se impune verificarea tuturor înscrisurile invocate, sucesiunea logică a situaţiilor juridice, prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile pricinii și expunerea în considerentele hotărârii a motivelor pentru care au fost înlăturate apărările formulate, atât pentru a respecta drepturile procesuale ale părților, dar și pentru a asigura instanței de recurs posibilitatea efectuării unui control judiciar deplin.

În raport de cele reţinute, nu se impune analizarea celorlalte critici care se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ.

Pentru aceste motive, soluţia care se impune este trimiterea cauzei spre rejudecare, astfel că, în temeiul art. 498 alin. 2 raportat la art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ., Curtea va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În rejudecare, instanţa de fond va analiza motivat, în fapt şi în drept, toate susţinerile părţilor, în raport cu probele ce se vor administra şi cu dispoziţiile legale aplicabile pricinii. (decizia nr. 595 de la 25 mai 2020 - Curtea de Apel Craiova, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, rezumat judecător Liliana Mădălina Dună)