Redeschiderea procesului penal

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA LIPOVAOperator

DOSAR NR. …

SENTINŢA PENALĂ NR. 35

Şedinţa  publică din 25 martie 2020

Preşedinte: ....

 Grefier: ...

S-a luat în examinare cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul  condamnat ....

(…)

INSTANŢA

Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria Lipova la data de ..., petentul ... a formulat cerere de redeschidere a procesului penal, motivând că a fost condamnat definitiv prin Sentinţa penala nr. … pronunţată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. ... în baza art. 336 Cod Penal la o pedeapsa de un an închisoare. În baza art. 88 Cod Penal s-a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei de un an şi patru luni închisoare stabilită prin Sentinţa penala nr. ... pronunţată de Judecătoria Buzău în Dosarul penal nr. ..., în baza art. 88 al.3 s-a dispus contopirea celor 2 pedepse având de executat în final o pedeapsa de un an şi opt luni închisoare în regim privativ de libertate.

Petentul a solicitat admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal întrucât îndeplineşte cumulativ cerinţele de art. 466 Cod Procedura Penală, întrucât pe de o parte nu a avut cunoştinţă în niciun mod oficial despre existenţa acestui proces penal declanşat împotriva sa şi nici nu a avut un apărător ales ori un mandatar care să îl reprezinte în cauza penală mai sus amintită.

A mai precizat că, nu a cerut vreodată judecata în lipsă şi nici nu a declarat apel împotriva Sentinţei penale nr. ... a Judecătoriei .... Petentul a arătat că a aflat de existenţa mandatului de executare al pedepsei care s-a emis în baza sentinţei penale invocate la data de ... în momentul în care întorcându-se de pe teritoriul Marii Britanii unde locuieşte efectiv împreuna cu familia sa, a fost oprit de către poliţişti din cadrul IGFPR şi anunţat ca are de executat o pedeapsă privativă de libertate şi trebuie sa fie încarcerat.

La dosar au mai fost depuse înscrisuri de către petent prin avocatul său ales.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin rechizitoriul emis la data de ... în dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, petentul condamnat a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal.

În fapt, s-a reţinut prin rechizitoiu că, la data de ...., în localitatea …, petentul a fost surprins în trafic (cu ocazia depăşirii vitezei legale) la volanul autoturismului marca Ford Focus, ocazie cu care a fost oprit şi s-a constat că acesta nu deţine permis de conducere valabil pe teritoriul României.

La aceeaşi dată, petentul a dat o declaraţie de martor (....) prin care a arătat că domiciliul său este în ..... şi că aceasta este adresa unde doreşte să-i fie comunicate actele de procedură efectuate în cauză.

La data de ..., petentul a dat declaraţie în calitate de suspect în acelaşi dosar (....), în faţa organelor de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului Lipova, prin care a specificat – la fel ca în declaraţia dată în calitate de martor – că domiciliul său este în ... şi că aceasta este adresa unde doreşte să-i fie comunicate actele de procedură efectuate în cauză.

Instanţa constată că nicăieri în cuprinsul celor două declaraţii antemenţionate nu este consemnată o altă adresă de comunicare a actelor de procedură din cauză decât cea din ...., deşi petentul putea să-şi aleagă o astfel de adresă, inclusiv din străinătate.

Totodată, la data de ..., petentului i-a fost adusă la cunoştinţă, printre alte drepturi şi obligaţii, şi aceea prevăzută de art. 108 alin. 2 lit. b Cod procedură penală, anume „obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.”. În acest sens a fost încheiat un proces verbal, semnat de petent, la acea dată în calitate de suspect (....).

Petentul nu a comunicat nicicând pe durata desfăşurării procesului penal o altă adresă pentru comunicarea actelor de procedură.

Instanţa mai constată că procedura de citare efectuată ulterior în dosarul de urmărire penală a fost legal îndeplinită (....), citaţia fiind preluată de o persoană majoră care locuia în imobil cu petentul la data respectivă. Cu toate acestea, petentul nu s-a mai prezentat în faţa organelor de cercetare penală.

Dosarul de urmărire penală a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Lipova la data de ..., formându-se dosarul nr. ....

Instanţa constată că procedura de citare în cursul judecăţii a fost legal îndeplinită, petentul fiind citat la adresa cunoscută, cea de domiciliu indicată de acesta în cursul urmăririi penale.

De asemenea, a fost verificată adresa în baza de date DEPABD (...), rezultând că adresa de domiciliu indicată de petent este valabilă şi nefiind înscrisă nicio menţiune cu privire la reşedinţă.

Având în vedere că citaţiile s-au întors cu menţiunea că imobilul este nelocuibil şi că destinatarul este plecat din ţară, judecătorul a dispus citarea şi prin afişare la sediul instanţei, în coformitate cu art. 259 alin. 5 Cod procedură penală.

Cu toate acestea, petentul nu s-a prezentat şi nu a trimis niciun înscris în faza de judecată, acesta fiind judecat în lipsă şi condamnat prin Sentinţa penală nr. ... la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare, cu executare.

Instanţa mai constată că în ceea ce priveşte minuta sentinţei penale, aceasta a fost comunicată atât la domiciliul cunoscut al petentului unde a fost afişată o înştiinţare (...), cât şi prin afişare la sediul Judecătoriei Lipova.

Un aspect esenţial pe care instanţa îl mai reţine este faptul că petentul nu a formulat apel şi respectiv cerere de repunere în termenul de declarare a apelului (dacă era cazul) împotriva sentinţei de condamnare.

În drept, potrivit art. 466 alin. şi 2 Cod procedură penală, „(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.”.

Din textul legal redat se desprind următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca cererea de redeschidere a procesului penal să fie admisibilă, şi anume:

1) să existe o hotărâre definitivă de condamnare, de renunţare la aplicarea carea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei;

2) persoana faţă de care s-a pronunţat hotărârea să fi fost judecată în lipsă.

Această ultimă condiţie este detaliată de art. 466 alin. 2 Cod procedură penală care instituie două ipoteze în care persoana condamnată este considerată judecată în lipsă:

a)persoana condamnată nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta,

b)deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa.

Art. 466 alin. 2 teza II Cod procedură penală instituie şi două excepţii de la considerarea persoanei ca fiind judecată în lipsă, şi anume:

a) şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatai, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului,

 b) după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Analizând cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat, raportat la motivele invocate şi înscrisurile depuse de acesta, prin avocaţii săi, la dosar, se constată că aceasta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 466 alin. 2 Cod procedură penală.

Astfel, în interpretarea textului de lege menţionat, trebuie pornit de la scopul reglementării procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă persoanei condamnate, şi anume garantarea dreptului persoanei la un proces echitabil, cu respectarea, în principiu, a dreptului său la apărare. Dreptul persoanei judecate în lipsă de a beneficia de rejudecarea unei cauze poate fi restricţionat nu numai în situaţia în care persoana condamnată a fost prezentă la unul din termenele de judecată sau la pronunţarea hotărârilor, ci şi atunci când rezultă că a avut cunoştinţă, în alt mod, despre desfăşurarea judecăţii. Interpretarea menţionată este sprijinită şi de modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze teza finală a alineatului 2, confirmând criteriile pentru admisibilitatea cererii de redeschidere enunţate anterior.

Posibilitatea soluţionării cauzei în lipsa inculpatului este recunoscută şi prin Rezoluţia nr. 75 (11) a Consiliului Europei privind criteriile ce trebuie respectate în cazul în care o persoană este judecată în lipsă. Astfel, în criteriul nr. 9 se statuează că persoana condamnată în lipsă ar trebui să aibă dreptul de a fi judecată din nou dacă dovedeşte faptul că absenţa sa de la judecata iniţială este datorată unor cauze independente de voinţa sa şi că nu a avut posibilitatea de a înştiinţa instanţa. Prin urmare, nici reglementările internaţionale şi nici cele interne nu impun de plano admiterea unei cereri de rejudecare în cazul unei persoane condamnate în lipsă, impunându-se verificarea faptului dacă aceasta s-a sustras sau nu de la judecată, respectiv dacă şi-a respectat obligaţiile impuse de legiutorul naţional în sarcina sa în cursul procesului penal. A interpreta altfel dispoziţiile legale, ar însemna a recompensa sustragerea de la soluţionarea cauzei/ ignorarea obligaţiilor şi a da posibilitatea condamnatului să se prevaleze de propria sa culpă, legitimând astfel un abuz de drept procesual.

În ceea priveşte faptul dacă analiza îndeplinirii condiţiilor privind citarea/luarea la cunoştinţă despre procesul penal trebuie realizată luând în considerare principiul separării funcţiilor judiciare, respectiv pentru fiecare funcţie în parte – funcţia de urmărire penală, cea de cameră preliminară şi respectiv de judecată – instanţa reţine că textul de lege prevede că „persoana condamnată care nu a fost citată la proces”, aşadar nu distinge în funcţie de fazele procesuale, astfel că nici cel care aplică legea nu poate distinge.

Prin urmare, analiza îndeplinirii condiţiilor pentru admiterea cererii de redeschidere a procesului penal trebuie făcută luând în considerare procesul penal în ansamblu (care începe prin ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem, respectiv de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de o persoană, moment ce coincide cu dobândirea calităţii de suspect).

Aşa cum instanţa a reţinut deja, petentul a fost audiat în calitate de suspect, în cadrul procesului penal, aducându-i-se la cunoştinţă atât acuzaţia, cât şi drepturile şi obligaţiile sale în cursul procesului penal, astfel că susţinerea acestuia că nu a ştiut de proces, nu poate fi primită, condiţia ca persoana condamnată să nu fi fost citată la proces şi să nu fi luat la cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta nefiind îndeplinită în cauză.

Totodată, faptul că petentul locuieşte împreună cu întreaga sa familie, în Regatul Marii Britanii este irelevant, atâta timp cât petentul, ignorând obligaţiile sale de pe parcursul procesului penal, nu a comunicat, în scris, astfel cum prevede legea, adresa sa din Marea Britanie, unde susţine că locuieşte efectiv, pentru a putea fi citat de la aceasta.

Prin urmare, instanţa reţine că împrejurarea că petentul a fost citat de la adresa de domiciliu din România – aceasta fiind cea indicată de petent pentru comunicarea actelor de procedură, aşa cum s-a reţinut deja anterior – şi nu de la adresa din Marea Britanie este din culpa acestuia şi nu poate fi invocată ca justificare pentru lipsa sa de la proces şi respectiv redeschiderea procesului.

În acelaşi timp, petentul nu a dovedit faptul că s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă de a comunica organelor judiciare o altă adresă, cu atât mai mult cu cât tehnologia avansată din vremurile noastre permite cu uşurinţă accesul la informaţie şi comunicarea de date şi înscrisuri de la distanţă.

Nu în ultimul rând, instanţa mai reţine că, nici chiar la momentul când petentul a fost ridicat şi încarcerat la intrarea pe teritoriul României, acesta nu a declarat apel, respectiv nu a solicitat o repunere în termenul de apel, astfel că cererea de redeschidere a procesului este inadmisibilă în principiu şi din acest punct de vedere, textul de lege redat mai sus, incluzând această situaţie printre cazurile de excepţie de la considerarea condamnatului ca fiind judecat în lipsă.

Având în vedere toate aceste considerente, temeiul art. 469 alin. 4 Cod procedură penală, instanţa va respinge, ca inadmisibilă în principiu, cererea de redeschidere a procesului penal ce a făcut obiectul dosarului cu nr. ... al Judecătoriei Lipova, soluţionat prin Sentinţa penală nr. ..., formulată de petentul condamnat … .

În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga petentul la plata către Stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 469 alin. 4 Cod procedură penală, respinge, ca inadmisibilă în principiu, cererea de redeschidere a procesului penal ce a făcut obiectul dosarului cu nr. ... al Judecătoriei Lipova, soluţionat prin Sentinţa penală nr. ..., formulată de petentul condamnat ..., fiul lui ... - ... şi ..., născut la data de ... cu domiciliul în ..., posesor al ...., în prezent deţinut la Penitenciarul 

În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata către Stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 25 martie 2020.

Preşedinte  Grefier

... ...

Domenii speta

Spete similare