Acţiune având ca obiect partaj succesoral

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 25.02.2019 sub nr. 000/259/2019, reclamanta C.A. a chemat în judecată pe pârâţii O.M. şi C.G., solicitând instanţei:

- să constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului C.Ş., cu ultimul domiciliu în com. C., sat C. de Jos nr. 000, jud. Prahova, decedat la data de 29.02.2016.

- să constate că reclamanta are calitatea de moştenitoare ca soţie supravieţuitoare şi culege întreaga avere ca singur moştenitor acceptant, întrucât pârâţii din prezenta cauză care au calitate de soră şi, respectiv, frate cu defunctul nu au făcut acte de acceptare în termenul prevăzut de lege.

- să constate că masa bunurilor sucecsorale se compune din: teren curti-constructii în suprafaţă de 413 mp şi construcţiile edificate pe acest teren, respectiv locuinţa în suprafaţă de 63 mp, anexa în suprafaţă de 103 mp, toate situate în C. de Jos nr. 000, Tarlaua 42, parcela Cc 1474, achiziţionate în timpul căsătoriei prin Contract de vanzare-cumparare nr. 000/21.03.2012; cota de 1/3 din terenurile identificate în Titlul de Proprietate nr. 00/30.07.2002, titular C. H. I. (autorul lui C. Ş., decedat în anul 2015); cota de 1/3 din suprafaţa de 2267 mp Tarlaua 144, Parcela 4194/30, care i-a revenit prin sentinţa civilă nr. 0000/2010 pronunţată de Judecătoria Mizil numitei C. S.(autorea lui C. Ş., decedata în 2012); un autoturism Opel Break albastru, an fabricaţie 2002 conform Cărţii de Identitate anexate, achiziţionat în timpul căsătoriei; suma de 9000 lei reprezentând contribuţia lui C. Ş. la Pilonul II de pensie.

- să constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defuncţilor C. H. I., decedat în anul 2015, şi C.S., decedată în 2012, ambii cu ultim domiciliu în com. C., sat C. de Jos.

- să constate că, de pe urma acestora, au rămas moştenitori cu vocaţie succesorală O. M. - fiică, C. G. - fiu şi C. Ş. - fiu.

- să constate că aceşti moştenitori au cules averea părinţilor lor în cotă de 1/3;

- să constate că masa de bunuri succesorale rămase de pe urma acestora este compusă din terenurile identificate în Titlul de Proprietate nr. 00/2002, titular C. I. şi terenul identificat ca fiind averea numitei C.S., care i-a revenit prin sentinţa civilă nr. 0000/2010 a Judecătoriei Mizil.

Solicită instanţei să dispună ieşirea din indiviziune asupra acestor terenuri din care cota de 1 /3 o culege reclamanta din prezenta cauză, în calitate de moştenitoare a lui C.Ş.. Solicită formarea loturilor şi atribuirea lor în natură conform înţelegerii pe care au avut-o după decesul lui C. I. în 2015, pârâţii, împreună cu soţul reclamantei, C.Ş. .De asemenea, solicită cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în anul 2016, a decedat soţul său, C.Ş., cu ultimul domiciliu în com. C., sat C. de Jos nr. 000, jud. Prahova. Din căsătorie nu au rezultat copii. În anul 2012, a cumpărat prin Contractul de vanzare-cumparare nr. 000/21.03.2012 suprafaţa de teren de 413 mp şi construcţiile aflate pe acest teren reprezentând locuinţa şi anexa gospodărească aflate pe acest teren, toate identificate în Contractul de vanzare-cumparare şi documentaţia cadastrală.

Arată că, în aceasta gospodărie a conutinuat să locuiască şi după decesul lui C.Ş. până în prezent, stăpânind întreaga avere pe care a identificat-o în acţiune.

Mai arată că pârâţii, care au calitatea de soră şi, respectiv, frate al soţului reclamantei, nu au făcut acte de acceptare în aceasta calitate, motiv pentru care invocă art. 1103 N.C.civ., care reglementează termenul de opţiune succesorală de un an de la data deschiderii moştenirii.

În aceste condiţii, solicită instanţei să constate că reclamanta invocă neacceptarea în termenul de opţiune succesorală de către pârâţii din prezenta cauză a averii rămase de pe urma defunctului C.Ş. şi pe cale de consecinţă, soţia supravieţuitoare a acestuia este singurul moştenitor acceptant, calitate în care culege întreaga avere a defunctului C.Ş..

Cu privire la partajarea averii succesorale a defuncţilor C.I. şi C.S., arată că, de pe urma acestora, nu exista certificate de moştenitor, motiv pentru care a solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma acestora, moştenitorii rămaşi de pe urma lor, cotele care li se cuvin şi masa de bunuri succesorale care a rămas de pe urma lor şi asupra căreia pot face ieşirea din indiviziune.

Potrivit înţelegerii care a avut loc între moştenitorii celor doi defuncţi, C.Ş. a optat în timpul vieţii pentru:

-via în suprafaţă de 1454 mp din Tarlaua 134 Parcela 4070/48, identificată în TP 00/2002, titular C.I.

-1/3 din suprafaţa de 5600 mp din Tarlaua 153, Parcela 4221/131, identificată în TP 00/2002, titular C.I.;

-1/3 din suprafaţa de 2267 mp din Tarlaua 144, Parcela 4194/30, rămasă de la C.S. în temeiul sentinţei civile nr. 0000/2010.

Celelalte terenuri identificate în Titlul de Proprietate nr. 00/2002, titular C.I., şi le-au însuşit pârâţii şi urmează să stabilească împreună felul în care le vor împărţi.

Terenurile de categoria extravilan identificate în T.P. nr. 00/2002 , sunt:

-Ar. - 5600 mp - Tarla 153 Parcela 4221/131;

-Vie - 1454 mp - Tarla 134 Parcela 4070/48;

-Vie - 2900 mp - Tarla 97 Parcela 3082/6;

-Ps- 690 mp - Tarla 97 Parcela 3082/5;

-Teren identificat în S.C. nr. 1565/2010;

-Ar. extravilan 227 - Tarla 144 Parcela 4194/30.

Înţelege să-şi dovedească acţiunea cu înscrisuri, interogatoriile pârâţilor, expertiza constructor şi expertiza topo necesare pentru identificare, evaluare şi lotizare, martori pe care îi indică cu nume şi adresa (A.I., domiciliat în com. C., sat C. de Jos nr. 000, C.V., domiciliată în com. C., sat C. nr. 000, C. A., domiciliată în P., str. G.G. C. nr. 000, bl. 00, ap. 00 , jud. Prahova).

În drept, a invocat art. 1103 N.C.C., art.1108 N.C.C, 1125 N.C.CIV., 979 C.P.C şi urm.

Arată că, pe capătul de cerere privind partajarea averii succesorale de pe urma defunctului C.Ş., taxa de timbru va fi in procent de 3 %, întrucât solicitările făcute au caracter de constatare.

Cu privire la partajarea averii succesorale de pe urma defuncţilor C.I. şi C.S., taxa de timbru va fi de 5%, întrucât solicită şi ieşirea din indiviziune.

Cu privire la suprafaţa de teren de 2267 mp arabil extravilan valoarea provine din sentinţa civilă nr. 0000/2010.

Cu privire la construcţii valoarea provine din valorea de impunere.

Cu privire la valoarea autoturismului, o apreciază ca fiind 500 Euro, data fiind uzura acestuia.

Cu privire la terenuri, urmează să aprecieze valoarea acestora în funcţie de valoarea de impunere, dacă Primăria C. are stabilite valori de impunere, în caz contrar reperul fiind Tabelul Notarial cu corecţiile necesare.

La data de 01.04.2019, pârâţii au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Pe cale de cerere reconvenţională, au solicitat instanţei:

-sa constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului C.Ş., decedat în 29.02.2016, cu ultimul domiciliu în comuna C., jud. Prahova;

-să constate că masa succesorală lăsată de defunctul C. Ş. este compusă din: cota de 1/2 din teren curţi construcţii în suprafaţă de 413 mp, locuinţa în suprafaţă de 63mp, anexa în suprafaţă de 103 mp, toate situate în C. de Jos nr. 000, T42 Pccl474 (conform contract vânzare cumpărare nr. 000/21.03.2012); cota de 1/2 din autoturismul Opel Break albastru, an de fabricaţie 2002, bun achiziţionat în timpul căsătoriei dintre reclamantă şi fratele lor defunct C.Ş.; cota de 1/2 din suma de 9.000 lei reprezentând contribuţia fratelui defunct la Pilonul II de pensii; cota de 1/3 din terenurile cuprinse în TP nr. 00/30.07.2002, având ca titular pe C. H I.; cota de 1/3 din terenul în suprafaţă de 2.267 mp aflat în TI44 P4194/30, teren revenit defunctei C. S. prin sentinţa civilă nr. 0000/2010 pronunţată de către Judecătoria Mizil; cota de 1/3 din suma de 1200 lei reprezentând caruţa deţinută de către părinţii lor, C. H. I. şi C. S..

-sa constate că moştenitori sunt: C.A., în calitate de soţie supravieţuitoare ce culege cota de 1/2 (art. 972 alin. l lit. c C.civ), C.G. şi O.M., în calitate de fraţi cu defunctul, colaterali privilegiaţi, ce culeg fiecare o cotă de ¼  fiecare (art. 972 alin. l lit. c, art. 976 şi art. 977 alin. 2 din C.civ.).

În ceea ce priveşte succesiunea rămasă de pe urma defuncţilor C. H. I., decedat în anul 2015, şi C.S., decedată în anul 2012, ambii cu ultimul domiciliu în comuna C., sat C. de Jos, solicită instanţei să constate că reclamanta C.A. culege cota de 1/2 din cota de 1/3 ce revenea soţului său, C. Ş., având în vedere capătul din cererea reconventionala.

- obligarea reclamantei la achitarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, arată că numiţii C. . şi O. M., alături de fratele lor decedat, C. Ş., sunt copiii defuncţilor C. H. I., decedat în 2015 şi C. S., decedată în 2012.

În ceea ce priveşte calitatea lor de colaterali privilegiaţi ce pot culege moştenirea lăsată de defunctul lor frate, C.Ş., arată că, prin declararăţiile notariale nr. 000/17.02.2017 şi 000/24.02.2017, au acceptat moştenirea în termenul legal.

În ceea ce priveşte masa succesorală lăsată de către defunctul lor frate, arată că aceasta este compusă din:

- cota de 1/2 din teren curţi construcţii în suprafaţă de 413 mp, locuinţa în suprafaţă de 63 mp, anexa în suprafaţă de 103 mp, toate situate în C. de Jos nr. 000, T42 Pccl474 (conform contract vânzare cumpărare nr. 000/21.03.2012);  autoturismul Opel Break albastru, an de fabricaţie 2002, bun achiziţionat în timpul căsătoriei dintre reclamantă şi fratele lor defunct, C. Ş.; suma de 9.000 lei reprezentând contribuţia fratelui defunct la Pilonul II de pensii.

Menţionează că cota de ½ din bunurile descrise anterior reprezintă cota soţiei supravieţuitoare, C.A., din bunurile dobândite în comun în timpul căsătoriei cu fratele lor decedat, C. Ş..

-cota de 1/3 din terenurile cuprinse în TP nr. 00/30.07.2002, având ca titular C. H. I., din terenul în suprafaţă de 2.267 mp aflat în TI44 P4194/30, teren revenit defunctei C.S. prin sentinţa civilă nr. 0000/2010 pronunţată de către Judecătoria Mizil, din căruţa deţinută de către părinţii lor, C.H. I. şi C.S..

Menţionează că cota de 1/3 din bunurile descrise anterior reprezintă cota ce se cuvenea fratelui lor decedat, C.Ş., în urma decesului părinţilor lor, C. H. I. şi C.S..

În ceea ce priveşte masa succesorală lăsată de către defuncţii lor părinţi, C. H. I. şi C. S., solicită instanţei să aibă în vedere susţinerile de mai sus, ce conduc la concluzia faptului că sunt de acord cu cererea reclamantei în ceea ce priveşte compunerea masei succesorale, însă nu sunt de acord cu cota ce urmează a fi culeasă de către aceasta. În acest sens, menţionează că, acceptând succesiunea C. Ş., reclamanta nu culege din cota de 1/3 ce se cuvenea acestuia decât ½, întrucât vine în concurs cu pârâţii, colateralii privilegiaţi.

Pe cale de întâmpinare, solicită admiterea în parte a cererii introductive, astfel:

-sa respingă cererea prin care reclamanta solicită să se constate că culege singură, în totalitate, succesiunea lăsată de defunctul C.Ş., decedat în data de 29.02.2016:

-să respingă cererea privind compunerea masei succesorale lăsate de defunctul C. Ş.

În acest sens, solicită instanţei să aibă în vedere susţinerile pârâţilor din cererea reconventională privind acceptarea succesiuni defunctului C.Ş., decedat în data de 29.02.2016, conform declararaţiilor notariale nr. 000/17.02.2017 şi 000/24.02.2017.

Menţionează că doresc să dobândească din moştenirea cuvenita lor, dreptul lor în natură şi că nu doresc atribuirea de sulte.

Căruţa deţinută de către părinţii lor, C. H. I. şi C. S. a fost înstrăinată de către reclamanta C. A., bun pe care îl evaluează la suma de 1.200 lei. Consideră că acest bun deţinut de catre părinţii lor face parte din masa succesorală întrucât aceasta a fost înstrăinată de catre reclamantă după decesul fratelui lor, C. Ş..

Mai arată că, în mod eronat, reclamanta susţine că între părţi a existat o înţelegere privind modalitatea în care doresc să fie dezbătută succesiunea, între părţi au existat discuţii doar referitoare la necesitatea deschiderii succesiunii, nu şi modalitatea în care să fie împărţite bunurile, însă reclamanta a invocat de fiecare dată lipsa disponibilităţilor băneşti.

În drept, au invocat art.205 şi textele mai sus invocate.

În dovedirea susţinerilor lor, au solicitat proba cu înscrisuri, expetiza topografică şi construcţii (în cazul construcţiilor solicită ca evaluarea să fie efectuată de către un expert atestat ANEVAR), martori (Ş.V.V., cu domiciliul în C., sat C. de Jos nr. 000, judeţul Prahova, T. L., cu domiciliul în C., sat C.de Jos nr. , judeţul Prahova).

Prin rezoluţia din data de 00.04.2019, s-a stabilit termen primul termen de judecată la data de 00.05.2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La data de 00.05.2019, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea cerere reconvenţională, arătând, referitor la cererea reconvenţională, că dupa lecturarea acestei cereri a constatat ca solicitarile celor doi parati reclamanti se suprapun cu solicitarile pe care eu le-a facut pe cale de actiune:

a)Sa se constate deschisa succesiunea de pe urma defunctului C.S., este o cerere pe care a forrnulat-o prin actiune. Rezulta ca prin acest enunt nu se face o cerere noua, ci o achiesare.

b)Sa se constate ca masa bunurilor succesorale se compune din 1/2 din - suprafata de 413 mp si constructiile aflate pe aceasta suprafata, respectiv casa de 63 mp si anexa de 103 mp

-autoturismul  Opel Break albastru

-suma de 9000 Lei reprezentand contributia defunctului la pilonul 2 de pensii Pentru aceste bunuri singura diferenta fata de actiunea promovata de mine este precizarea cotei de 1/2, cota pe care si eu am avut-o in vedere intrucat aceste bunuri sunt achizitionate in timpul casatoriei.

Rezulta aceasta cota si din actiune care se raporteaza la actele de provenienta a bunurilor, acte intocmite in timpul casatoriei.

Suma de 9000 lei in realitate este de 5848 lei care rezulta din corespondenta pe care am avut-o cu Fondul de Pensii Administrat Privat NN, respectiv scrisoarea nr. 2/36872 pe care o anexez in copie.

-cota de 1/3 din terenurile cuprinse in TP nr. 00 din 30.07.2002 avand ca titular pe C. I.  si cota de 1/3 din terenul in suprafată de 2267 mp revenit defunctei C.S. prin Sentinta civila nr. 0000/201() face parte din masa bunurilor succesorale si coincide exact cu enuntul pe care reclamanta însăşi l-am facut prin actiune.

Singura cerere care poate fi calificata ca o cerere reconventionala este solicitarea privind introducerea la masa bunurilor succesorale a carutei apreciata ca avand valoarea de 1200 lei si care a apartinut lui C. I.si C. S..

Cu privire Ia aceasta caruta arat ca sunt de acord sa le revina in natura paratilor reclamanti intrucat intelege ca pentru ei are si o valoare sentimentala.

Arată că precizarea cotelor pentru bunurile obtinute in timpul casatoriei nu este de natura sa schimbe compunerea si identificarea masei de bunuri succesorale.

Asa cum a aratat, pentru aceste bunuri comune cota de 1/2 a defunctului C.S. intra in averea lasata de acesta.

Mai arată, cu privire la efectele declaratiilor de acceptare de care eu nu am avut cunostinta la momentul redactarii actiunii, este firesc ca acestea sa-si produca efectele cu privire la cotele pe care instanta le va avea in vedere la iesirea din indiviziune cu mentiunea ca C. G. si O.M. in calitate de frati ai defunctului culeg o cota de 1/4 impreuna si 1/8 fiecare din bunurile care au calitate de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei si 1/2 din 1/3 respectiv 1/6 din terenurile care i-au revenit lui C. S. de la parintii lui.

c)Cu privire la succesiunea ramasa de pe urma defunctilor C. I.si C. S. este corecta precizarea cotelor avand in vedere efectul declaratiilor de acceptare a succesiunii ramase de pe urma Iui C. S. de catre cei doi frati. Cota sa fiind de 1/2 din 1/3 respectiv 1/6 din terenurile identificate in masa de bunuri succesorale ramase e pe urma lui C. I.si C. S.. Pentru parati la cota lor de 1/3 fiecare se adauga si cota de 1/12 fiecare care provine din cota culeasa de la fratele lor.

d)Cu privire la cheltuielile de judecata consideră ca nu trebuie sa participe la suportarea cheltuielilor de judecata inutile facute de paratii reclamanti in conditiile in care solicitarile lor se suprapun cu solicitarile reclamantei facute prin actiune pe care le-a timbrat la valoarea bunurilor care se regasesc atat in actiune cat si in cererea reconventionala.

Cu privire la intampinare, arată că:

In conditiile in care s-au depus Ia dosar declaratiile de acceptare nr. 000 din 24.02.2017 si nr. 000 din 17.02.2017 arată ca a luat act de aceste declaratii si este de acord ca ele sa-si produca efectele dupa cum am detaliat anterior.

In ceea ce priveste solicitarea de a se respinge cererea privind compunerea masei de bunuri succesorale, este o solicitare neadecvata in conditiile in care compunerea pe care a facut-o reclamanta in actiune este aceeasi cu cea facuta de parati prin cererea reconventionala.

Mai arată că a luat act de solicitarea paratilor de a se face impartirea in natura si este de acord cu aceasta solicitare doar cu privire la terenurile care provin de la C.I. si C. S..

Mai arată că, încă din timpul vietii lui C.S., a fost facuta o impartire in natura potrivit careia s-au folosit terenurile care le-a revenit potrivit intelegerii.

Este de notorietate ca fiecare din cei 3 frati isi lua produsele de pe terenurile pe care le stapaneau potrivit intelegerii dintre ei.

Pentru bunurile achizitionate in timpul casatoriei cu defunctul său soţ, arată reclamanta că dumneaei are cota cea mai mare, respectiv 3/4 cota raportata la intregul bun si pe cale de consecinta, solicită atribuirea in natura a acestor bunuri in integralitate reclamantei, cu obligarea la plata sultei pentru cotele de 1/8 pentru fiecare parat.

Reia sustinerea ca bunul mobil care este caruta parintilor paratilor poąte sa revina in natura acestora cu obligarea de plata a sultei catre reclamantă potrivit cotei.

Fata de sustinerile facute anterior in legatura cu declaratiile de acceptare succesiune depuse de O. M. si C. G., consideră ca se impune modificarea capatului de cerere prin care a solicitat sa se constate caeste singurul mostenitor acceptant.

Pe cale de consecinta, solicită sa se constate ca partile din prezenta cauza au calitate de mostenitor cu vocatie succesorala potrivit cotelor legale detaliate anterior.

Solicită proba cu inscrisuri, interogatorii, expertizele de care s-a prevalat prin actiune, martorii din actiune.

La data de 00.06.2019, pârâţii O.M. şi C.G., au depus răspuns la întâmpinarea depusă de către reclamanta pârâtă C.A., solicitând instanţei să aibă în vedere întâmpinarea - cerere reconvenţională depusă de către pârâţi, să aibă în vedere declaraţiile de acceptare a succesiunii fratelui lor, C. Ş., cotele individualizate de către ei, bunurile introduse la masa partajabilă şi să dispună ieşirea din indiviziune.

Arată că, în calitate de moştenitori acceptanţi ai fratelui lor, C.Ş., doresc să soluţioneze litigiul pe cale amiabilă, însă doresc atribuirea în natură a bunurilor conform cotei pe care o deţin.

Doreşte să arate că suprafaţa de teren de 413 mp şi construcţiile aflate pe acesta provin de la părinţii lor, C. I. şi C.S.. Cu toate că, în timpul vieţii, părinţii lor au înstrăinat imobilul amintit prin act de vânzare cumpărare, doresc atribuirea în natură a unei suprafeţe de teren şi construcţie, conform cotei ce li se cuvine sau să le fie atribuit cu achitare de sultă către cumnata lor.

Solicită atribuirea în natură a imobilului din com. C., sat C. de Jos nr. 000, judeţul Prahova, şi pentru următoarele motive:

- latura sentimentală, întrucât acest imobil este locul în care au crescut, copilărit şi locul în care au trăit părinţii lor. În timpul vieţii părinţilor, au ajutat la ridicarea, nodemizarea casei, financiar şi cu muncă efectivă, se duceau frecvent la părinţi, îi ajutau la muncile câmpului.

- în vecinătatea imobilului din com. C., sat C. nr. 000, judeţul Prahova, se află un teren provenit din partea bunicilor, teren pe care moştenitorii îl cultivă. Astfel că, după intrarea în posesia terenurilor, după anul 1990, depozitează în imobilul aparţinând părinţilor, instrumentele folosite la cultivarea acestora.

Mai arată că, astfel, pârâţii reclamanţi au deţinut cheile imobilului, de la poartă, casă şi nu le-a fost îngrădit accesul la casa părintească.

Cu toate acestea, ulterior termenului de judecată din data de 00.05.2019, situaţia dintre părţi s-a degenerat, în sensul că a fost schimbată încuietoarea imobilului, concubinul cumnatei le-a interzis accesul la imobil, i-a împins şi adresat jigniri, ameninţări.

În ceea ce priveşte suma de 9.000 lei, provenită de la Fondul de Pensii NN, arată că reclamanta precizează suma de 5.848 lei, însă fără a anexa întâmpinării dovezi asupra cuantumului indicat.

Referitor la cheltuielile ocazionate cu dezbaterea succesiunii de pe urma părinţilor şi a fratelui, solicită instanţei să dispună suportarea acestora conform cotelor ce le revin şi să aibă în vedere că reclamanta, în niciun moment, nu a dorit să le revină pârâţilor o cotă parte din moştenirea părinţilor şi a fratelui lor.

La data de 00.11.2019, reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea depusă de pârâţii-reclamanţi, arătând că în 1995, s-a casatorit cu C.S. si dm locuit 24 de ani in gospodaria care face obiectul cauzei. 

C.G. si O. M. locuiau la Ploiesti, unde locuieşte si actualmente si fiecare avea familia sa si locuri de munca in orasul Ploiesti.

C.G. a aflat de o casa disponibila in vecinatatea casei lui in Ploiesti, str. G.D.. Reclamanta si sotul său s-au mutat in aceasta casa cu gandul ca o vor cumpara cand va fi posibil. Au locuit aici in iarna 1996-1997, dupa care parintii lui C.S. i-au rugat sa revină la C. pentru ca ei aveau nevoie de sprijinul acestora si s-au gandit sa opreasca langa ei pe fiul lor C. S., casatorit cu reclamanta, ceilalti copii ai lor avand fiecare rostul lui in orasul Ploiesti.

Socrii reclamantei, C. I. si C. S., le-a spus ca ei vor primi proprietatea lor din C. unde urmau sa locuiască impreuna cu ei, astfel: cuplul tanar sa locuiasca in casa, iar cei in varsta sa locuiasca in anexa gospodareasca, unde erau amenajate o bucatarie, o baie si o camera de locuit.

Din cauza degradarii acoperisului acestei anexe primele investitii le-au facut pentru imbunatatirea spatiului de locuit al socrilor reclamantei. 

Pentru acest lucru in anul 2003 au facut un imprumut bancar din care au cumparat internita, lemnul necesar renovarii si au platit mâna de lucru.

Sotul reclamantei, C. S., tinea evidentele imprumuturilor, cheltuielilor si lucrarilor facute din aceste imprumuturi, intr-un caiet special din care va depune la dosar extracte.

Incepand cu anul 2006, casa in care locuiau tinerii necesita reparatii si imbunatatiri, aceasta fiind edificata in 1955. In acest context, au schimbat dusumelele vechi si au pus parchet; au inlocuit usile si geamurile vechi cu usi si geamuri termopan; au pus rigips pe pereti in doua camere ; au largit dormitorul incluzand veranda in acest spatiu prin inlaturarea peretelui dinspre veranda ; au amenajat intr-una din camere bucataria in care au pus tavan fals ; o camera mai mica a fost transformata in dressing. Casa are o suprafata de 53 mp şi a capatat configuratia unui spatiu de locuit compus din o sufragerie mica, un dormitor, o bucatarie si un dressing.

Arată că toate aceste imbunatatiri au fost efectuate cu bani din imprumut bancar.

In anul 2007, au schimbat instalatia electrica la casa la porumbar.

In anul 2010, au facut un nou imprumut bancar pentru a cumpara autoturismul care face parte din masa bunurilor succesorale.

Socrii reclamantei, C.I. si C. S. au beneficiat de toate aceste imbunatatiri, fara sa contribuie financiar pentru ca aveau venituri mici care proveneau din pensia pentru limita de varsta pentru socrul său si pensia CAP pentru soacra reclamantei.

Incepand cu anul 1994, C. S. a fost depistata cu poliartrita reumatoida care in timp s-a agravat si a necesitat internari de 4/5 ori pe an.

Din anul 2008, s-au agravat toate efectele acestei boli, nu mai putea sa mearga si sa faca activitaii fizice. Ultimii doi ani de viata, reclamanta ii facea baie, reclamanta îi gatea si o ajuta sa se hraneasca.

Aceasta boala nu i-a afectat discernamantul, ci numai abilitatea de a se misca, asa cum reiese din toate actele medicale.

In anul 2010, socrul reclamantei C. I. a propus sa incheie actele de vanzare cumparare, asa cum stabiliseră cu multa vreme in urma, dar prioritare au fost conditiile de trai care necesitau imbunatatiri.

In anul 2002, se eliberase T.P. 00/2002 si erau îndeplinite toate conditiile pentru a face documentatia cadastrala. Actul de vanzare cumparare s-a incheiat in martie 2012, iar in decembrie 2012 a decedat C.S..

Pomenile traditionale si monumentul funerar au fost facute de reclamantă, cu ajutorul socrului său.

In anul 2015, a decedat C. I.. Inainte cu 6 luni a paralizat si a necesitat ingrijiri la pat. Reclamanta si sotul său s-au ingrijit de el, atat in timpul vietii cat si dupa deces, facand pomenile traditionale.

Arată că, din acest istoric, rezulta ca a locuit in aceasta gospodarie din 1995, ceea ce inseamna o perioada de 24 de ani, mai mult decat perioada pe care o invoca paratii cand dezbat criteriul sentimental.

Toate sustinerile facute de parati prin ''Raspuns la Intampinare” sunt nereale, iar din istoricul anterior, reiese ca eu si C.S. am facut toate imbunatatirile la cele doua spatii locative din imprumuturi bancare, unul dintre ele fiind in derulare.

Paratii veneau doar in vizita si singura munca agricola pe care au facut-o era legata de randurile de vie pe care socrii reclamantei le-au repartizat in timpul vietii.

2) In spatele casei care face obiectul acestei cauze se afla averea lui  H. si A., parintii lui C. I., respectiv un teren de 1500 mp, pe care se afla o casa si un porumbar anexa.

Mostenitori sunt 4 copii ai acestora, fiecare tupina beneficiind de 1/4. Pe tulpina lui C. I., culege mostenirea C.Ş., C.G. si O.M.. In calitate de sotie supravietuitoare culege si reclamanta cota de 1/2 din cota lui C.S..

La aceasta avere, accesul este separat printr-o straduta care se formeaza din alta strada cu deschidere la drum judetean. Toti mostenitorii lucreaza aceasta gradina si se folosesc de constructii. Reclamanta însăşi lucrează o parte din gradina. 

De cand a fost promovata aceasta cauza, paratii au ameninţat-o ca o sa o dea afara din casa lor parinteasca si ca au sustinere pentru acept lucru.

Desi fiecare intrevedere se lasa cu strigate, reprosuri si amenintari, care au fost reiterate inclusiv la efectuarea raportului de expertiza topo, acestia continua sa revendice calitatea lor de copii ai lui C. I. si S. in pofida evidentei creata de Contractul de vanzare cumparare, din care rezulta dreptul de proprietate al reclamantei in cota de 1/2 si vor sa-si impuna vointa de a strabate terenul de 413 mp pentru a ajunge la ceea ce ei numesc ”proprietatea lor de la bunicii", la care si reclamanta are o cota de 1/2 din cota lui C. S..

Face toate aceste sustineri, desi cunooaste ca ei invoca criterii de atribuire care nu au temei juridic pentru a arata cat de sicanatorie este atitudinea paratilor.

Toate acesteri sustineri intelege sa le dovedeascăcu inscrisuri pe care le anexează in doua exemplare.

3) Prezenti la convocarae expertilor, paratii i-au reprosat reclamantei ca nu a introdus la masa bunurilor succesorale garajul si atelierul care au existat din perioada in care traiau parintii lor.

Acest repros este neintemeiat, dat fiind faptul ca ei insişi au formulat Cerere Reconventionala in care nu se regasesc cele doua bunuri.

În realitate:

- Atelierul nu mai exista fizic. Peretele exterior in care se sustinea acesta era facut din pamant si cu timpul s-a prabusit. Cand a strans niste bani, reclamanta si sotul său au refacut acest perete din BCA si au refacut si aplecatoarea care pornea din acoperis , reconstruirea ei necesitand scanduri.

Actualmente in locul fostului atelier exista un spatiu gol care protejeaza casa. Garajul existent este construit din panouri in anul 2009, pe locul vechiului garaj construit de socrii mei din pamant. Constructia nou este fara autorizatie si are caracter provizoriu.

Mizand pe buna lor credinta si pe posibilitatea efectăarii unei tranzactii, reclamanta nu a formulat pana in prezent un capat de cerere privind dreptul său de creanta, pe 1/2 din valoarea imbunatatirilor facute impreuna cu sotul său si descrise anterior.

Arată că aceste imbunatatiri sporesc valoarea constructiilor si profita paratilor, mai precis cotei lor valorice.

Arată că urmează sa formuleze capat de cerere special pe imbuatatiri, astfel incat din valoarea constructiilor, sa fie inlaturata valoarea imbunatatilor care reprezinta dreptul său de creanta.

În cauză, s-au încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba testimonială şi proba cu expertizele în specialitatea topografie şi construcţii civile.

La data de 00.01.2020 (f.178 vol II), pârâţii au depus o cerere de completare a cererii reconvenţionale reiterând-o şi la data de 03.06.2020 (f.123 vol III), solicitând includerea la masa partajabilă a imobilului situat în sat C. de Jos nr. 000, jud. Prahova, aşa cum a fost identificat de experţi, respectiv: teren, casă, anexă, garaj, wc-curte.

La data de 00.03.2020, reclamanta de depus la dosarul cauzei o cerere completatoare solicitând să se constate existenţa unei datorii comune contractate în timpul căsătoriei cu defunctul C. Ş. în cuantum de 5650 lei (1650 lei reprezentând cota de ½ din ratele aferente unui credit CAR contractat în anul 2014 şi care  începând cu data de 18.02.2017 au fost numai de către reclamantă iar suma de 4000 lei reprezentând cota de ½ din ratele aferente unui credit  contractat la BRD ,scadente  începând cu data de 18.02.2017 şi pe care reclamantă le-a achitat singură).

Totodată a solicitat să se constate că a efectuat îmbunătăţiri cu privire la anexa gospodărească prin amenajarea unei bucătării prin contribuţia sa exclusivă , evaluând materialele folosite (gresie faianţă, profil susţinere, rigips şi componente electrice) şi manopera la suma de 5325 lei, urmând ca valoarea acestor îmbunătăţiri să diminueze loturile.

În dovedirea cererii a invocat proba testimonială şi proba cu înscrisuri

La termenul de judecată din data de 00.06.2020, instanţa a respins excepţia tardivităţii cererii completatoare a cererii reconvenţionale formulată de pârâţi, având în vedere obiectul cauzei, respectiv partaj succesoral iar dispoziţiile art. 986 C.p.c. sunt dispoziţii cu caracter special, care derogă de la regula generală instituită de art. 204 C.p.c., având în vedere şi scopul pentru care este edictată norma respectiv pentru completarea masei succesorale cu bunuri sau coproprietari care au fost omişi, astfel încât partajul să vizeze întreaga masă de bunuri care să asigure o împărţeală echitabilă.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a admis excepţia tardivităţii cererii completatoare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, având în vedere faptul că art. 986 C.p.c. prevede posibilitatea formulării unei cereri de aducere la masa partajabilă a unor bunuri succesorale ce trebuiau supuse împărţelii şi care au fost omise sau a unor coproprietari iar prin această cerere reclamanta invocă de fapt pretenţii noi, spre exemplu drepturi de creanţă asupra masei succesorale reprezentate de valoarea îmbunătăţirilor aduse imobilului bun succesoral.

La termenul de judecată din data de 00.09.2020, instanţa a rămas în pronunţare cu privire la încheierea de admitere în principiu.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Potrivit dispoziţiilor art.91 din Legea 71/2011 moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii, in speță solicitându-se dezbaterea a trei moşteniri succesive , instanţa reţine că în speţă  , în raport de data decesului autorilor, fiind astfel guvernate de dispoz Noului Cod civil 

Potrivit înscrisului depus la fila 25 , la data de 27.12.2012, s-a înregistrat decesul autoarei C.S. , cu ultimul domiciliu în comuna C., sat C. de Jos judeţul Prahova, astfel că instanţa va constată că potrivit art.954 N.Cod civ, la data de 27.12.2012, a fost deschisă succesiunea autoarei.

În raport de actele de stare civilă depuse de părţi  coroborat cu susţinerile acestora şi cele ale martorilor audiaţi, instanţa va reţine că, potrivit art.963 rap la art.964 și art.975 N.Cod civ, moştenitorii cu vocaţie succesorală concretă la decesul defunctei C. S., sunt : defunctul C. I. în calitate de soţ postdecedat cu o cota de ¼, C. Ş. în calitate de fiu postdecedat cu o cotă succesorală de 1/4  şi  pârâţii O. M. şi C. G. în calitate de fii cu o cotă succesorală de câte ¼ fiecare .

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanţa constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei C. S. se compune din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 2267 situat în T.144  P4194/30, dobândit de defunctă conform sentinţei civile nr.0000/20.12.2010 pronunţată de Judecătoria Mizil .

Deşi nu există dovezi privind existenţa în patrimoniul autoarei a unui atelaj hipo (spre exemplu dovada înregistrării la primăria comunei C.) , faţă de necontestarea calităţii de bun succesoral de către toate părţile, instanţa va reţine şi  cota de ½ din dreptul de proprietate asupra atelajului hipo evaluat conform înţelegerii părţilor menţionate în încheierea din data de 00.06.2019, la suma totală de 1200 lei, acesta fiind dobândit în timpul căsătoriei autoarei cu defunctul C.I..

Referitor la succesiunea autorului C. I. , instanţa reţine că potrivit înscrisului depus la fila 25 , la data de 00.03.2015, s-a înregistrat decesul autorului C.I. , cu ultimul domiciliu în comuna C., sat C. de Jos judeţul Prahova, astfel că instanţa va constată că potrivit art.954 N.Cod civ, la data de 00.03.2015, a fost deschisă succesiunea autorului.

Faţă de actele de stare civilă depuse de părţi  coroborat cu susţinerile acestora şi cele ale martorilor audiaţi, instanţa va reţine că, potrivit art.963 rap la art.964 și art.975 N.Cod civ, moştenitorii cu vocaţie succesorală concretă la decesul defunctului C. .I, sunt : C. Ş. în calitate de fiu postdecedat cu o cotă succesorală de 1/3  şi  pârâţii O.M. şi C. G. în calitate de fii cu o cotă succesorală de câte 1/3  fiecare .

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanţa constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. I. se compune  cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 1,644 ha situate în extravilanul comunei C., sat C. de Jos conform titlului de proprietate nr.00/30.07.2002 emis pe numele defunctului, cu precizarea că terenul intravilan în suprafaţă de 411 mp situat în T.42 P.1474 comuna C. sat C. de Jos, menţionat în acest titlu de proprietate, a fost înstrăinat de autor conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 000/21.03.2012.

De asemenea, instanţa constată faptul că autorul C.I., în calitate de soţ supravieţuitor al autoarei C.S., a dobândit prin moştenire  de la aceasta cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 2267 situat în T.144  P4194/30 conform sentinţei civile nr.0000/20.12.2010 pronunţată de Judecătoria Mizil .

Având în vedere că părţile nu au contestat existenţa bunului succesoral atelaj hipo , instanţa va constata că în masa succesorală a acestui autor este inclusă şi cota de 5/8  din dreptul de proprietate asupra atelajului hipo evaluat conform înţelegerii părţilor menţionate în încheierea din data de 00.06.2019, la suma totală de 1200 lei, acest bun fiind dobândit în timpul căsătoriei cu  autoarea C. S. conform susţinerilor părţilor .

 În ceea ce priveşte cotele succesorale dobândite de fiul post decedat al celor doi autori, respectiv C. Ş. , acestea vor fi culese prin retransmite de către moştenitorii acestuia . 

Astfel, în ceea ce priveşte succesiunea defunctului C. Ş., instanţa reţine că potrivit înscrisului depus la fila 36 , la data de 00.02.2016, s-a înregistrat decesul acestui autorul, cu ultimul domiciliu în comuna C., sat C. de Jos judeţul Prahova, astfel că instanţa va constată că potrivit art.954 N.Cod civ, la data de 00.02.2016, a fost deschisă succesiunea autorului.

În raport de actele de stare civilă depuse de părţi  coroborat cu susţinerile acestora şi cele ale martorilor audiaţi, instanţa va reţine că, potrivit art.963 rap la art.972 alin.1 lit.c şi art.976 coroborat cu art.977 N.Cod civ, moştenitorii cu vocaţie succesorală concretă la decesul defunctului C. Ş. sunt : C. A.  în calitate de soţie supravieţuitoare (căsătoria dintre reclamantă şi autorul C. Ş. fiind încheiată la data de 00.07.1995 şi înregistrată sub nr. 20 în Registrul actelor de stare civilă al Primăriei C.-f.24 dos ) şi pârâţii O.M. şi C.G. în calitate de colaterali privilegiaţi.

Instanţa menţionaează faptul că la data de 29.02.2016 a încetat căsătoria reclamantei cu defunctul C. I. ca urmare a decesului acestuia art.319 alin.1 N.Cod civ, având ca efect inclusiv încetarea comunităţii de bunuri.

Referitor la dispozitiile legale in raport de care instanța va aprecia caracterul de bunuri comune dobândite in timpul căsătoriei autorului C. Ş. cu reclamanta C. A., instanţa reţine că, faţă de  dispoz art.6 din N.C.civ coroborat cu art.5 alin 2 , art.27, art.33 si următ din Legea  71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil, sunt aplicabile prevederile art.339-art.344 N. Cod civ având în vedere faptul ca deşi căsătoria a fost încheiată anterior sub imperiul Codului familiei bunurile indicate ca fiind comune au fost dobândite ulterior datei de 1 octombrie 2011.

Instanţa doreşte să sublinieze faptul că bunurile dobândite în anii 2102 şi 2015 de către defunctul C. Ş.  prin moştenire de la autorii C. S. şi C. I. constituie bunuri proprii ale autorului conform prevederilor art.340 lit.a Cod civ, astfel că la masa succesorală a defunctului C.Ş. aceste bunuri moştenire  nu vor intra în cotă de ½.

În ceea ce priveşte cotele succesorale ce revin moştenitorilor defunctului C.Ş. acestea sunt conform dispoziţiilor art.972 alin.1 lit.c rap la art.977 alin.2 Cod civ : o cotă succesorală de 1/2 din masa succesorală pentru reclamanta C.A.  în calitate de soţie supravieţuitoare şi o cotă succesorală de câte 1/4 fiecare din masa succesorală pentru pârâţii O. M. şi C. G. în calitate de colaterali privilegiaţi .

Având în vedere actele de proprietate (contract de vânzare cumpărare şi titlu de proprietate)  coroborat cu constatările instanţei referitor la succesiunile autorilor C. S. şi I. , instanţa reţine că masa succesorală a autorului C. Ş. este compusă din :

- cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în supărafaţă totală de 1,644 ha situate în extravilanul comunei C., sat C. de Jos conform titlului de proprietate nr.00/30.07.2002 emis pe numele defunctului C. I..

- cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 2267 situate în T.144  P4194/30 conform sentinţei civile nr.0000/20.12.2010 pronunţată de Judecătoria Mizil,  dobândit prin moştenire de la autoarea C. S. .

- cota de 1/12 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 2267 situat în T.144  P4194/30 conform sentinţei civile nr.00000/20.12.2010 pronunţată de Judecătoria Mizil,  dobândit prin moştenire de la defunctul tată C. I. .

- cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan curţi construcţii în suprafaţă de 411 mp (413 mp conform măsurătorilor) situat în T.42 P 1474 comuna C., sat C. de Jos conform titlului de proprietate nr.00/30.07.2002  precum şi cota de ½ din dreptul de propeiate asupra  construcţiilor C1-locuinţă şi C2 anexă  având număr cadastral 20548 –C1 şi 2548 C2 edifificate pe terenul în suprafaţă de 411 mp anterior menţionat şi  descrise conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 000/21.03.2012 de BNP Terzea Matei Tiberiu coroborat cu raportul de expertiză judiciară contrucţii civile întocmit de către expert Niţă Corneliu  la 11.02.2020 f.187-191 vol II , cu menţiunea că diferenţa de cotă de ½ aparţine  reclamantei C. A. , soţia defunctului C. Ş., imobilul compus din teren şi construcţii fiind dobândit de către reclamantă şi defunctul soţ în timpul căsătoriei conform contractului de vânzare cumpărare anterior menţionat.

- cota de ½ din autoturismul marca Opel Astra Caravan cu număr de identificare WOLOTGF0000000000 evaluat conform înţelegerii părţilor la suma de 500 euro ;

- cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra atelajului hipo evaluat conform înţelegerii părţilor menţionate în încheierea din data de 00.06.2019, la suma totală de 1200 lei, bun succesoral moştenit de la autorii C. S. şi C. I. .

- suma de 5848 lei reprezentând contribuţia defunctului la pilonul 2 de pensii la Fondul de Pensii Privat NN(act individual de aderare nr. INGP00000000) conform înscrisurilor depuse la filele 77-79 dosar vol I.

În ceea ce priveşte această contribuţie a defunctului  la pilonul 2 de pensii la Fondul de Pensii Privat NN(act individual de aderare nr. INGP00000000) , instanţa subliniază faptul deşi această sumă a fost constituită  cu titlu de pensie prin contribuţii lunare din veniturile salariale încasate în timpul vieţii defunctului, faţă de  momentul scadenţei acestor sume (respectiv la momentul împlinirii vârstei legale de pensionare sau la data decesului titularului ) ele reprezintă bun propriu conform dispoziţiilor art.341 rap la art.319 alin.1 Cod civ, întrucât la data scadenţei acestor bunuri a încetat şi comunitatea de bunuri ca urmare a decesului autorului.

Referitor la cererea completatoare a cererii reconvenţionale formulate de către pârâţi în sensul includerii la masa succesorală a autorului C. Ş. a construcţiilor garaj şi anexă WC, instanţa reţine faptul că pentru aceste construcţii nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului asupra acestor bunuri.

Analizând obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 000/21.03.2012  de către BNP Terzea Matei Tiberiu coroborat cu extrasul de carte funciară aflat la filele 17-22, instanţa reţine faptul că nu există nicio menţiune privind existenţa acestor construcţii ca fiind edificate pe terenul în suprafaţă de 411 mp.

Conform menţiunilor din raportul de expertiză  judiciară specialitatea construcţii întocmit în cauză anexa garaj a fost edificată în anul 2009 şi are ca fundaţi o placă beton cu o structură metalică, pereţii din panouri termoizolante şi planşeu din lemn, dispunând de instalaţie electrică.

De asemenea şi construcţia WC –curte are o groapă betonată şi cabina zidită cu acoperiş placă beton învelită cu carton şi tâmplărie din lemn.

Faţă de dispoziţiile art.37 din legea 7/1996 coroborat cu prevederile art.3 alin.1  din Legea 50/1991  şi în lipsa depunerii la dosarul cauzei a unui certificat de atestare eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizației de construire, care să confirme că edificarea construcțiilor s-a efectuat conform autorizației de construire și a procesului- verbal de recepție la terminarea lucrărilor , instanţa nu va putea reţine că aceste două construcţii fac parte din patrimoniul autorului.

Faţă de cele analizate anterior instanţa va admite în parte şi în principiu ambele cereri formulate în prezenta cauză, respectiv cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta şi cererea reconvenţională formulată şi completată formulată de pârâţi conform celor constate anterior cu privire la moştenitorii celor trei autori, cotele succesorale ale acestora şi compunerea maselor succesorale corespunzătoare.

Faţă de dispoziţiile art.985 alin.3 cod proc civ instanţa se va pronunţa la termenul de judecată care urmează să fie fixat cu privire la completarea raportului de expertiză specialitatea topografie.

Domenii speta

Spete similare