Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant. Deosebire faţă de excepţia lipsei calităţii de reprezentant

Decizie 585 din 25.05.2020


Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii şi împiedicarea soluţionării fondului cererii). Întrucât excepţia începe prin a avea efect dilatoriu, aceasta poate fi acoperită, dacă dovada calităţii de reprezentant se realizează în termenul acordat de instanță.

Condiţia de fond a reprezentării o constituie puterea de a reprezenta pe altul, sens în care reprezentantul are obligaţia să justifice dobândirea acesteia.

Spre deosebire de lipsa dovezii calității de reprezentant, care este o excepție de procedură, absolută, inițial dilatorie, dar care poate avea efect dirimant, lipsa calității de reprezentant este o excepție de fond, absolută și, în principiu, peremptorie. Astfel, excepția lipsei calității de reprezentant nu vizează existența dovezii calității de reprezentant la dosarul cauzei, ci chiar puterea de reprezentare a celui care a formulat cererea în numele părții.

Dosar nr. 1236/104/2019

Decizia nr. 585/25.05.2020

Prin sentința nr. 547/2019, din data de 19.11.2019, pronunțată de Tribunalul Olt, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 1236/104/2019, a fost admisă excepția privind lipsa dovezii calității de reprezentant a domnului avocat X pentru pârâți.

A fost admisă cererea formulată de reclamantul Sindicatul din Administraţia Publică Olt Consilium pentru membru sindicat Y, în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Local al Comunei G. UAT Comuna G., Primarul Comunei G. şi s-a dispus anularea în parte a HCL nr. 7 emisă de pârâtul Consiliul Local G.la data de 22.04.2019, în ceea ce privește poziția 3 - referent, studii medii, grad profesional principal, din Anexa nr. 2 la HCL contestată - pct. B "Funcții publice de execuție"; A fost obligat pârâtul Consiliul Local G. să stabilească salariul de bază pentru funcția publică de referent, studii medii, grad profesional principal pornind de la gradația 0: salariu de bază 3786 lei / coeficient ierarhizare 1.82; A fost anulată Dispoziția nr. 66 din data de 06.05.2019 emisă de pârâtul Primarul com. G. privind salarizarea reclamantei; A fost obligat pârâtul Primarul com. G. să stabilească salariul lunar al reclamantei, potrivit capătului de cerere nr. 2, la care să adauge gradația corespunzătoare vechimii; Au fost obligaţi pârâții să plătească reclamantei despăgubiri egale cu diferențele dintre drepturile salariale astfel stabilite şi cele acordate efectiv începând cu data de 01.01.2019, până la data plății efective, actualizate, plus dobânda legală penalizatoare.

Împotriva sentinței nr. 547/2019, din data de 19.11.2019, pronunțată de Tribunalul Olt, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 1236/104/2019, au formulat recurs pârâții Consiliul Local al Comunei G., U.A.T. Comuna G. şi Primarul Comunei G., considerând că hotărârea este complet nelegală și absolut netemeinică.

În ceea ce privește admiterea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorului recurenţilor, avocat X, aceasta este nelegală pentru următoarele motive: -dovada calității de reprezentant există depusă la dosar (împuternicire avocațială) și ea este emisă cu stricta respectare a legii; -instanța nu s-a pronunțat, practic, asupra excepției lipsei dovezii calității de reprezentant, ci asupra validității contractului de asistență juridică.

În subsidiar, chiar și în situația în care instanța a considerat că o astfel de aprobare era necesară, recurenții pârâți au depus procesul-verbal al ședinței de consiliu local din 22.04.2019, prin care se aprobă și se confirmă încheierea contractului de asistență juridică, aprobare care, în virtutea principiului „retihabitio mandato aequiparatu”', are efect retroactiv. Aprobarea încheierii contractului de asistență juridică este votată în Consiliul Local, cu majoritatea cerută de lege și ea are natura juridică a unei hotărâri, în sensul dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea 215/2001, a administrației publice locale, republicată.

Numai pentru aceste motive, hotărârea de fond a instanței este lovită de nulitate absolută și se impune casarea ei, cu trimitere spre rejudecare, pentru a-şi putea exercita apărările și a beneficia de dublul grad de jurisdicție. În ceea ce privește soluția pe fondul cauzei, aceasta este nelegală și netemeinică

În drept,  cererea de recurs este întemeiată  pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5, 6, și 8, precum și pe normele legale menționate în cuprinsul acesteia.

Sindicatul din Administrația Publică Olt Consilium pentru intimata reclamantă membru sindicat Y a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică şi legală.

Recursul este fondat şi urmează a fi admis în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate aşa cum rezultă din art. 488 din Noul Cod de procedură civilă care prevede expres şi limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

Curtea arată că prima critică din cererea de recurs, referitoare la greşita soluţionare a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant, deduce în faţa instanţei de control judiciar încălcarea unei norme de procedură, astfel încât, în raport de argumentele formulate, se impune analizarea criticii din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ.

Potrivit Noului Cod de procedură civilă, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ., conform cu care: „Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii”.

Curtea constată că soluţia dată excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant, prin prisma demersului instanţei, este eronată.

Astfel, în faţa instanţei de fond, în şedinţa publică de la 24.09.2019, apărătorul pârâtelor a depus la dosar împuternicirea avocaţială.

La următorul termen de judecată, în şedinţa publică de la 05.11.2019, a fost pusă în discuţie cererea de amânare formulată de apărătorul pârâtelor şi a fost invocată de către apărătorul reclamantei excepţia privind lipsa dovezii calităţii de reprezentant a avocatului pârâtelor, cu motivarea că la dosar nu este ataşată o hotărâre a consiliului local pentru aprobarea contractului de asistenţă juridică.

Instanţa a respins cererea de amânare ca nedovedită, a unit excepţia privind lipsa dovezii calităţii de reprezentant cu fondul cauzei, a acordat cuvântul pe acţiune şi a amânat pronunţarea pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

Prin sentinţa recurată, s-a admis excepţia privind lipsa dovezii calităţii de reprezentant, cu motivarea că „verificând actele dosarului se constată că nu există o hotărâre a consiliului local în sensul invocat pentru susţinerea excepţiei, hotărâre necesară în conformitate cu O.U.G. 26/2012.”

Curtea menţionează că excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii şi împiedicarea soluţionării fondului cererii).

Întrucât excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură absolută şi peremptorie, dar care începe prin a avea efect dilatoriu, aceasta poate fi acoperită, dacă dovada calităţii de reprezentant se realizează în termenul acordat de instanță.

Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 82 N.C.proc.civ..

Într-adevăr, prin art. I din O.U.G. nr. 26/2012 legiuitorul a reglementat în mod expres prevederi speciale și obligatorii în ceea ce privește cerințele ce trebuie îndeplinite pentru ca o autoritate publică sau o instituție publică a administrației publice locale să poată achiziționa servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare.

O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în art. 109 prevede că „atribuţia de reprezentare în justiţie poate fi exercitată în numele primarului (...) de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condiţiile legii.”

Condiţia de fond a reprezentării o constituie puterea de a reprezenta pe altul, sens în care reprezentantul are obligaţia să justifice dobândirea acesteia.

Spre deosebire de lipsa dovezii calității de reprezentant, care este o excepție de procedură, absolută, inițial dilatorie, dar care poate avea efect dirimant, lipsa calității de reprezentant este o excepție de fond, absolută și, în principiu, peremptorie.

Astfel, excepția lipsei calității de reprezentant nu vizează existența dovezii calității de reprezentant la dosarul cauzei, ci chiar puterea de reprezentare a celui care a formulat cererea în numele părții.

Puterea de reprezentare este o condiție de fond în exercitarea acțiunii civile, constând în aptitudinea celui ce reprezintă partea de a exercita drepturile și obligațiile procesuale ale acesteia.

Spre deosebire de lipsa dovezii calității de reprezentant, care poate fi acoperită prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisului din care rezultă puterea de reprezentare, în majoritatea cazurilor lipsa calității de reprezentant nu poate fi acoperită, motiv pentru care acordarea unui termen în acest scop ar fi inutilă. De aceea, excepția calității de reprezentant are, în principiu, caracter peremptoriu.

Deşi instanţa de fond a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, aşa cum rezultă din motivarea soluţiei dată excepţiei, a analizat lipsa calităţii de reprezentant a avocatului pârâtelor.

Instanţa de fond nu putea soluţiona excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în lipsa solicitării de dovezi de la autorităţile pârâte, pentru respectarea dreptului la apărare, astfel că soluţia dată excepţiei, prin prisma demersului instanţei, este eronată.

În cauză, au fost încălcate principiul dreptului la apărare, prevăzut la art. 13 N.C.proc.civ. şi principiul contradictorialităţii, prevăzut la art. 14 N.C.proc.civ., potrivit cărora părţile au dreptul de a fi reprezentate în tot cursul procesului şi de a li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului.

Contradictorialitatea, reglementată de art. 14 din N.C.proc.civ., domină întreaga activitate de soluţionare a litigiului şi impune ca nicio măsură să nu fie ordonată de instanţă înainte ca aceasta să fie pusă în discuţia părţilor, cărora trebuie să le fie acordată posibilitatea de a-şi susţine şi argumenta cererile, de a invoca probe, de a combate dovezile solicitate de adversar, de a ridica şi combate excepţiile de procedură.

Potrivit art. 176 pct. 2 N.C.proc.civ., nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la reprezentarea procesuală.

 Ca urmare, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ..

În raport de acest motiv, care face de prisos analiza celorlalte critici formulate, sentinţa este nelegală, astfel că recursul va fi admis, va fi casată sentinţa în temeiul art. 498 alin. 2 şi art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ. şi trimisă cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

În rejudecare, instanţa de fond va analiza motivat, în fapt şi în drept, toate susţinerile părţilor, în raport cu probele ce se vor administra şi cu dispoziţiile legale aplicabile pricinii. (decizia nr. 585 de la 25 mai 2020 - Curtea de Apel Craiova, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, rezumat judecător Liliana Mădălina Dună)