Pensii

Tribunalul Mehedinţi: sentința din 19 mai 2020

Prin cererea înregistrată pe rolul T. M. la data de 10.09.2019, contestatorul M.F a contestat Decizia nr...../23.07.2019 emisă de intimata C.J.P M, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la valorificarea adeverinţei nr..../16.06.2010, adeverinţei nr..../27.06.2010 şi a adeverinţelor care certifică că a desfăşurat activitate în regim part-time şi să i se facă rectificările cuvenite cu plata prejudiciului creat.

În fapt, a arătat că deși este depusă la dosar în original, adeverința nr.../16.06.2010, emisă de SC....SA cu privire la programul prelungit de 10-12 ore pe zi pe întreaga perioadă în care şi-a desfășurat activitatea  la SC .... SA, nu a fost luată în calcul de pârâtă.

De altfel şi adeverinţa nr..../27.06.2010 are o rubrică unde este trecut „program prelungit sistematic”, programul de 10 ore trebuia să fie acordat celor care au lucrat în construcții, pe baza actelor prezentate.

Prin sentința civilă nr....13.09.2007, T.M. a admis acțiunea numitului P. P, fost coleg al său şi director la SC.... SA şi i s-a acordat acestuia programul de 10 ore.

Deși în adeverința nr..../16.06.2010, se specifică că se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%, personalul, i-a acordat grupa a II a  în procent de 25%,  în felul acesta prejudiciindu-l neputând să iasă la pensie.

A mai menționat că toate documentele în original au fost depuse la dosarul nr....şi deși are la dosar adeverințele de part-time, C.J.P M,  nu a luat în calculul vechimii perioadele de activitate din aceste adeverinţe.

În dovedirea susținerilor, a depus la dosar în copie adeverința nr..../16.06.2010, adeverința nr..../27.06.2010, sentința nr..../13.09.2007 pronunțată de T.M.

La data de 27.09.2019, pârâta C.J.P M,  a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată şi menținerea deciziei contestate  ca temeinică şi legală.

Față de data emiterii deciziei contestate 23.07.2019, precizează că T M este competent din punct de vedere teritorial şi material să judece pe fond această cauză având în vedere faptul că potrivit Legii 127/2019, începând cu anul 2021, C.C.C.continuă să soluționeze doar contestațiile depuse împotriva deciziilor emise până la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr.127/2019, respectiv 09.07.2019.

Așadar, urmează ca instanța sesizată să se investească pe fond cu judecarea acestei cauze, întrucât nu mai există procedură prealabilă obligatorie având în vedere data emiterii deciziei criticate.

Pe fondul cauzei,  a susținut că deşi acțiunea nu este întemeiată în drept, reclamantul contestă decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu nr......./23.07.2019 pentru motivul nevalorificării următoarelor elemente:

-nevalorificarea adeverinței cu nr...../2010 emisă de SC.... SA privind

grupa a II a de muncă în procent de 100%;

-nevalorificarea sumelor realizate în regim de lucru prelungit menționate sporadic în

adeverința cu nr.../2010, emisă de același angajator în care este consemnat şi sporul  pentru condiții deosebite;

-nevalorificarea unor perioade de part-time dovedite cu adeverințe depuse la dosar.

A mai arătat că, motivele contestației sunt neîntemeiate, cu următoarele argumente:

Referitor la grupa a II a de muncă înscrisă în  adeverința nr.../2010, emisă de SC...SA, a precizat că reclamantul se află în eroare susținând că nu i-ar fi fost valorificată în procent de 100% ci de 25%, perioada de grupa a II a de muncă, respectiv  07.09.1983-01.04.1991, aceasta fiind valorificată în procent de 100% rezultând 7 ani 6 luni şi 24 de zile de grupa a II a cum se stipulează în adeverință.

În ceea ce privește sumele pentru regimul prelungit de lucru din adeverința nr...../2010, a susţinut că acestea nu au fost valorificate la pensie din considerentele ce urmează.

În cuprinsul adeverinței se atestă ca în perioada noiembrie 1984-iulie 1987, contestatorul a beneficiat de sume pentru regimul prelungit de lucru (peste programul de 8 ore) conform Legii nr.10/1972 şi Decretului nr.175/1973.

A mai menționat că aceste sume realizate în regim prelungit precizate distinct în adeverință nu au fost valorificate întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform dispozițiilor Legii 263/2010 şi a prevederilor Anexei 15 din HG 257/2011.

Potrivit prevederilor art.165 alin.2 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile stipulate în carnetul de muncă se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992, a făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de angajatori.

Pe de o parte aceste categorii de sume nu sunt prevăzute expres în Anexa 15 ca şi sporuri cu caracter permanent.

Pe de altă parte, pentru aceste sume încasate nu s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat deşi decretul 389/1972 prevedea această sarcină asupra câștigului brut realizat.

Potrivit Deciziei cu nr. 736/2006 a Curţii Constituționale, instanțelor judecătorești le incubă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă s-a achitat sau nu contribuția de asigurări sociale pentru aceste sume, dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, acestea constituind problemele de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.

A mai arătat că, în adeverință nu se face mențiunea obligatorie a achitării C.A.S.-ului, astfel încât valorificarea acestor sume ar echivala cu încălcarea principiului contributivitații pe temeiul căruia se acordă prestațiile de asigurări sociale.

S-ar crea astfel o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislației sociale a pensiilor începând cu Legea 19/2000 care consacra pentru prima oara principiul contributivității.

Sumele din adeverință reprezintă venituri pentru care era obligatorie achitarea C.A.S.ului deoarece Decretul  nr.389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurări sociale de stat prevedea această sarcină asupra câştigului brut realizat.

Cum fondurile de asigurări se constituie pe baza contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice şi juridice şi pensiile se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale.

Ca atare, raportându-se la adeverința prezentată de reclamant, se constată că asupra sumelor încasate reprezentând munca prestată în regim de lucru prelungit nu s-au calculat şi achitat cotele de C.A.S. şi pensie suplimentară.

Pe cale de consecință pentru respectarea şi aplicarea principiului contributivităţi, instituția pârâtă nu putea să valorifice aceste sume la pensie pentru limită de vârstă întrucât pentru aceste venituri, nu s-a făcut dovada  plății contribuțiilor  de asigurări sociale.

Față de susținerea reclamantului în sensul nevalorificării unor adeverințe privind activitatea desfășurată după 2001 în regim de part-time, această susținere este lipsită de obiect, orice adeverințe fiind inutile şi ineficiente în stabilirea pensiei, întrucât după data de  01.04.2001 stagiul de cotizare şi veniturile brute ce se valorifică la pensie sunt cele menționate în declarația nominală depusă de angajator.

Legea 263/2010 prevede că, după data de 01.04.2001 la pensie se valorifică veniturile brute așa cum sunt declarate de angajator prin declarația nominală lunară.

Potrivit art. 5 din HG nr. 257/2011 declarația nominală depusă de angajator constituie singurul document pe baza căruia casele de pensii stabilesc atât stagiul  de cotizare cât şi punctajul rezultat în urma valorificării sumelor brute realizate după 01.04.2001.

Ori, pentru reclamant, s-au valorificat toate sumele brute din adeverința de stagiu emisă în baza declarației nominale  obligatorii depusă de angajator.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

La data de 10.09.2019 contestatorul M.F. a contestat Decizia nr.... din 23.07.2019 emisă de C.J.P M,  .

Contestatorul şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la drepturile de pensie stabilite prin decizia nr....din 23.07.2019 deoarece la emiterea acestei decizii nu s-a avut în vedere Adeverinţa nr..../16.06.2010 eliberată de S.C...S.A privind  grupa a II-a de muncă în procent de 100%, sumele realizate în regim de lucru prelungit menţionate în Adeverinţa nr..../2010 eliberată de S.C .... S.A precum şi unele perioade lucrate în regim part-time din adeverinţele depuse la dosarul de pensionare.

Referitor la nevalorificarea la calculul drepturilor de pensie de către intimată a activităţii desfăşurată de contestator în perioada 07.09.1983-01.04.1991 în grupa a II a de muncă în procent de 100% conform adeverinţei nr..../16.06.2010 eliberată de S.C ... S.A, instanţa constată că la calculul drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr..... din 23.07.2019 s-a avut în vedere activitatea desfăşurată de contestator în perioada 07.09.1983-01.04.1991 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

Astfel, din decizia de pensionare, anexa la această decizie precum şi fişa datelor privitoare la activitatea în muncă a contestatorului instanţa, constată că intimata a valorificat la calculul drepturilor de pensie, activitatea desfăşurată de contestator în perioada 07.09.1983-01.04.1991, ca fiind lucrată în grupa a II de muncă în procent de 100% respectiv o perioadă de 7 ani 6 luni şi 24 zile.

Prin urmare, instanţa apreciază că, sunt neintemeiate criticile contestatorului în ceea ce priveşte decizia nr…. din 23.07.2019 sub aspectul nevalorificării grupei a II de muncă pe perioada 07.09.1983-01.04.1991 în procent de 100%.

În ceea ce priveşte refuzul C.J.P M, de valorificare la calculul drepturilor de pensie ale contestatorului, a sumelor realizate în regim de lucru prelungit menţionate în Adeverinţa nr...../2010 eliberată de S.C...S.A instanţa reţine că în mod corect intimata nu a procedat la valorificarea acestora.

Astfel, instanţa constată că în adeverinţa nr.../2010 eliberată de S.C ... S.A este trecut ca şi temei legal al acordării sporului realizat în regim prelungit sistematic Legea nr.10/1972 şi Decretul 175/1973.

Dispozițiile decretului 175/1973 au fost preluate și de Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr.57/1974, care la art. 71 alin.1,2,3,4 din Legea nr. 57/1974 prevede că „Personalul care lucrează peste durata normală a zilei de muncă sau în zilele de repaos săptămânal ori în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, are dreptul să fie retribuit conform prevederilor alin. (2) şi (3), dacă nu i s-a asigurat, în compensare, timpul liber corespunzător; munca prestată peste durata normală a zilei de lucru necompensată cu timp liber corespunzător se retribuie, pe lângă retribuţia tarifară cuvenită conform reglementărilor în vigoare, cu un spor de 50% din retribuţia tarifară de încadrare pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi de 100% pentru orele următoare; sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaos săptămânal sau în alte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este egal cu retribuţia tarifară de încadrare, dacă munca astfel prestată n-a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, potrivit legii; personalul cu funcţii de execuţie şi cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retribuţiei pentru ore suplimentare, o retribuţie tarifară mai mare cu 5 - 25%, care se stabileşte în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru.

După cum se observă, în textul de lege redat mai sus, se face distincţie între orele suplimentare lucrate ocazional peste durata normală a zilei de muncă sau în zilele de repaus săptămânal care se compensează cu timp liber sau un spor la salariu între 50% şi 100% (alin.2 şi 3) şi activitatea care prin natura muncii este prestată peste programul normal de lucru şi pentru care în locul retribuţiei pentru ore suplimentare, se poate acorda o retribuţie tarifară mai mare cu 5 - 25%, care se stabileşte în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru, (alin 4, din textul de lege de mai sus).

Cu alte cuvinte, distincţia dintre cele două situaţii constă în aceea că, în prima este vorba de ore suplimentare prestate ocazional (alin. 1şi 2) iar în cea de a doua situaţie prevăzută de aliniatul 4 despre lucrul sistematic peste programul de lucru prestate cu caracter permanent.

Cum în adeverinţă nu se precizează în mod concret temeiul legal în baza cărora s-a acordat sporul regim prelungit sistematic respectiv dacă a fost acordat în temeiul art.71 alin.1 şi 2 situaţie când este vorba de ore suplimentare care nu sunt cu caracter permanent şi pentru care nu se achita contribuţia de asigurări sociale sau în temeiul art.71 alin.4 situaţie când este vorba despre o retribuţie tarifară mai mare cu 5% -25%, care se stabileşte în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru care este cu caracter permanent şi la care se achita contribuţia de asigurări sociale şi nici nu s-a făcut menţiunea în adeverinţă dacă pentru sumele acordate s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, instanţa reţine că în mod corect intimata nu a procedat la valorificarea la calcul drepturilor de pensie a acestor sume.

Legea nr. 263/2010 recunoaşte şi ia în calcul la determinarea punctajelor lunare, anterior datei de 1 aprilie 2001, salariile brute sau nete după caz, precum şi sporurile cu caracter permanent dovedite prin adeverinţele eliberate de angajatori conform legii(art.165 alin.1 şi 2).

Însă, în speţă nu este menţionat în adeverinţă temeiul legal al acordării sporului pentru a putea verifica care este natura sporului respectiv dacă este spor cu caracter permanent şi pentru care se plătea contribuţia de asigurări sociale şi nici nu s-a făcut dovada plăţii contribuţiilor de asigurări sociale.

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art.2 lit. c şi art.165 alin.1 şi 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Prin urmare, în respectarea şi aplicarea principiului contributivităţii, atata timp cât nu s-a făcut dovada plăţii contribuţiei de asigurări sociale şi nici nu s-a indicat în concret temeiul legal al acordării acestui spor pentru a putea analiza dacă este un spor cu caracter permanent pentru care se achita contribuţiile de asigurări sociale, în mod justificat intimata C.J.P M,  nu a valorificat la calculul drepturilor de pensie sumele pentru regimul prelungit de lucru din adeverinţa nr..../2010 eliberată de S.C ....S.A.

Referitor la adeverinţele depuse de contestator la dosarul cauzei la termenul din 14.11.2019, adeverinţe ce cuprind menţiuni cu privire la activitatea desfăşurată în regim part-time respectiv adeverinţa nr. …./C.C.M.M.R.M./08.12.2015 eliberată de I.T.M. S.M. adeverinţa  nr…../11.12.2015 eliberată de S.C ….S.R.L şi adeverinţa nr. …11.12.2015 eliberată de S.C … S.A, despre care contestatorul a susţinut că au fost depuse la dosarul de pensionare şi nu au fost valorificate de către C.J.P M, instanţa reţine că în aceste adeverinţe sunt trecute veniturile obţinute de către contestator pentru activitatea desfăşurată în regim part-time după data de 1 aprilie 2001, venituri ce nu au fost valorificate de intimată din aceste adeverinţe ci din adeverinţa privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu întocmită în baza declaraţiei nominale depuse angajator.

Conform art.166 din Legea nr.263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

După data de 01.04.2001 la pensie se valorifică veniturile brute aşa cum sunt declarate de angajator prin declaraţia nominală, aceasta fiind singurul document pe baza căruia se stabileşte atât stagiul de cotizare cât şi punctajul reazultat în urma valorificării sumelor brute realizate.

Astfel, instanţa constată că, în ceea ce privesc perioadele de activitate desfăşurate de contestator în regim part-time după 1 aprilie 2001, în mod corect şi legal intimata a valorificat veniturile din adeverinţa privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu întocmită în baza declaraţiei nominale depuse angajator.

Pe de altă parte instanţa constată că, venituriler obţinute de contestator în regim part-time au fost valorificate de către intimată aspect care reiese din înscrisurile existente la dosar respectiv datele privitoare la activitatea în muncă.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se constată că este neîntemeiată contestația, urmând să fie respinsă.

Domenii speta

Spete similare